CLUB DEZBATERI
SSJ Internship
 
ESSENTIALS: Te fură scaunul! | Gheorghe Buta
Interviuri

Cine reprezinta Puterea Judecatoreasca? Dan Stoica in dialog cu judecatorii Adrian Neacsu, Horatius Dumbrava, Cristi Danilet si Ana-Maria Puiu

9 iunie 2009 |
 | 14 comentarii
5.813 citiri
Print Friendly
 
Studentii la drept nu au voie sa fure

Multi dintre noi urmarim cu atentie framantarile sistemului judiciar romanesc care au loc zilele acestea. Ele fac parte dintr-o redefinire a relatiei cu celalte puteri. Asistam la o cautare de sine si la ridicarea unei noi generatii de idei legate de reprezentarea, definirea si performantele sistemului judiciar. 

Puterea judecatoreasca e un concept abstract, folosit de multe ori in argumentele privind separarea si controlul reciproc al puterilor. In eseul 78 din seria Eseurilor Constitutionale Americane (Federalist Papers) gasim o comparatie deosebit de plastica intre cele trei puteri, care isi pastreaza forta, dupa aproape doua secole si jumatate: Executivul poarta sabia comunitatii; legislativul aproba bugetul; judecatorii au doar mintea si judecata. 

“Oricine analizeaza cu atentie relatia dintre puterile statului intr-o forma de guvernamant in care exista o separare a acestora, va constata ca puterea judecatoreasca, prin natura functiilor sale, este cea care intodeauna pune in pericol cel mai putin drepturile politice constitutionale; deoarece se afla intr-o pozitie din care nu le poate prejudicia. Executivul nu numai ca imparte onororile, dar tine si sabia comunitatii. Legislativul nu numai ca gestioneaza bugetul, dar elaboreaza si legile care reglementeaza drepturile si obligatiile fiecarui cetatean.Puterea judecatoreasca, dimpotriva, nu are nicio influenta asupra sabiei sau fondurilor; nu poate influenta forta sau bunastarea societatii; si nu poate lua nicio pozitie activa. Se poate spune ca Puterea judecatoreasca nu are nici Forta, nici Vointa ci numai Judecata (Discernamant); si trebuie in cele din urma sa depinda de sprijinul Puterii executive pentru ca deciziile sale sa fie puse in practica.”

Dincolo de aceasta pozitionare teoretica fundamentala, modul in care este organizat sistemul nostru judiciar face extrem de dificil raspunsul la o serie de intrebari:

- Este puterea judecatoreasca reprezentata? 

- Cine vorbeste in numele judecatorilor?

- Este necesara aparitia unui sindicat al judecatorilor?

Impreuna cu judecatorii Ana Maria Puiu, Adrian  Neacsu, Horatiu Dumbrava si Cristi Danilet am creionat in cadrul Societatii pentru Justitie un dialog pe marginea acestei chestiuni esentiale, in cautarea unui raspuns care isi asteapta la noi timpul de aproape un secol. 

Dan Stoica: Doamna Judecator Ana Maria Puiu (Judecatoria Sect.1 Bucuresti), Domnilor Judecatori Horatiu Dumbrava (Curtea de Apel Targu-Mures), Adrian Neacsu (Presedinte Tribunalul Vrancea) si Cristi Danilet (Tribunalul Cluj), va invit la un dialog pe marginea unei teme de actualitate din sistemul judiciar: reprezentarea judecatorilor. Sunteti printre cei mai activi judecatori din spatiul public, in mod independent sau in calitate de reprezentanti ai unor organizatii profesionale. Daca ar fi sa identificam o institutie cu autoritate de reprezentare a Puterii Judecatoresti, care este aceasta? Exista deja cateva institutii legale sau conceptuale: Inalta Curte de Casatie si Justitie; Consiliul Superior al Magistraturii; Adunarile Generale ale instantelor; Presedintele instantei de judecata. Pe langa acestea exista si doua organizatii profesionale ale judecatorilor: Uniunea Judecatorilor din Romania si Asociatia Magistratilor din Romania. Nu vom introduce in discutie si conceptul de magistrat (judecatorii si procurorii) sau cel de asimilat al magistratului pentru ca aventura de identificare a unor reprezentanti legitimi se va complica si mai mult.

