Arii de practică
Achizitii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţii
Drept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul Uniunii Europene
EnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăInternetJocuri de norocLitigiiMediere
Piaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia mediuluiSocietăţiVaria
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
JURIDICE

MEMBERSHIP
JURIDICE
Av. Luminița DĂNILĂ    Av. Ovidiu GORAN    Exec. jud. Silviu OANĂ    Av. dr. Adriana ALMĂȘAN    Av. dr. Doru TRĂILĂ    Av. Alexandru MOISE    Av. Eugen CHIVU    Av. Tiberiu CSAKI    Av. Magdalena GHIOCA    Av. Laura BELECA    Victor BELECA    Av. Cristian Paul LOSPA    Exec. jud. dr. Adrian Constantin STOICA    Jud. dr. Evelina OPRINA    Jud. Ana-Maria PUIU    Jud. dr. Mirela STANCU    Jud. Liviu UNGUR    Av. Elena Simona SPĂTARU    Av. Nicoleta Cristina ȘERBĂNOIU    Prof. univ. dr. Verginia VEDINAȘ    Av. dr. Radu Răzvan POPESCU    Av. Andreea SZABO    Av. dr. Raul-Felix HODOȘ    Av. Ovidiu George MIHEȚ    Av. dr. Mihai OLARIU    Prof. univ. dr. Sevastian CERCEL    Av. drd. Vladimir DIACONIȚĂ    Av. Andreea Ramona GHEORGHIU    Av. Alina MOLDOVAN    Av. dr. Carmen NENU    Av. Alin POSTELNICESCU    Drd. Mădălina IORDACHE    Drd. Georgina BODORONCEA    Liliana IOSIF    Răzvan-Horaţiu RADU    Catrinel BRUMAR    Dr. Iulia MOTOC    Dr. Camelia TOADER    Av. Alexandra NANIA    Av. dr. Norel NEAGU    Jud. Manuela GUȚU    Av. Emma PERȘU    Av. dr. Gabriel ULUITU    Av. dr. Magda VOLONCIU    Av. dr. Brândușa VARTOLOMEI    Prof. univ. dr. Ion Traian ȘTEFĂNESCU    Av. Adriana RADU    Jud. Amelia FARMATHY    Av. Laurențiu PETRE

România la CEDO: cauza pendinte Pendiuc. Condițiile de audiere la sediul DNA, evitarea unui avort spontan, condiții de detenție, și articolul 3 din Convenție

22 februarie 2016 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE
 | 16 comentarii
1.973 citiri
Print Friendly
 

Secția a treia, CEDO

Emanuela Elena PENDIUC împotriva României
introdusă în 3 aprilie 2015 și comunicată în 1 septembrie 2015

1. Situația de fapt (precum este redată de către reclamantă, rezumată de Curte și tradusă de noi):

Reclamanta, doamna Emanuela Elena Pendiuc, cetățean român, s-a născut în 1981 și locuiește în Pitești.

În 4 septembrie 2014 reclamantei i s-a prescris un medicament pentru a evita un avort spontan și i s-a recomandat să ia medicamentul de două ori pe zi.

În 29 septembrie 2014 reclamanta a fost chemată la Direcția Națională Anticorupție („DNA”) pentru a fi audiată în calitate de martor în ceea ce privește urmărirea penală începută împotriva tatălui ei inter alia pentru abuz în serviciu și luare de mită. Tatal ei a fost primar în Pitești și membru al celui mai mare partid politic care formează actualul Guvern român. Ședința de audiere a fost programată pentru 31 octombrie 2014.

În 31 octombrie 2014, deoarece avea anumite complicații în ceea ce privește sarcina, reclamanta a mers la spital pentru investigații medicale care au confirmat apariția complicațiilor și i s-a recomandat să continue tratamentul prescris și să se odihnească. La întoarcerea de la spital doi polițiști i-au arătat un mandat de aducere și au condus-o la sediul DNA. În timpul interogării, reclamanta i-a informat pe cei doi procurori care investigau cazul cu privire atât la starea ei medicală proastă, cât și cu privire la tratamentul obligatoriu și efectele sale adverse care includeau amețeli și senzații de leșin.

În 6 noiembrie 2014 mai mulți polițiști au mers la domiciliul reclamantei și au condus-o la sediul DNA, pentru a fi audiată din nou în ceea ce privește urmărirea penală începută împotriva tatălui ei.

