Dezbateri juridice
Dezbateri juridice
Ştiri
UNBR. Barouri UNNPR. Notariat MJ. CSM. Instanţe PICCJ. DIICOT. DNA. Parchete Universitaria Internaţional Anunţuri

Interviuri judecatori pentru promovare la ICCJ – 25 iunie 2009

28 iunie 2009 |
5.561 citiri
Print Friendly
 

Dupa cum v-am informat, niciun judecator nu a fost promovat joi, 25 iunie 2009, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru posturile vacante la Sectia comerciala si Sectia de contencios administrativ si fiscal in urma sustinerii interviurilor.

Interviuri pentru Sectia comerciala:

jud. dr. Mioara BADEA (Curtea de Apel Bucuresti)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Mioara Badea: Sunt absolventa a Facultatii de Drept din 1982, Universitatea Bucuresti. Am fost jurist pana in februarie 1991, prin concurs am intrat in sistem, la Judecatoria sectorului 2, pana in 1994, am promovat la Curtea de Apel Bucuresti, unde functionez si astazi. De-a lungul timpului, am avut activitati de raspundere (am fost judecator sindic, judecator delegat la Oficiul Registrului Comertului). Am cautat sa imbunatatesc cunostintele profesionale, nu am refuzat seminarii la care am fost invitata sa particip, lucrarea de doctorat am sustinut-o anul trecut, am urmat cursuri de calculator, limba straina, preparator la Universitatea Titu Maiorescu la disciplina drept administrativ.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind Legea 58/1998 privind activitatea bancara?
Mioara Badea: Este o decizie de recurs in interesul legii. Mi se pare ca se refera la scutirea de taxa de timbru a actiunilor introduse de lichidator.
Virgil Andreies: Art. 72 alin. 2?
Mioara Badea: Dispozitiile acestei legi se aplica si contractele de credit incheiate anterior intrarii in vigoare a legii, avand caracter de titlu executoriu.
Virgil Andreies: Cauza Beian contra Romaniei in ceea ce priveste rolul jurisprudentei ICCJ in unificarea practicii?
Mioara Badea: ….
Virgil Andreies: O cauza pronuntata la CEDO contra Romaniei si care vizeaza actiuni comerciale.
Mioara Badea: Masini Import Export, Orizont, reclamantii s-au plans pentru introducerea recursului in anulare promovat de Procurorul General.
Virgil Andreies: In cauza Masini Import Export ce art. s-a incalcat?
Mioara Badea: Principiul securitatii raporturilor juridice prin promovarea recursului in anulare de Procurorul General, art 6 din Conventie si art. 1 din Protocol.
Virgil Andreies: Lipsa semnaturii pe cererea de recurs poate fi acoperita?
Mioara Badea: Da, exista o decizie de recurs in interesul legii care s-a pronuntat pe art. 133 alin. 2 Cod procedura civila. Daca a fost invocata si partea e prezenta, trebuie sa semneze, daca nu, se va acorda termen.
Virgil Andreies: Aceasta e exceptia. Regula e?
Mioara Badea: …
Virgil Andreies: Se poate in tot cursul procesului. Care este procedura de unificare a jurisprudentei la Inalta Curte?
Mioara Badea: Se fac propuneri de catre sectii, se intalnesc Sectiile Unite, se suspenda judecata in dosarul resspectiv pana se solutioneaza sesizarea respectiva, si apoi cand sesizarea e solutionata, se reia judecata.
Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 judecatori.
Mioara Badea: Solutioneaza recursurile declarate impotriva hotararilor Sectiei penale pronuntate in fond, alte cauze date prin lege in competenta completului, inclusiv in materie disciplinara.

jud. Mihaela Ioana BARNA PRISACARU (Curtea de Apel Bucuresti)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Mihaela Ioana Barna Prisacaru: Am absolvit Facultatea de Drept Bucuresti in anul 1992, am fost repartizata la Judecatoria sectorului 3 pana in 1998 cand am promovat la Tribunalul Bucuresti, sectia comerciala, din 2001 sunt presedinta a sectiei comerciale a Curtii de Apel Bucuresti. Ca si formare profesionala am absolvit INM, forma de masterat din cadrul Facultatii de Filosofie, sefa de promotie. Am participat la seminarii, sunt coautor al culegerii de practica judiciara, coautor al buletinului de jurisprudenta, colaborator al Revistei de Drept Comercial, am tradus Constitutia Spaniei, am fost membru in diferite comisii (SNG, INM), membru supleant in Comisia de Evaluare a CAB.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind caracterul evaluabil al actiunilor privind constatarea existentei/inexistentei unui drept, rezolutiune/reziliere?
Mihaela Ioana Barna Prisacaru: Decizia 32/2008 cu privire la competenta materiala care a statuat ca sunt evaluabile in bani cererile ce au ca obiect constatarea existentei/inexistentei unui drept, rezolutiune/reziliere indiferent daca s-a formulat capatul de cerere privind repunerea partilor in situatia anterioara. Aceasta decizie a avut o serie de consecinte, respectiv s-a modificat Legea privind taxele de timbru si s-a statuat ca sunt taxabile, la art. 2, toate aceste cereri. O alta consecinta a fost stabilirea cautiunii in cererile de suspendare. De asemenea, o serie de probleme aparute in practica privind rezilierea in raport de ce criterii se analizeaza.
Virgil Andreies: Ce a statuat CEDO in cauza Beian contra Romaniei?
Mihaela Ioana Barna Prisacaru: S-a incalcat principiul securitatii juridice datorita jurisprudentei fluctuante, incalcandu-se art. 1 din Protocol, reclamantul avea speranta legitima pentru a i se recunoaste dreptul de proprietate. S-a retinut si aplicarea art. 14 din Conventie pentru ca in raport cu alte persoane, cererile acestora au fost solutionate favorabil.
Virgil Andreies: CEDO a punctat si altceva. A mai atins 2 puncte.
Mihaela Ioana Barna Prisacaru: Rolul instantei supreme de a regla jurisprudenta fluctuanta, statul trebuind sa ia masuri concrete.
Virgil Andreies: A subliniat ca aplicarea unitara a legii inlatura incertitudinea partilor in litigiu. Si in ceea ce priveste discriminarea?
Mihaela Ioana Barna Prisacaru: O practica neunitara este discriminatorie si daca nu are o justificarea obiectiva si unitara.
Virgil Andreies: Competenta Sectiilor Unite.
Mihaela Ioana Barna Prisacaru: Judeca recursurile in interesul legii, solutioneaza sesizarile sectiilor pentru schimbarea jurisprudentei, sesizeaza Curtea Constitutionla cu solutionarea constitutionalitatii legilor inainte de promulgare, stabileste la sfarsitul fiecarui an directiile de actiune.
Virgil Andreies: Cauza Virgil Ionescu contra Romaniei.
Mihaela Ioana Barna Prisacaru: S-a constatat refuzul instantei de reactualizare a creantei prin respingerea ca tardiva a probei cu expertiza contabila.
Nicolae Popa: In lumina noilor coduri, care e perspectiva sectiei civile la ICCJ? Va mai exista, dat fiind ca nu se mai distinge intre civil si comercial.
Mihaela Ioana Barna Prisacaru: Depinde de structura, da, avand in vedere si o sectie specializata.
Nicolae Popa: Decizia 32 a creat discutii intre cele doua sectii.
Mihaela Ioana Barna Prisacaru: Stiu ca la Brasov au existat controverse, la CAB, nu.