Cristi Danilet: Functional, prin putere judecatoreasca inteleg mecanismul de a obtine hotararile judecatoresti si rezultatul intregului proces, adica insasi hotararile. Intrebarea ta vizeaza insa puterea judecatoreasca din punct de vedere organizatoric, si atunci ma gandesc doar la judecatori (si nu alt tip de personal din cadrul instantelor). Asadar, totalitatea judecatorilor constituie puterea judecatoreasca, prin urmare adunarile generale ale acestora sunt cel mai apropiate de concept (asta cu atat mai mult cu cat aceste adunari nu sunt ale instantelor judecatoresti, care au si alt tip de personal, ci sunt doar ale judecatorilor). Un organism reprezentativ ar fi cate un judecator ales de fiecare din aceasta adunare. Daca e vorba de reprezentarea unica a tututot acestora, desigur ca presedintele ICCJ este acela.

Horatiu Dumbrava: Ca autoritate cu functie de reprezentare, fara indoiala ca eu, personal, l-as vedea pe Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca un fel de “organ executiv”, sprijinit de un organ deliberativ in chestiuni de substanta ale puterii judecaresti, respectiv “Adunarea generala a judecatorilor”. Modalitatile concrete de conlucrare intre cele doua autoritati ar putea  fi discutate, desigur, pentru a fi facute functionale, ca si in ce priveste acele atributii esentiale pe care le-ar avea in acest context Presedintele ICCJ si Adunarea Generala a Judecatorilor.

Ana-Maria Puiu: Inainte de a incerca sa identific o institutie cu autoritate de reprezentare a Puterii Judecatoresti as dori sa definim pentru inceput notiunea cu care operam, pentru a fi cat mai aproape de un raspuns elocvent.

Constitutia Romaniei vorbeste in cadrul capitolului consacrat Autoritatii Judecatoresti despre instante judecatoresti. Daca Puterea Judecatoreasca reprezinta totalitatea instantelor judecatoresti, atunci cred ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin presedintele ei, este reprezentantul Puterii Judecatoresti. Acest lucru ne este grait si de art. 3 din Legea nr. 317/2004.

Daca insa admitem ca Puterea Judecatoreasca inseamna in aceeasi masura totalitatea persoanelor care infaptuiesc justitia, respectiv intregul corp de judecatori, atunci lucrurile se complica. Potrivit Constitutiei si Legii nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ reprezentativ. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi in mare parte din randurile judecatorilor. Ca de foarte multe ori ajungem dezamagiti de ceea ce votam, de cei pe care ii mandatam sa ne reprezinte interesele in scopul garantarii independentei justitiei, este o alta discutie. Dar si in acel registru, cei criticati tot rezultatul votului nostru raman, tot reprezentanti ai judecatorilor raman.

Dupa cum observam, acest organ este reprezentativ in scopul principal al garantarii independentei justitiei. Pentru toate celelalte drepturi si interese ale Puterii Judecatoresti (intelegandu-se intregul corp al judecatorilor) cred ca la acest moment organizatiilor profesionale trebuie sa li se recunoasca reprezentativitate, legitimitate de reprezentare a judecatorilor-membri, inclusiv in problema delicata a remunerarii. Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni recomanda implicarea (se intelege si permisiunea din partea celorlalte autoritati) judecatorilor, direct ori in mod asociativ, in elaborarea normelor de remunerare.

Sunt de acord cu sugestia colegilor mei: cel mai reprezentativ organ al Puterii Judecatoresti ar putea fi un For al Reprezentantilor Adunarilor Generale ale Judecatorilor.