Odată ajunsă la sediul DNA, procurorul care investiga cazul a lăsat-o să aștepte în hol timp de opt ore. In tot acest timp, reclamanta a fost forțată să stea în picioare și nu a avut acces la mâncare sau apă. I s-a luat declarația după opt ore, în prezența reprezentantului legal desemnat.

La aceeași dată la ora 18:00, procurorii care se ocupau de caz au informat reclamanta, în prezența reprezentanților ei legali desemnați, că s-a început urmărirea penală împotriva ei pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani.

La aceeași dată, în jurul orei 19:00, DNA a plasat reclamanta în custodia poliției pentru douăzeci și patru de ore și a dispus reținerea sa în Centrul de Detenție al Poliției București („Centrul”).

În 7 noiembrie 2014 Tribunalul București a respins cererea DNA de arestare preventivă a reclamantei pentru treizeci de zile, până la data fixată pentru judecată, și a dispus eliberarea reclamantei cu condiția obligării de a nu părăsi țara. În contextul examinării situației personale a reclamantei, instanța a reținut inter alia că aceasta fusese prezentatoare la televiziunea națională și producătoare de filme.

Reclamanta a susținut că, în timpul detenției sale în “Centru”, medicul centrului de detenție a refuzat să-i ofere tratamentul necesar pentru sarcină. De asemenea, autoritățile centrului de detenție nu i-au oferit mâncare sau apă până a doua zi dimineața, iar atunci când a primit niște mâncare, aceasta era nepotrivită pentru starea ei. Mai mult decât atât, aceasta a fost deținută într-o celulă de 5 metri pătrați împreună cu alte trei persoane care erau fumătoare, deși aceasta informase autoritățile că era nefumătoare și că fumul de țigară era dăunător pentru starea ei. În celulă era frig și a fost forțată să doarmă într-un pat care avea doar o saltea, fără plapumă și fără lenjerie de pat. Celula era dotată cu o chiuvetă și o toaletă turcească. Toaleta era separată de restul celulei printr-o perdea și era acoperită cu un dispozitiv de plastic pentru a împiedica șobolanii să intre în celulă. Un duș era montat deasupra toaletei și era, de asemenea, utilizat pentru a trage apa la WC. Nu a avut acces la apă caldă în timpul detenției sale, iar apa rece de la chiuvetă era insalubră și nu ar fi putut fi folosită pentru băut. Mai mult decât atât, i s-au permis numai treizeci de minute de exerciții în aer liber în același timp cu alte trei persoane reținute cu ea într-o curte de 6 sau 7 metri pătrați, cu ziduri înalte de 3 metri și acoperite de un grătar metalic. Celelalte trei persoane din curte au fumat în mod constant, iar curtea era plină de fum de țigară deoarece aerul curat nu putea intra în curte din cauza pereților laterali foarte înalți.

2. Capete de cerere:

Reclamanta invocă articolul 3 din Convenție, susținând că a fost supusă unui tratament inuman și degradant, precum și la suferințe fizice și psihice intense, deoarece, chiar dacă autoritățile naționale cunoșteau starea sa medicală gravă, aceasta a fost forțată să aștepte timp de opt ore fără apă, hrană sau un loc unde să se așeze la sediul DNA înainte să i se ia declarație. Mai mult decât atât, aceasta a fost deținută într-o celulă supraaglomerată, murdară și rece, împreună cu persoane fumătoare, fără aer curat, exerciții fizice, alimente sau apă, fără acces la apă caldă și fără a i se da o lenjerie de pat și o plapumă. În plus, medicul centrului de detenție al Poliției București a refuzat să-i ofere tratamentul necesar pentru a evita un avort spontan.

3. Întrebări adresate părților:

3.1. Având în vedere starea ei medicală, au reprezentat lipsa hranei, a apei și a unui loc unde să se așeze în timpul petrecut la sediul DNA în așteptarea luării declarației și înainte de a fi trecută în custodia poliției, un tratament inuman și degradant, cu încălcarea drepturilor garantate de articolul 3 din Convenție?

3.2. A fost reclamanta supusă unui tratament inuman și degradant, cu încălcarea articolului 3 din Convenției, ca urmare a:
a) condițiilor materiale de detenție, inclusiv lipsa unei separări a fumătorilor de nefumători, în centrul de detenție al Poliției București;
b) lipsei de tratament medical adecvat în timpul detenției sale?