jud. Lucia Paulina BREHAR (Curtea de Apel Cluj)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Paulina Brehar: Ma numesc Brehar Paulina, sunt judecator la Curtea de Apel Cluj, am absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai in 1992, am imbratisat cariera de magistrat in 1994, din 1996 sunt specializata in drept comercial, am facut parte din aceasta sectie inca de la infiintarea sectiei la Tribunalul Cluj. Am fost judecator delegat la Oficiul Registrului Comertului, judecator sindic. Din 1999, sunt la Curtea de Apel Cluj. In toata aceasta perioada, am desfasurat activitate specifica specialitatii in dreptul comercial, am solutionat un numar de cauze, manifestand o dispozitie la efort fara ca aceasta sa afecteze aptitudinile profesionale. Cu privire la activitatea stiintifica, as dori sa precizez un singur lucru fata de CV, sunt colaborator al Revistei Universul Juridic, a aparut al doliea numar.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 907 Cod comercial?
Paulina Brehar: E vorba de o decizie care a fost data in aplicarea acestui articol, respectiv sechestrul asigurator se aplica, in materie comerciala, si imobilelor debitorului. Avand in vedere specificul materiei comerciale, aceste dispozitii se completeaza cu Codul de procedura civila pentru ca legiuitorul face trimitere la aceste dispozitii, instituirea sechestrului asigurator are loc atat asupra averii mobiliare cat si asupra imobilelor.
Virgil Andreies: Cauza Virgil Ionescu contra Romaniei. Este vorba de un detinut care avea o mica afacere si care a fost sanctionat contraventional pentru ca vindea anumite bunuri.
Paulina Brehar: Detinutul a fost sanctionat de organele fiscale cu amenda, dispunandu-se si confiscarea. A obtinut o hotarare judecatoreasca de anulare a acestei masuri, care timp indelungat nu a fost pusa in executare. CEDO a stabilit ca s-a incalcat art. 6 paragraful 1, executarea unei hotarari trebuie considerata ca facand parte din proces. Aceasta inertie are consecinte, nu s-a executat aceasta hotarare judecatoreasca. Initierea de noi proceduri pentru punerea in executare a titlului reprezinta o incalcare in sensul Conventiei.
Virgil Andreies: Si alt articol incalcat?
Paulina Brehar: Art. 1 din Protocol in sensul ca obtinerea acestor hotarari a creat un bun in patrimoniul reclamantului. Art. 13 din Conventie, dreptul la un recurs efectiv, in sensul ca statul roman nu permite partilor sa se adreseze prin recurs efectiv atunci cand procedurile dureaza. CEDO a reamintit ca s-a incalcat drepul la judecarea cauzei intr-un termen rezonabil. Rezonabilitatea duratei unei proceduri se evalueaza in lumina circumstantelor cauzei, comportamentului partilor, mizei si obiectului litigiului.
Virgil Andreies: Care este procedura de solutionare a jurisprudentei la Inalta Curte?
Paulina Brehar: Art. 24 din Legea 304 prevede ca atunci cand o sectie considera ca se impune sa se revina asupra jurisprudentei, suspenda judecata.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind Legea 58/1998 privind activitatea bancara?
Paulina Brehar: Da, e vorba de o decizie care spune ca legea se aplica si contractelor bancare incheiate anterior intrarii in vigoare acestei legi.
Virgil Andreies: Sub aspectul procedurii, stabileste ceva aceasta decizie?
Paulina Brehar: Normele sunt obligatorii si devin incidente din momentul promulgarii.
Virgil Andreies: Cauza Masini Import Export.
Paulina Brehar: E o cauza in care CEDO a statuat asupra art. 6 paragraful 1 din Conventie. S-a obtinut o hotarare judecatoreasca de obligare a fostului FPS de a incheia contract de vanzare cumparare de actiuni cu societatea care a avut oferta cea mai buna, hotararea nu s-a executat, reclamantul a obtinut o hotarare judecatoreasca de obligare a FPS la daune interese pentru neexecutare. Apoi s-a promovat recurs in anularea acestor hotarari, CEDO statuand ca s-a rupt echilibrul care exista intre interesele partilor, s-a incalcat dreptul la un proces echitabil. Deciziile primelor instante nu pareau arbitrare, acea omisiune se putea observa si in caile de atac, recursul in anulare e, de fapt, un apel deghizat.
Virgil Andreies: Competenta Sectiilor Unite.
Paulina Brehar: Art. 24 din Legea 304/2004 prevede – ICCJ se organizeaza in Sectiile Unite pentru solutionarea recursurilor in interesul legii, solutioneaza sesizarile privind schimbarea jurisprundentei si sesizeaza Curtea Constitutionala in vederea controlului constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.
Virgil Andreies: Cunoasteti situatia financiara a Inaltei Curti. Cum se va rezolva plata chiriei?
Paulina Brehar: Stiu ca e o problema la care m-am gandit si pe care o voi rezolva individual.
Virgil Andreies: Nu are legatura cu promovarea.