Adrian Neacsu: Puterea judecatoreasca e un concept abstract si difuz. Ea se realizeaza, evident, prin toate instantele judecatoresti din Romania. Ma indoiesc ca realizarea propriu-zisa a justitiei, adica activitatea complexa de pronuntare a hotararilor judecatoresti, implica si o functie de reprezentare, decat poate la cel mai inalt nivel de conceptualizare. Premisa hotarata de la care trebuie plecat este ca  judecatorii din Romania sunt nereprezentati. In organizarea actuala nimeni nu poate vorbi in numele lor in mod legitim, nici Consiliul Superior al Magistraturii, nici presedintele ICCJ, cu atat mai putin presedintii instantelor.  Structura imaginata de noi in contextual special al necesitatii adoptarii unei “Rezolutii a puterii judecatoresti”, adica totalitatea adunarilor generale ale judecatorilor din tara, este una greoaie si nefunctionala.   Asociatiile profesionale ale magistratilor existente au inca dificultati sa fie reprezentative pentru ele insele, in general gradul de implicare asociativa al judecatorilor si procurorilor fiind unul mic. Nu exista practica referendumurilor, astfel incat sa se valideze democratic diferitele pozitionari publice.

Dan Stoica: In contextul discutiilor privind principiile legii unice a salarizarii, daca reprezentantii Parlamentului si Guvernului ar dori invite la masa discutiilor pe reprezentantii Puterii judecatoresti, cine sunt acestia? Care este autoritatea lor de a reprezenta intregul corp al judecatorilor?

Horatiu Dumbrava: Presedintele ICCJ, precum si Adunarea Generala a Judecatorilor, ultima avand si posibilitatea de a mandata Presedintele ICCJ in a prezenta, in limitele mandatului dat, puterea judecatoreasca.

Cristi Danilet: Teoretic ar fi acei reprezentanti ai fiecarei adunari generale, cea ce ar insemna in jur de 200 persoane. Practic, e nevoie deo  structura mai reprezentativa: fie membri desemnati de acesti alesi, fie asociatiile profesionale reprzentative. Pana la urma, la discutii ar trebui  sa participe cei interesati, nu cei nevoiti. Or, de asta exista asociatiile profesionale. Practica ne invata ca eficienta se obtine in discutii cu grupuri mici de persoane.

Adrian Neacsu: Pana cand corpul profesional al judecatorilor nu-si va pune problema propriei lui reprezentari, teoretic nimeni nu-l poate angaja. In primul rand ca la astfel de negocieri nu trebuie invitat reprezentantul puterii judecatoresti, in legatura cu care am stabilit ca este un simplu concept de lucru, ci reprezentantii judecatorilor. Acestia nu exista, intrucat nu este functional nici un mecanism de mandatare a intereselor catre o anumita persoana sau organism. Oricine participa la astfel de discutii si afirma ca vorbeste in numele celor 4500 de judecatori din Romania realizeaza un act de insalatorie publica. Este posibil ca majoritatea judecatorilor sa se regaseasca la un moment dat in sustinerile unei anumite persoane sau unei institutii, insa aceasta este doar o coincidenta neexistand premisele organizatorice pentru o reprezentare tehnica.  In legatura cu modul de pozitionare a magistratilor fata de legea unica de salarizare exista deja mai multe puncte de vedere publice contradictorii. Acest lucru nu face decat sa compromita sansele pentru o corecta si potrivita negociere a regulilor salariale aplicabile sistemului judiciar, stirbindu-se autoritatea pozitiei exprimate in cadrul discutiilor de la ministerul muncii. Presiunea sindicatelor nu poate fi oprita cu ezitari, contradictii si balbe de comunicare.

Dan Stoica: Dar asociatile profesionale nu au atributii legale de reprezentare a judecatorilor in intregul lor. O astfel de abordare ridica de fapt chestiunea reprezentativitatii care de exemplu in cazul sindicatelor este rezolvata prin proceduri speciale de constatare a reprezentativitatii si prin solutia afilierii la nivel national in federatii si confederatii.

Ana-Maria Puiu: In lipsa unei reglementari privind obtinerea reprezentativitatii, similara celei aplicabile sindicatelor, cred ca s-ar putea recunoaste organizatiilor profesionale dreptul de a participa la discutiile in urma carora se decid drepturi, obligatii ale judecatorilor. Intr-un fel, si in lipsa de reglementare explicita, trebuie sa li se recunoasca judecatorilor, iata asociati, dreptul de a se implica in domeniile care ii vizeaza in mod direct. Nu cred ca trebuie sa ne formalizam. Acest lucru (formalismul excesiv) a fost contestat si in cazul in care UNJR a dorit sa ia parte la discutiile pe tema legii unice de salarizare a bugetarilor.