jud. dr. Minodora CONDOIU (Curtea de Apel Bucuresti)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Minodora Condoiu: Am terminat faculatatea in 1993, dupa terminare am fost repartizata la Judecatoria Targu Jiu. Dupa ce am sustinut examenul de capacitate, am fost transferata, la cerere, in Bucuresti, la Judecatoria sectorului 2, unde am functionat 1 an, apoi la Tribunalul Bucuresti. Am fost judecator sindic, judecator delegat la ORC, din 2002 functionez la Curtea de Apel Bucuresti. Din 1999, sunt la Universitatea Spiru Haret, intial ca asistent, acum ca si titular de curs – drept procesual civil. Ca activitate stiintifica, sunt coautor al culegerilor de practica judiciara, autoarea unor note de curs (procedura civila) in 2 volume, publicat teza de doctorat (Procedura civila – forma, materie si metoda).
Virgil Andreies: Judecatorul care a solutionat cauza in fond poate participa la solutionarea revizuirii/contestatiei in anulare?
Minodora Condoiu: Da, fata de decizia Inaltei Curti privind dispozitiile art. 24 Cod procedura civila, dar se pune problema de formulare a unei cereri de abtinere in functie de ce se judeca.
Virgil Andreies: Daca e chemat sa-si spuna cuvantul cu privire la aspecte care s-au pus la fond?
Minodora Condoiu: Se pune problema abtinerii.
Virgil Andreies: Sau a recuzarii. Care sunt criteriile in raport de care se apreciaza ca un dosar se solutioneaza intr-un termen rezonabil?
Minodora Condoiu: CEDO nu defineste exact insa din jurisprudenta CEDO s-a stabilit ca “termen rezonabil” trebuie apreciat in functie de complexitatea cauzei, conduita partilor, compartamentul autoritatilor, miza procesului.
Virgil Andreies: Cauza Virgil Ionescu.
Minodora Condoiu: Detinutul Ionescu si-a deschis o afacere, a fost amendat de Garda Financiara. S-au incalcat art. 6 al Conventiei si art. 1 din Protocol. CEDO a constatat ca s-a incalcat dreptul la un proces echitabil.
Virgil Andreies: Curtea a statuat ca faza de executare a unei hotarari judecatoresti intra in notiunea de proces.
Minodora Condoiu: De ce? Pentru ca procesul ar fi iluzoriu daca nu ar urma executarea.
Virgil Andreies: Sub aspectul echitatii?
Minodora Condoiu: Nu s-a avut invedere reactualizarea creantei.
Virgil Andreies: Da. Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 907 Cod comercial?
Minodora Condoiu: Decizia Sectiilor Unite se refera la faptul ca art. 907 e completat de dispozitiile Codului de procedura civila, respectiv sechestrul asigurator se poate institui, in materie comerciala, si asupra imobilelor debitorului.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind Legea 58/1998 privind activitatea bancara?
Minodora Condoiu: Da, competenta primei instante revine tribunalului si nu judecatoriei.
Virgil Andreies: Da, si cu privire la contractele de credit?
Minodora Condoiu: Avand in vedere ca legea nu retroactiveaza, era competenta judecatoria.
Virgil Andreies: Contractele de credit sunt titluri executorii?
Minodora Condoiu: Da.