Dan Stoica: Pentru a simplifica lucrurile, va propun sa fim de acord ca Puterea Judecatoreasca are nevoie, pentru o buna functionare, de managementul a doua componente esentiale:  gestionarea resurselor umane si gestionarea resurselor materiale necesare functionarii instantelor. Inainte de a vedea care sunt principiile unui bun management al acestor resurse, ma intorc la intrebarea de la care am pornit: care sunt in prezent partenerii acestui mecanism? Iata, in cazul resurselor umane pe de o parte avem CSM (ca administrator) si Ministerul Justitiei (ca ordonator principal de credite) dar cine reprezinta judecatorii?

Horatiu Dumbrava: Pai, tocmai aici e problema majora: judecatorii, ca actori publici, inclusiv in relatiile cu CSM, MJ etc., nu are reprezentanti autentici. Sigur, se poate vorbi despre activitatea asociatiilor profesionale cu acoperire nationala, ca reprezentanti ai judecatorilor, insa intotdeauna astfel de asociatii se pozitioneaza mult mai radical si de pe pozitii care nu implica in niciun fel responsabilitatea asociatiei. Or, reprezentantii autentici nu pot fi decat cei care au si doza de responsabilitate necesara pentru deciziile pe care le iau. E adevarat ca asociatiile profesionale pot fi si sunt, de fapt, un motor indispensabil in detectarea problemelor cu care se confrunta justitia, ca si in indicarea solutiilor adecvate pentru rezolvarea problemelor; insa, ele nu au putere de decizie in sistem, de aici si discusul de multe ori exagerat. Mai ales ca, in cazul Asociatiei Magistratilor din Romania, aceasta asociatie are si membri procurori, astfel ca discursul sau public nu poate fi circumscris doar la puterea judecatoreasca pentru ca el trebuie perceput si in raport cu membri ai Ministerului Public, acest din urma minister (minister fara portofoliu) avand o alta dinamica si alte atributii decat puterea judecatoreasca in ce priveste pozitionarea acesteia in raport cu celelalte puteri constituite in stat, dar si in raport cu alte autoritati publice.

Ana-Maria Puiu: Intr-o mica masura CSM-ul si intr-o mai mare masura, dar ineficienta, organizatiile profesionale. Sunt de parere ca atributiile de gestionare a resurselor umane si a celor materiale trebuie cumulate de acelasi organism oricare ne-am decide sa fie. Este inadmisibil sa o continuam la infinit cu situatia de acum: CSM-ul constata proasta distribuire a schemei de personal si nu poate face decat sa dea avize, sa propuna pentru ca marirea schemei nu o poate face concret decat cel care are banii, iar acela e Ministerul Justitiei, imbibat de politic, condus de pasari calatoare fiecare cu politica si problemele sale, niciodata ori foarte rar comune cu problemele celor direct implicati in actul de justitie.

Adrian Neacsu: Am stabilit ca premisa a acestei discutii ca este necesar sa ne rezumam la lucruri concrete si determinabile. Administrarea instantelor este o problema tehnica, in care nu au ce cauta concepte vagi cum este cel de putere judecatoreasca. In momentul de fata instantele nu beneficiaza de nici un fel de libertate de miscare, ele fiind in intregime dependente de deciziile unor institutii exterioare. Ministerul Justitiei controleaza strict tot ceea ce inseamna resurse financiare, iar Consiliul Superior al Magistraturii, care potrivit Constitutiei ar trebui sa se concentreaze strict pe atributiile privind cariera magistratilor,  are atributii surprinzatoare in ce priveste gestionarea resurselor umane. Ultimile care conteaza din punct de vedere decizional in aceasta ecuatie sunt instantele insele, fie prin presedintii lor fie prin organele lor colegiale de conducere. De exemplu, pentru o operatiune elementara de conducere a instantei, cum este transformarea unui post vacant de sofer in post de arhivar, este nevoie atat de decizia la varf a Ministerului Justitiei cat si de convocarea direct a Plenului CSM, care sa fie de acord si sa decida acest lucru.  Si bineinteles de un orizont de asteptare birocratica si de cate jumatate de an, pentru ca a urni din loc astfel de structuri complicate pentru o banala decizie de administrare nu este deloc un lucru usor.