jud. Maria Speranta CORNEA (Curtea de Apel Bucuresti)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Maria Speranta Cornea: Ma numesc Cornoiu Maria Speranta. Am absolvit Facultatea de Drept Bucuresti in anul 1983. Am fost consilier juridic pana in 1990. Am fost avocat in Baroul Bucuresti. Ca judecator, am inceput la Judecatoria sectorului 2, apoi Tribunalul Bucuresti din 1998, si din 2005 la Curtea de Apel Bucuresti.
Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 judecatori.
Maria Speranta Cornea: Completul de 9 judeca recursurile impotriva hotararilor date in prima instanta de Sectia penala, judeca recursurile hotararilor date de CSM in cauzele disciplinare.
Virgil Andreies: Cauza Masini Import Export.
Maria Speranta Cornea: Prima cauza judecata de CEDO in domeniul comercial.
Virgil Andreies: Au mai fost si altele.
Maria Speranta Cornea: A fost pronuntata in baza art. 6 din Conventie si art. 1 din Protocol. S-a constatat ca a avut loc o incalcare a principiului securitatii juridice prin promovarea recursului in anulare de Procurorul General (abrogat in 2003), fiind desfiintate hotarari judecatoresti irevocabile.
Virgil Andreies: Lipsa semnaturii pe cererea de recurs poate fi acoperita?
Maria Speranta Cornea: Da, in primul rand, instanta daca partea e prezenta ii poate cere sa semneze.
Virgil Andreies: Instanta poate cere pe tot parcursul procesului. Dar daca cere partea adversa?
Maria Speranta Cornea: In primul rand e datoare instanta. Sesizarea partii adverse poate fi implinita pana la termenul urmator.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 907 Cod comercial?
Maria Speranta Cornea: A fost in speta o punere de acord intre dispozitiile Codului comercial si cel de procedura civila, si Inalta Curte a decis ca si in materie comerciala, sechestrul asigurator se poate institui asupra imobilelor debitorului.
Virgil Andreies: In cauza Beian contra Romaniei, pe langa incalcarea art. 2 din Conventie, s-a subliniat rolul jurisprudentei Inaltei Curti in aplicarea unitara a legii.
Maria Speranta Cornea: Instanta suprema are indatorirea de a unifica practica neunitara de pe cuprinsul tarii.
Virgil Andreies: Mai exista doua aspecte
Maria Speranta Cornea: …
Virgil Andreies: Competenta Sectiilor Unite.
Maria Speranta Cornea: Solutioneaza recursurile in interesul legii, sesizeaza Curtea Constitutionala pentru solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate inainte de promulgare, sesizarile sectiilor privind schimbarea practicii.

jud. dr. Elena Carmen MLADEN (Curtea de Apel Craiova)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Elena Carmen Mladen: Ma numesc Mladen Elena Carmen, sunt judector la Curtea de Apel Craiova. Arat ca am absolvit Facultatea de Drept Bucuresti in 1989, am fost consilier juridic la Banca Nationala, sucursala Dolj, apoi am sustinut concurs pentru intrarea in magistratura in 1994, am inceput la Judecatoria Craiova, in 1995, am sustinut examenul de capacitate, am devenit judecator definitiv, in prezent sunt la Curtea de Apel Craiova, din 1999. In acest interval de timp, am avut o singura intrerupere, am fost detasata la MJ (2000), consilier juridic unde am lucrat pe programul Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare. Sunt conferentiar universitar doctor, cadru didactic asociat la Titu Maiorescu si la Institutul Bancar Roman. Sunt autor si coautor (peste 10 carti). Am scris mai multe articole, am participat la mai multe conferinte internationale. Am fost desemnata in calitate de formator in cadrul programului de insolventa.
Virgil Andreies: Care sunt instrumentele/institutiile pe care le are la indemana Inalta Curte in ceea ce priveste unificarea practicii?
Elena Carmen Mladen: Sesizarile sectiilor in vedere schimbarii jurisprudentei, la nivelul CSM sunt intalniri trimestriale.
Virgil Andreies: Cine sesizeaza Sectiile Unite?
Elena Carmen Mladen: Sectiile Inaltei Curti.
Virgil Andreies: Ati vorbit de intalnirile trimestriale, au caracter administrativ.
Elena Carmen Mladen: Da.
Virgil Andreies: Mai exista o alta institutie.
Elena Carmen Mladen: Colegiile de Conducere ale curtilor de apel.
Virgil Andreies: Vorbim de Inalta Curte. Sunt recursurile in interesul legii.
Elena Carmen Mladen: Da.
Virgil Andreies: O cauza CEDO in care s-a incalcat art. 6 sub aspectul dreptului la un proces echitabil.
Elena Carmen Mladen: In cauza Pilat Contes impotriva Romaniei s-a constatat incalcarea privind termenul rezonabil. Partea a avut mai multe procese, care au trenat in timp. Procesele au durat aproximativ 9 ani si s-a constatat ca aceasta durata s-a datorat si comportamentului autoritatilor.
Virgil Andreies: Alte criterii in raport de care se apreciaza termenul rezonabil?
Elena Carmen Mladen: Miza si complexitatea cauzei.
Virgil Andreies: Vorbiti-ne, putin, de aceasta miza.
Elena Carmen Mladen: Miza e determinata si de valoarea economica si sociala.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 907 Cod comercial?
Elena Carmen Mladen: Da, s-a pronuntat Inalta Curte in sensul ca in materie comerciala se poate institui sechestrul asigurator in materie de imobile.
Virgil Andreies: Judecatorul care a luat parte la judecata in fond poate participa la solutionarea revizuirii/contestatiei in anulare?
Elena Carmen Mladen: Da, este o decizie de recurs in interesul legii potrivit careia judecatorul nu e incompatibil, dar aceasta nu inseamna ca nu se poate abtine daca apreciaza ca exista motive.

jud. Mirela POLITEANU (Curtea de Apel Bucuresti)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Mirela Politeanu: Sunt judecator la Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V a comerciala, din 1998. Anterior am fost judecator la Tribunalul Bucuresti si cariera am inceput-o la Judecatoria sectorului 2. In 1991 am terminat facultatea, am inceput cariera ca avocat. Am colaborat la elaborarea de culegeri de practica in materie comerciala.
Virgil Andreies: Cauza Virgil Ionescu contra Romaniei. Este vorba de un detinut, care vindea bunuri la taraba, a fost amendat de Garda Financiara.
Mirela Politeanu: Din cate stiu, a facut plangere impotriva procesului-verbal, s-a admis, s-a dispus restituirea bunurilor si ulterior aceasta hotarare nu a fost executata. S-a incalcat art. 6 alin. 1 din Conventie si art. 1 din Protocol.
Virgil Andreies: A fost singurul aspect constatat de CEDO, respectiv incalcarea art. 6? Cu privire la echitatea procedurii?
Mirela Politeanu: Pentru lipsa taxei de timbru pentru ca era o taxa mare si s-a incalcat astfel accesul la justitie.
Virgil Andreies: Competenta Sectiilor Unite.
Mirela Politeanu: Solutioneaza recursurile in interesul legii, sesizeaza Curtea Constitutionala privind controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare, sesizari cu privire la schimbarea jurisprudentei.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind Legea 58/1998 privind activitatea bancara?
Mirela Politeanu: Contractele de credit bancare… e o decizie mai veche, din 2005 si se stabileste ca sunt titluri executorii si contractele incheiate anterior intrarii in vigoare a legii.
Virgil Andreies: Care sunt normele care se aplica?
Mirela Politeanu: Contractul este legea partilor si se aplica normele din momentul incheierii contractului.
Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 judecatori.
Mirela Politeanu: Solutioneaza recursurile si cererile in materie penala ale sectiei penale si solutioneaza ca instanta disciplinara, precum si orice alta cauza data prin lege in competenta.
Virgil Andreies: Cu privire la solutionarea unei cai de atac, are vreo competenta?
Mirela Politeanu: Tot in materie penala, contestatiile in anulare, revizuirile.
Virgil Andreies: Contestatiile la executare?
Mirela Politeanu: Stiu ca s-a pus problema daca solutioneaxa in materie comericala.
Virgil Andreies: Contestatiile la titlu?
Mirela Politeanu: Da, se poate.
Virgil Andreies: Care sunt criteriile in raport de care se apreciaza ca un dosar se solutioneaza intr-un termen rezonabil?
Mirela Politeanu: Complexitatea cauzei, atitudinea partilor, a autoritatilor, miza procesului.
Virgil Andreies: Cu privire la criteriul privind atitudinea partilor?
Mirela Politeanu: Partile pot sa conduca la tergiversarea cauzelor prin solicitari de lipsa de aparare, aducerea inscrisurilor in transe.
Virgil Andreies: Formularea unei cai de atac intra?
Mirela Politeanu: Nu. Important e ca aceste cereri sa se solutioneze intr-un termen rezonabil.
Virgil Andreies: Daca le formuleaza frecvent?
Mirela Politeanu: Da, e o alta nuanta.

jud. dr. Elena TANASICA (Curtea de Apel Pitesti)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Elena Tanasica: Ma numesc Tanasica Elena, sunt judecator la Curtea de Apel Pitesti. Am functionat anterior la Tribunalul Prahova. Cu privire la activitatea judecatoreasca, vorbesc despre mine hotararile judecatoresti. Cu privire la activitatea profesionala, in afara de formarea profesionala organizata de instante, am urmat un master, doctorat la profesorul Stanciu Carpenaru. Am publicat articole In revista Dreptul, Revista de Drept Comercial si sper sa imi desavarsesc pregatirea profesionala la Inalta Curte.
Virgil Andreies: In cauza Masini Import Expert care au fost drepturile incalcate?
Elena Tanasica: Cu privire la decizia CEDO am incercat sa desprind principiile general valabile. Cele mai multe condamnari le-am avut pe art. 6. In cauza, s-a incalcat art. 6 si art. 1 din Protocol, extinzandu-se notiunea de bun.
Virgil Andreies: In ce a constat incalcarea art. 6?
Elena Tanasica: Declararea recursului in anulare, autoritatea de lucru judecat.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 907 Cod comercial?
Elena Tanasica: Sectiile Unite au ajuns la concluzia ca aceasta reglementare e depasita si ca trebuie sa se aplice si sub aspectul bunurilor imobile.
Virgil Andreies: E depasita in sensul ca se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila. Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind caracterul evaluabil al actiunilor privind constatarea existentei/inexistentei unui drept, rezolutiune/reziliere?
Elena Tanasica: Da. In materie de competenta materiala si a taxelor de timbru.
Virgil Andreies: Si daca reclamantul nu a solicitat repunerea partilor in situatia anterioara?
Elena Tanasica: Si pentru aceasta situatie se aplica.