Reforma justitiei va ramane o fictiune atat timp cat nu se va intelege ca ea trebuie sa priveasca si eliminarea birocratiei, descentralizarea administrativa a instantelor si mai ales autoadministrarea lor.

Dan Stoica: Daca urmarim ceea ce s-a intimplat in ultimii ani cu salarizarea si conditiile de munca ale judecatorilor intelegem ca puterea judecatoreasca nu a gasit inca cea mai buna solutie de reprezentare in discutiile cu celelalte puteri. Mai mult, daca trecem peste problema reprezentarii nu este inca foarte clar ce se va intampla in momentul in care va exista un conflict iar Parlamentul si Guvernul vor avea o pozitie iar Puterea Judecatoreasca o alta: plata unor sume restante si modificarile salariale ale judecatorilor sunt doua astfel de chestiuni, dar mai putem identifica si altele cum ar fi de exemplu prioritatile de investitii in infrastructura instantelor. In acest context, care sunt argumentele pentru si contra organizarii unui sindicat al judecatorilor?

Horatiu Dumbrava: Personal sunt impotriva crearii unui sindicat al judecatorilor tocmai pentru ca vorbim de o putere constituita in stat, putere care, in interiorul ei, nu cunoaste raporturi de subordonare asa cum se intampla in raporturile juridice de munca, adica judecatorii sunt numiti, ei nu sunt angajati cu contract individual de munca, nici nu pot fi parte a unui contract colectiv de munca pentru simplul motiv ca in exercitarea functiei si puterii publice judecatorul este independent, nu actioneaza pe premise de subordonare. Concluzia este una fireasca si logica: sindicatul nu-si are rostul pentru ca, practic, judecatorii nu se pot lupta cu propria autoritate pe care ei o exercita. Aa.. ca se pune problema dialogului si colaborarii cu celelalte puteri constituite in stat (Parlament, Guvern) e o alta chestiune si tine de raporturi directe intre cele trei puteri.

Cristi Danilet: Sindicatele judecatorilor exista sub acoperirea unor activitati ale asociatiilor profesionale. Pana la urma, conditiile de munca sunt o cerinta a independentei justitiei, care volens nolens intra in atributiile asociatiilor dar si a CSM. Ca un sindicat art trebui sa existe sau nu legal, nu prezinta importanta cant timp in fapt acest lucru exista.

Ana-Maria Puiu: Nu cred ca e necesar sa avem sindicat, din moment ce cred in necesitatea recunoasterii la masa discutiilor legate de probleme ale justitiei a CSM-ului si a organizatiilor profesionale. Daca aceste organisme reprezinta realmente interesele judecatorilor si daca se fac si ascultate, lucrurile sunt pe jumatate rezolvate. Cealalta jumatate se poate realiza ori nu si cu si fara sindicat.

Adrian Neacsu: Sindicatele reprezinta in Romania singura modalitate legala in care pot fi aparate si garantate interesele economice, profesionale, sociale si culturale ale unei profesii. Doar acestora li se recunosc atributii de reprezentare si doar ele sunt primite la negocieri in cadrul  a ceea ce se chema dialog social.

Tot ceea ce se intampla de la inceputul anului in jurul drepturilor salariale si a statutului judecatorilor a aratat in mod limpede ca asociatiile profesionale, singurele forme de asociere colectiva ale judecatorilor sau procurorilor, nu detin nici legitimitatea nici autoritatea formala de a interveni in spatiul dezbaterilor publice ori a negocierilor cu caracter economic. Sindicatele magistratilor exista in marea majoritate a tarilor din  uniunea europena, iar activitatea lor arata ca pot fi eficiente atat in prezervarea intereselor profesionale cat si in ce priveste apararea independentei justitiei in sens larg, pentru simplul considerent ca detin instrumentele legale adecvate de actiune si interventie. Acceptarea acestui concept pentru Romania este dificila, desi personal cred ca evolutia evenimentelor in acest an va face sa se treaca peste ultimele retineri si vom avea incercari de organizare sindicala. Castigul pentru corpul profesional ar fi unul direct si imediat, pentru ca in sfarsit ar detine mijloace legitime de rezistenta la presiunile enorme materiale exercitate impotriva sa. Nu poti lupta cu comunicate de presa impotriva incercarilor de stirbire a statutului tau si nu poti opri Guvernul sa-ti taie pensia revoltandu-te pe forumuri intre colegii tai si asteptand ca cele doua sau trei persoane agreate de media sa denunte public dar fara consecinte practice agresiunea politicului. Cred ca este nevoie de pragmatism si organizare, iar primele semne de maturitate au inceput deja sa apara.  

Dan Stoica: Daca sindicatul judecatorilor nu este o solutie, atunci care pot fi mecanismele legale pentru a creste autonomia functionala a puterii judecatoresti astfel incat chestuni care tin de gestiunea resurselor umane si materiale sa poata fi dimensionate corespunzator cu necesitatile de administrare a justitiei?

Cristi Danilet: Cointeresarea clasei politice si impunerea prin lege a unui minim din PIB, plus implicarea Curtii Constitutionale in controlul acordarii unui buget suficient justitiei, pt ca acest atribut politic sa nu fie folosit drept mijloc de control al justitiei.

Ana-Maria Puiu: Atribuirea unei singure institutii a prerogativelor de gestionare a resurselor umane si materiale pentru a nu mai exista pasarea de responsabilitate dintr-o parte in alta. Subscriu celor propuse de Cristi in legatura cu PIB-ul si controlul Curtii Constitutionale.

Adrian Neacsu: Organizarea sindicala este necesara pentru cresterea sanselor de rezistenta a corpului profesional impotriva presiunilor economice si politice exercitate impotriva sa. In ce priveste cresterea autonomiei puterii judecatoresti, nu este neaparat nevoie de modificari legislative ci de vointa CSM de pilda de a transfera anumite atributii pe care si le-a stabilit prin regulamente si hotarari proprii catre instantele judecatoresti. Ministerul Justitiei de asemenea, in logica statului de drept, nu are nici o legitimitate de a conditiona financiar functionarea instantelor si de a influenta in mod direct activitatea curenta de conducere administrativa a lor.  Principiile descentralizarii instantelor sunt cuprinse in Rezolutia votata de toate adunarile generale ale instantelor din tara iar ulterior asumata de CSM. Un prag minim din buget va insemna garantia functionarii corespunzatoare a justitiei, schimbarea ordonatorului de credite va insemna eliminarea posibilitatii Guvernului de a controla eficienta activitatii instantelor, degrevarea CSM de atributii marginale scopului sau constitutional si localizarea acestora la nivelul instantelor va crea premisele pentu autoadministrare eficienta a instantelor.


Cuvinte cheie: , ,
UJMAG


Au fost scrise până acum 14 de comentarii cu privire la articolul “Cine reprezinta Puterea Judecatoreasca? Dan Stoica in dialog cu judecatorii Adrian Neacsu, Horatius Dumbrava, Cristi Danilet si Ana-Maria Puiu”

  1. Mircea spune:

    Sunt membru de sindicat, ma reprezinta doamna Teleman. Il felicit pe domnul Danilet, ca dumnealui ne-a ajutat mereu.

  2. pompiliu bota spune:

    EXIST? DEJA SINDICATUL TUTUROR JURI?TILOR(vezi http://www.unbr.eu).
    MAGISTRA?II NU AU VOIE S? ÎNFIIN?EZE, DAR AU VOIE S? ADERE LA SINDICATE!

  3. Mircea spune:

    Din cate stiu, domnii Dumbrava si Neacsu, ca si doamna Puiu numai sunt nici macar membri in UNJR.
    Pentru ce aceste discutii? Pentru candidaturi la CSM?
    Raspunsurile domnului Danilet sunt ok.

  4. popescu mihai spune:

    Cred ca se pun intrebari la care pina in prezent ar fi trebuit sa aveti raspunsul. Intrebarile se pun pt. ca … totul se reduce la salarii. Cred ca justitia ar trbui sa fie echilibrate, inclusiv la venituri.