jud. Viorica TRESTIANU (Curtea de Apel Bucuresti)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Viorica Trestianu: Ma numesc Trestianu Viorica, sunt judecator al Curtea de Apel Bucuresti, din 1986 sunt judecator. Stagiatura am efectuat-o la Judecatoria Pitesti, ulterior am promovat la Tribunalul Bucuresti iar din 2004 sunt la Curtea de Apel Bucuresti. Pe langa activitatea de judecator, am fost membru in Colegiul de Conducere, in perioada 2007-2008 am fost responsabila cu formarea profesionala, cadru didactic la Universitatea Romano-Americana, formator la INM (formare initiala si continua).
Virgil Andreies: Competenta Sectiilor Unite.
Viorica Trestianu: Judeca recursurile in interesul legii, sesizeaza Curtea Constitutionala privind controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare, solutioneaza sesizarilor sectiilor privind schimbarea jurisprudentei sectiilor.
Virgil Andreies: Care din aceste competente contribuie la unificarea practicii?
Viorica Trestianu: Recursurile in interesul legii si la sfarsitul fiecarui an, sectiile stabilesc directiile de imbunatatire a legislatiei.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind Legea 58/1998 privind activitatea bancara?
Viorica Trestianu: Da, este vorba de aplicarea Legii 58 pentru contractele de credit bancar care au fost incheiate anterior intrarii in vigoare a legii, considerandu-se ca sunt titluri executorii.
Virgil Andreies: Mai sunt si alte chestiuni lamurite? In realizarea creantei…
Viorica Trestianu: Executarea se face prin executori bancari.
Virgil Andreies: Care sunt normele care se aplica?
Viorica Trestianu: Normele din momentul executarii.
Virgil Andreies: Cauza Beianu contra Romaniei cu privire la jurisprudenta instantei supreme.
Viorica Trestianu: S-a retinut practica neunitara in aplicarea decretului 309. Lipsa unui mecanism care sa corecteze duce la nesiguranta juridica. Sub aspectul discriminarii, au fost hotarari definitive unele pronuntate in aceeasi zi (in unele cauze au fost respinse cererile, in altele admise).
Virgil Andreies: Lipsa semnaturii pe cererea de recurs?
Viorica Trestianu: Avem o decizie de recurs in interesul legii. Lipsa semnaturii, potrivit art. 131 alin.2 Cod procedura civila, se poate acoperi in tot cursul caii de atac sau daca a fost invocata de parte – pana la termenul urmator.
Virgil Andreies: Cauza Virgil Ionescu.
Viorica Trestianu: Cauza de referinta, s-a incalcat art. 6 alin. 1 din Conventie si art. 1 din Protocol prin neexecutarea hotararii judecatoresti care face parte din proces conform art. 6. Accesul la justitie ar fi iluzoriu daca s-ar permite ca o hotarare judecatoreasca sa nu se puna in aplicare. Statul nu a luat masurile necesare. Prin neexecutarea hotararii s-a incalcat liberul acces la justitie. Curtea a statuat ca dreptul la un proces echitabil presupune ca instanta sa auda si sa vada argumentele partilor in sensul de a le analiza pe fond.
Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 judecatori.
Viorica Trestianu: Recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de sectia penala, ca instanta disciplinara, contestatiile la titlu.
Virgil Andreies: Alte cai extraordinare de atac solutioneaza?
Viorica Trestianu: Revizuirile, orice alte actiuni date prin lege.
Virgil Andreies: In materie penala, cauzele solutionate in fond.
Viorica Trestianu: Da, recursurile impotriva acestor hotarari.
Virgil Andreies: Si contestatia in anulare.
Nicolae Popa: In materia dreptului cambial?
Viorica Trestianu: Da, avem o decizie de recurs in interesul legii.
Nicolae Popa: Ecoul?
Viorica Trestianu: E pozitiv. S-a statuat ca biletele, cambiile si cecul se investesc cu formula executorie pentru a fi puse in executare.

Interviurile pentru Sectia de de contencios administrativ si fiscal:

jud. dr. Diana Iuliana PASARE (Curtea de Apel Bucuresti)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Diana Iuliana Pasare: Timp de 5 ani am functionat la Judecatoria sectorului 6, 7 ani la Tribunalul Bucuresti si din 2004 la Curtea de Apel Bucuresti. Avand in vedere realitatea incontestabila cu privire la faptul ca pregatirea profesionala contribuie la cresterea gradului de impartialitate, am sustinut lucrarea de doctorat. Pe parcursul starii de doctorat, am scris o serie de articole, am continuat comentariile pe legea contenciosului ale domnului profesor Iorgovan.
Virgil Andreies: Competenta materiala si teritoriala de solutionare a contestatiilor la executare.
Diana Iuliana Pasare: In aceasta materie, avem doua decizii de recurs in interesul legii. Una priveste fostul articol 169 din Codul de procedura fiscala prin care s-a statuat ca judecatoria e competenta sa solutioneze contestatiile avand ca obiect executarile fiscale, contestatiile declarate impotriva refuzului de executare si contestatiile impotriva titlurilor executorii care nu sunt emise de o instanta judecatoreasca si pentru care legea nu prevede o alta procedura. Cu privire la competenta teritoriala, ar trebui sa fie competenta judecatoria din raza careia se face executarea. S-a mai dat o decizie de recurs in interesul legii pe art. 400 Cod procedura civila – judecatoria e competenta sa solutioneze cauzele privind intinderea, lamurirea intelesului titlului executoriu daca nu e emis de un organ de jurisdictie.
Virgil Andreies: Cauza Guta contra Romaniei.
Diana Iuliana Pasare: S-a pus problema incalcarii duratei rezonabile, incalcandu-se art. 6, paragraful 1 din Conventie. Sunt doua aspecte – litigiul a fost pornit de o persoana fizica, imobilul fiind in proprietatea unei persoane juridice. Pe parcursul procesului, reclamantul si-a schimbat obiectul cererii, CEDO a considerat ca acest aspect nu i se poate imputa pentru ca reclamantul poate sa faca apel la toate drepturile sale. Instantele au depasit durata rezonabila de solutionare.
Virgil Andreies: Procesul a durat 9 ani.
Diana Iuliana Pasare: Complexitatea cauzei nu ar justifica o durata atat de mare. Se tine cont insa de miza procesului, comportamentul partilor, a autoritatilor si de durata procedurilor. Miza litigiului presupune valoarea economica si sociala in viziunea reclamantului si se mai poate pune problema dar asta inseamna sa abordez o alta speta.
Virgil Andreies: Noutatea acestei cauze este ca enumera acele criterii in functie de care se apreciaza caracterul de termen rezonabil. Ce stiti despre cauza Gheorghe?
Diana Iuliana Pasare: In aceasta speta, reclamantul care avea un handicap de gradul 2, a primit acest act, si, desi i s-a recunoscut acest handicap nu a primit drepturile cuvenite. A cerut si despagubiri (daune morale si materiale reprezentand valoarea tratamentului – hemofilie). CEDO a condamnat statul pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil sub aspectul duratei procedurilor si a avut in considerare ca instantele ar fi trebuit sa acorde termene mai scurte.
Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 judecatori.
Diana Iuliana Pasare: Completul de 9 judeca atat cauze penale cat si disciplinare. Cu privire la cauzele penale, solutioneaza recursurile care sunt declarate impotriva hotararilor date de sectia penala in prima instanta iar in materie disciplinara – hotararile emise de CSM.
Virgil Andreies: Judeca si cai extraordinare?
Diana Iuliana Pasare: Si alte cauze date in competenta expresa. Ar trebui sa fie contestatia in anulare.
Anton Pandrea: Care este termenul de declarare a recursului in cazul declinarilor de competenta?
Diana Iuliana Pasare: Termenul de 5 zile, prevazut de art. 158 Cod procedura civila.