  5. jaques spune:

    adrian83 este un exemplu graitor despre locul autoritatii judecatoresti in imaginatia poporului roman. iata cum vorbeste cineva care are mai multe clase decat un tren, dar acest lucru in loc sa ii deschida ochii, ii da o parere supradimensionata despre cunostintele proprii.
    Evident, persoanele care se trezesc vorbind, fara sa stie despre ce, nu sunt recomandate de nimic in fata mea, astfel incat sa le raspund. Vad ca stie sa citeasca, sa citeasca.
    Vreau doar sa remarc un lucru deosebit de interesant. Sa lasam la o parte ca in orice tara democratica din lume, nimeni nu comenteaza statutul judecatorilor sau Doamne fereste, solutiile lor (notiuni strans legate). Acolo se vorbeste doar ca un dosar e pe rol si dupa ce s-a dat solutia, la revedere, justitia s-a pronuntat, nu mai are nimeni nimic de adaugat.
    Dar chiar gandindu-ne doar la Romania, sa intram pe orice site, despre copii, masini etc., nu vom vedea oameni care nu stiu despre ce vorbesc, n-au citit, n-au studiat, vorbind cu atata avant despre ce habar nu au, ca in problematica privind judecatorii. Eu, de exemplu, daca intru pe un site despre construirea acoperisurilor, sunt numai ochi si ciocul mic, sa inteleg despre ce e vorba, daca e sa intreb ceva, intreb mai incetisor putin, mai caut si alte pareri, mai deschid o carte inainte sa imi treaca prin cap sa ma ratoiesc la cineva de acolo care a studiat problema la scoala. Supertare!

  6. adrian83 spune:

    "Ministerul Justitiei de asemenea, in logica statului de drept, nu are nici o legitimitate de a conditiona financiar functionarea instantelor si de a influenta in mod direct activitatea curenta de conducere administrativa a lor."

    Deci asta le intrece pe toate. Cum sa nu aiba Ministerul Justitiei legitimitate????? Pai are toata legitimitatea posibila pentru ca Ministrul Justitiei raspunde pentru actiunile sale in fata Parlamentului, iar Parlamentul este organul suprem reprezentativ al poporului si in consecinta raspunde pentru actiunile sale in fata electoratului.

    Voi judecatorii nu aveti nici un fel de legitimitate si nu puteti fi trasi la raspundere pentru actiunile voastre. In logica statului de drept puterea emana de la natiune deci accesul la orice functie ce exercita puterea de stat (inclusiv judecator) se face numai ca rezultat al vointei poporului exprimata prin vot.

    Nu inteleg cum indrazniti sa va considerati egali cu parlamentarii si ministrii cand nu ati fost nici alesi de popor si nici numiti de un organ reprezentativ al poporului?????

    Cat priveste administrarea bugetului instantelor numai Guvernul prin ministerul de Justitie are legitimitatea de a-l gestiona pentru ca apoi poate fi tras la raspundere pentru cum a cheltuit banii.

    Analizati va rog functionarea sistemului judiciar german: acolo numirea judecatorilor de catre organe ale statului care raspund in fata poporului si administrarea instanelor de catre puterea executiva sunt considerate elemente fundamentale ale asigurarii legitimitatii puterii judecatoresti. Ceea ce vreti voi e clar neconstitutional in Germania si ar fi considerat nedemocratic. Eu consider insa ca este nedemocratic oriunde in lume.

  7. Adrian Neacsu spune:

    D-lui Mircea.

    Fara sa inteleg exact care este relevanta supozitiei dvs., va comunic ca atat eu cat si d-ul Dumbrava suntem membri fondatori ai UNJR.
    Intrucat e evident ca faceti parte din sistem ar fi fost mai interesant sa aflam parerea dvs. despre problemele ridicate, respectiv cat de reprezentat va simtiti si cui ati incredintat apararea intereselor dvs. profesionale si economice.

  8. jaques spune:

    Si daca nu erau membrii UNJR, ce? Un punct bun pentru ei.Asta-i buna.