jud. Luiza Nadia PAUN (Curtea de Apel Bucuresti)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Luiza Nadia Paun: Ma numesc Paun Luiza Nadia, am inceput activitatea de judecator la Judecatoria sectorului 5, cea mai frumoasa perioada din viata mea, am intrat in completele de civil, am promovat la Tribunalul Bucuresti in 1997 si din 2000 sunt la Curtea de Apel Bucuresti, sectia de contencios administrativ.
Virgil Andreies: Care este procedura de schimbare a jurisprudentei la Inalta Curte?
Luiza Nadia Paun: Se judeca de Sectiile Unite la sesizarea uneia dintre sectii atunci cand se pune problema schimbarii jurisprudentei sectiei, se sesizeaza si se discuta aspectele acestea.
Virgil Andreies: Partile se citeaza?
Luiza Nadia Paun: Pentru opozabilitate, ar trebui sa se citeze.
Virgil Andreies: Si pentru ca se prevede legal. Alte instrumente pe care le are Inalta Curtea pentru aplicarea unitara a legii?
Luiza Nadia Paun: Deciziile de recurs in interesul legii.
Virgil Andreies: Exista vreo decizie cu privire la regimul juridic al contraventiilor?
Luiza Nadia Paun: Exista o decizie care sanctioneaza cu nulitatea procesul verbal de contraventie.
Virgil Andreies: Cauza Beian.
Luiza Nadia Paun: E o hotarare a CEDO in care statul a fost condamnat pentru aplicarea Legii 309/2002, datorita unor solutii de speta neunitare. Inalta Curte are rolul de a regla divergentele de jurisprudenta care duc la insecuritate juridica.
Virgil Andreies: Termenul in care se contesta actiunea pe Legea 105/1999 privind persecutatii politici.
Luiza Nadia Paun: Termen de 30 de zile.
Virgil Andreies: Cauza Gheorghe, cu certificatul de invaliditate
Luiza Nadia Paun: Are legatura cu materia contenciosului. A fost condamnat statul roman pentru principiul neechitatii, a fost depasit termenul rezonabil de solutionare a cauzei, dosarul a fost solutionat intr-un interval mare de timp.
Virgil Andreies: 3 ani
Luiza Nadia Paun: Trebuia sa se tina cont de complexitatea cauzei, de miza acestuia. Avem pe rol astfel de cauze si dureaza pentru ca trebuie sa incuviintam expertize, desi oarecum par aparent simple, ele sunt complexe. Va spun din experienta. Nu sunt asa de simple.
Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 judecatori.
Luiza Nadia Paun: Judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de sectia penala in prima instanta, in materie disciplinara, caile extraordinare de atac, in materia contestatiilor, recursurile imporiva incheierilor prin care s-a invocat exceptia de nelegalitate in recurs.
Virgil Andreies: Contestatia la executare.
Luiza Nadia Paun: Da. Intra si in alte materii prevazute de lege, contestatia la titlu.
Virgil Andreies: Exista alte competente in materie disciplinara?
Luiza Nadia Paun: Nu se poate contesta direct in materie disciplinara, e obligatorie sesizarea Plenului si aceasta hotarare e atacata apoi la Sectiile Unite.
Anton Pandrea: Care este termenul de declarare a recursului in cazul declinarilor de competenta?
Luiza Nadia Paun: Termenul de 5 zile de la pronuntare.
Anton Pandrea: In practica, au existat opinii diferite. A doua opinie?
Luiza Nadia Paun: Cel prevazut de legea 544. Sectia noastra merge pe Codul de procedura civila.

jud. Vasilica PINTEA (Curtea de Apel Bacau)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Vasilica Pintea: Sunt judecator din 1993. Am intrerupt 2 ani cand am fost avocat (1997-1999), m-am reintors la Curtea de Apel Bacau, am trecut prin toate gradele, sunt presedinte de sectie.
Virgil Andreies: Competenta Sectiilor Unite.
Vasilica Pintea: Sunt 3 categorii de competente – judeca recursurile in interesul legii, in conditiile in care se schimba practica unei sectii, sesizeaza Curtea Constitutionala pentru neconstitutionalitatea legilor inainte de promulgare.
Virgil Andreies: Care au impact asupra partilor?
Vasilica Pintea: Recursul in interesul legii si sesizarile pentru schimbarea jurisprudentei unei sectii.
Virgil Andreies: Paritle se citeaza?
Vasilica Pintea: Da.
Virgil Andreies: Cauza Guta contra Romaniei. Ce drepturi au fost incalcate si ce aduce nou?
Vasilica Pintea: Procesul a fost solutionat cu depasirea notiunii de termen rezonabil, fiind incalcat art. 6 alin.1 din Conventie, speta a debutat in 1993 si a fost solutionata in 2003 si in aceasta speta s-a retinut culpa autoritatilor, au fost mai multe declinari de competenta. In ceea ce priveste comportamentul partilor, chiar daca uneori a condus la acordarea unor termene nu a fost de natura sa aduca atingere solutionarii cauzei in termen rezonabil.
Virgil Andreies: Hotararea stabileste criteriile in raport de care se stabilesc criteriile pentru termenul rezonabil. O decizie de recurs in interesul legii in materia contraventiilor?
Vasilica Pintea: Exista o decizie de recurs in interesul legii in materia contraventiilor cu privire la inchisoarea contraventionala. Instantele au retinut ca e necesar acordul contravenientului. Inalta Curte a statuat ca aceste dispozitii sunt neconstitutionale, e vorba de transformarea amenzii in inchisoare si munca in folosul comunitatii.
Virgil Andreies: Incheierile prin care se resping ca inadmisibile sesizarile Curtii Constitutionale sunt susceptibile de cale de atac?
Vasilica Pintea: S-a pronuntat printr-un recurs in interesul legii sunt susceptibile, cu exceptia Completului de 9 judecatori de la Inalta Curte.
Virgil Andreies: Cauza Gheorghe contra Romaniei.
Vasilica Pintea: Cauza a fost solutionata de CEDO si are o particularitate aparte. Reclamantul suferea de o boala pentru care s-a eliberat certificat de handicap de gradul 2. A fost atacat in justitie, au existat o serie de incidente, a fost solutionat dupa 2 ani. In solutie CEDO a mentionat ca instantele nu s-au pronuntat pe apararile reclamantului.