  9. jaques spune:

    Am trimis measjul anterior fara sa il termin, din greseala. E posibil sa gresesc si astept sa ma corectati, dar ce a facut UNJR/ul pentru reprezentarea judecatorilor, pana acum? Am auzit doar de o actiune impotriva Ministerului Muncii, dar nu imi este clar ce obiect are si mai ales care este interesul promovarii ei.
    In rest, nimic. Nici nu stiu (nimeni nu stie) unde are sediul. Exista adunari la care sa fie convocati judecatorii, cum are AMR-ul? Sediul AMR de pilda, il stie toata lumea. "Nici macar nu sunt membrii UNJR", hopa, cine stie cunoaste.

  10. Adrian, judecatorii sunt numiti in functie prin decret prezidential.
    Cat despre America, nu as compara o republica prezidentiala cu Romania. Diferentele pleaca de la Constitutie si la experienta in democratie. Ai putea sa compari cu Franta, republica semi-prezidentiala, de unde am imprumutat majoritatea reglementarilor, inclusiv institutiile CSM si INM.
    Cat despre democratia autentica in America, te invit sa citesti "The Patriot Act" si sa nu mai crezi toate povestiile de la televizor :)

  11. Adrian Neacsu spune:

    D-lui jaques.

    Daca e sa ma intrebati pe mine, UNJR reprezinta foarte mult pentru evolutia miscarii asociative. Pur si simplu a aratat ca judecatorii isi pot asuma si o dimensiunea civica a preocuparilor lor. UNJR reprezinta o evolutie calitativa in miscarea inca neincheiata de consolidare a spiritului coeziv si solidar din magistratura. Asa cum acum 2-3 ani, impreuna cu aceiasi colegi de altfel, militam pentru asociatii profesionale active dpdv social, la fel simt acum ca nu mai este suficient si ca trebuie facut un pas mai departe spre organizare la un alt nivel.
    In ce-l priveste pe d-ul Mircea, il felicit ca este reprezentat de Stef si de echipa ei extraordinara :) Ca o ironie, care insa spune multe despre starea actuala de lucruri, cea mai buna reprezentare a judecatorilor in comisia de la ministerul muncii a fost cea facuta de aceasta echipa.

  12. adrian83 spune:

    @jaques

    Pai cititnd despre functionarea sistemului judiciar din Germania mi-a deschis intr-adevar ochii. Crede-ma stiu exact despre ce vorbesc si stiti si voi dar va deranjeaza subiectul pentru ca asta va pune in inferioaritate fata de "celelate puteri".

    In Germania justitia este independenta insa independenta judecatorului se limiteaza strict la exercitarea atributiilor ce tin de infaptuirea justitiei.

    In rest chestiunile ce tin de cariera magistratilor (numiri, promovari) si organizarea si administrarea instantelor sunt resposabilitatea puterii executive.

    Lucru asta nu stirbeste independenta justitiei dar ii asigura legitimitatea democratica necesara pentru a fi considerata o putere egala cu celalte doua puteri.

    Faptul ca judecatorii sunt cooptati in sistem de un organ reprezentativ al magistratilor ca apoi sa zica ca ei sunt egali cu parlamentarii sau cu presedintele Romaniei este orice numai democratie nu.

    In SUA de exemplu presedintele american hotaraste numirea in functie a judecatorilor federali cu aprobarea Senatului, iar Senatul cu votul a cel putin 2/3 din membri poate demite judecatorii fara drept de apel. Nu degeaba SUA este considerata de unii singura democratie autentica a lumii.

  13. luiza spune:

    pt domunul adrian83
    Va recomand calduros sa cititi Constitutia Romaniei si apoi sa discutam daca puterea judecatoreasca este sau nu una dintre cele 3 puteri ale statului, un stat care de alfel se vrea a fi un stat de drept fundamentat pe principiul separatiei puterilor.

  14. amatorul spune:

    Domnilor, va scarpinati cu mana dreapta la urechea stanga ! Parerea D-lui Adrian Neacsu despre necesitaea absoluta a existentei unui sisndicat al magistratilor este singura realista si viabila . Restul, cu tot felul de organizatii profesionale fantoma, din care majoritate magistratilor nu fac parte,reprezinta numai paleative. Trebuie sa ne organizam stimati colegi !

Dumneavoastră ce părere aveți?

кредит наличными онлайнтинькофф кредитная карта Return to Top ▲Return to Top ▲