jud. Rodica Florica VOICU (Curtea de Apel Bucuresti)
Virgil Andreies: Cateva cuvinte, va rog, despre cariera dumneavoastra profesionala.
Rodica Florica Voicu: Sunt judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Din 2000, sunt judecator la sectia de contencios, deci 9 ani din cei 16 am activat la sectia de contencios si m-am specializat in drept administrativ si fiscal.
Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 judecatori.
Rodica Florica Voicu: Completul de 9 judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de sectia penala, alte cereri date in competenta potrivit legii si ca instanta disciplinara.
Virgil Andreies: Altceva? In materie de contestatie la executare? Contestatiile la titlu.
Rodica Florica Voicu: Da.
Virgil Andreies: Cauza Beian contra Romaniei.
Rodica Florica Voicu: E numai pentru contencios dar si pentru celelalte domenii e o cauza relevanta prin mai multe aspecte. Romania a fost condamnata pentru practica neunitara la nivelul Inaltei Curti. S-a retinut o inaptitudine din parte Inaltei Curti, de a reglementa divergentele de opinii. S-a retinut ca reclamantul a fost supus unui tratament discriminatoriu care nu urmareste un scop legitim. Alta incalcare retinuta – considerandu-se ca reclamantul avea o speranta legitima, acesta a fost lipsit de un bun in sensul art. 1 al Protocolului.
Virgil Andreies: Incheierile prin care se resping ca inadmisibile sesizarile Curtii Constitutionale sunt susceptibile de cale de atac?
Rodica Florica Voicu: Decizia de recurs in interesul legii vine si interpreteaza aplicarea Legii 47 in care se spune ca atunci cand sunt indeplinite conditiile din art. 29 si, de asemenea, ca nu s-a mai pronuntat Curtea Constitutionala pe o exceptie, incheierea se poate ataca cu recurs in termen de 48 de ore de la pronuntare la instanta ierarhic superioara, cu exceptia completului de 9 judecatori.
Virgil Andreies: Care este procedura de schimbare a jurisprudentei la Inalta Curte?
Rodica Florica Voicu: Cand o sectie considera ca e necesara schimbarea jurisprudentei, sectia suspenda judecata, sesizeaza Sectiile Unite care citeaza partile, iar dupa solutionare, judecata se reia.

Pentru Juridice.ro, Alina Matei


Cuvinte cheie: ,
UJMAG

Dezbateri juridice. Legile nu sunt ceea ce par a fi

JURIDICE
Mai suspensivă decât condiția suspensivă: condiția rezolutorie    Accesul la Justiția Achizițiilor Publice, un pariu de 100.000 euro    Pierdut instanță de executare. Găsitorului recompensă    Renunțarea la moștenire – prezumată (art. 1112 NCC), considerată (art. 1113 NCC) și, din când în când, autentică (art. 1120 NCC)    Latura civilă a acțiunii în contencios administrativ, sau De ce își permite autoritatea să comită abuzuri...    Insolvența se întoarce: Codul insolvenței    Acordul de recunoaștere a vinovăției    Cum să (nu) concediem un salariat    Mai rară decât fiducia: logodna    Eternul risc al achiziției imobiliare: calitatea de proprietar a vânzătorului    Lama rece a procedurii civile: nulitatea necondiționată    CCR vs. ICCJ. Legea penală mai favorabilă    Avocații în Noile Coduri Penale    Clauzele abuzive, un teren pe care consumatorii câștigă (înca prea puțin?) teren    Arbitrajul. Un nou început    Mai gravă decât civilul, mai rapidă decât penalul: răspunderea disciplinară    Anticamera judecății penale: Camera Preliminară    Legea nr. 17/2014: birocratizarea vânzării terenurilor agricole din extravilan    Judecătorul față în față cu avocatul: cenzurarea onorariului avocațial    Spălarea banilor. Trecut, prezent și viitor    Cât de judiciară (mai) este rezoluţiunea?    Ipoteca, o garanție... reală?    Achizițiile publice. Suspiciuni, inerții, blocaje    O problemă insolubilă: Insolvența    Evacuarea de drept comun, evacuată de Noile Coduri?    Încuviințarea executării silite, o instituție pe cale de dispariție?    Aplicarea în timp a noilor coduri penale

Dumneavoastră ce părere aveți?

Return to Top ▲Return to Top ▲