Adina Mihalache (traducere)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mihaela Mazilu-Babel (selecție și supervizare traducere)
Doctorand, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova


CONFERINȚE JURIDICE PROGRAMATE


Probleme dificile de drept comercial | 23 septembrie 2016
CONFERINȚA STANCIU CĂRPENARU

Probleme dificile de drept civil | 21 octombrie 2016
CONFERINȚA VALERIU STOICA

Probleme dificile de dreptul internetului | 25 noiembrie 2016
Prima ediție!

Probleme dificile de drept fiscal și procedură fiscală | 27 ianuarie 2017
CONFERINȚA RADU BUFAN

Cuvinte cheie: , , , , , , ,

Au fost scrise până acum 16 de comentarii cu privire la articolul “România la CEDO: cauza pendinte Pendiuc. Condițiile de audiere la sediul DNA, evitarea unui avort spontan, condiții de detenție, și articolul 3 din Convenție”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Va fi, neîndoielnic, o speţă interesantă, un soi de cauză -pilot. Despre cum se procedează, pe perioada urmăririi penale, dar chiar şi în timpul judecăţii, cu o femeie însărcinată având calitatea de suspect/inculpat.
    Protecţia vieţii nenăscute primează sau Nu, aceasta va fi concluzia.

  2. Florin RADU spune:

    Dincolo de conditiile din penitenciare, sa ne gandim ce inseamna pt. un om (nu neaparat femeie insarcinata, dar cu atat mai mult in aceasta situatie) sa il chemi/aduci la audiere la ora X si sa il audiezi la ora X+8, timp in care il tii pe hol, fara mancare si apa, ba chiar in picioare.
    Firesc ca reclamanta va castiga despagubiri si la fel de firesc – nu-i asa?! – le vom plati noi cu totii, din bugetul national.

  3. Eu mă întreb, prin raportare la Legea nr. 15/2016 , cum se va putea clasifica acel spațiu din curtea închisorii cu zid înalt de 3 metri. Va fi spațiu închis public, sau spațiu deschis public având totuși în vedere că deși nu are plafon, tavan sau acoperiș stricto sensu, pe de altă parte, acel grătar metalic ar putea juca un rol de „aproape-tavan”.

    Sau pentru penitenciare se aplică alte reguli derogatorii?
    Știe cineva?
    Mulțumesc,

  4. Mihai COSTACHE spune:

    Ma intereseaza prea putin problema fumatului cit tortura la care a fost supus martorul, viitor inculpat, doar pentru a declara in sensul dorit de catre procuror. Sau voi chiar credeti ca aceasta situatie a fost o simpla neglijenta a procurorului DNA?

    Mai rau este faptul ca acest comportament nu este singular ci este unul des intilnit si intentionat aplicat ca un mijloc de stringere a probelor. In defavoarea inculpatului, desigur.

    In manualul juridic pentru elevi – proaspat promovat de catre un adevarat fan al DNA – aceste chestiuni sunt mentionate? Xa sa stie si viitorii cetateni ai statului ce respect pentru drepturile civile exista in cadrul organelor represive ale statului (in sensul precizat de catre teoria generala a dreptului, evident 🙂 )

    • Mihai COSTACHE spune:

      Uitasem sa mentionez: sa nu pierdem din vedere dispozitiile art 117 alin 1 lit a CPP caz in care cu atit mai mult nu se impuneau acele 8 ore de asteptare. Sau tocmai de aceea 🙂

    • Nu înțeleg deloc trimiterea la manualul juridic pentru elevi, mai ales că pe de altă parte vă interesează prea puțin problema fumatului – problemă care este totuși menționată în cauză.
      Spuneți că respectivul comportament descris în cauză nu este singular.
      Ne puteți da exemple de alte cauze asemănătoare introduse fie la nivel național, fie la nivelul CEDO, în care martori/inculpați se plâng de faptul că au așteptat atâtea ore?
      Nu înțeleg afirmațiile generaliste și vagi, atunci când se discută probleme concrete.
      Și nu știm absolut deloc dacă motivul pentru care reclamanta a fost ținută pe hol timp de 8 ore este acela că s-a dorit ca astfel să fie determinată să declare în sensul dorit de către procuror. Mă îndoiesc că o astfel de metodă – dacă ar fi adevărată – ar fi capabilă să producă efecte în sensul acesta.
      Dar ar fi tare interesant dacă ați putea trimite la o hotărâre în care să se fi constatat de instanță că din acest motiv respectivele persoane sunt ținute pe holul DNA.

      • Mihai COSTACHE spune:

        „Mă îndoiesc că o astfel de metodă – dacă ar fi adevărată – ar fi capabilă să producă efecte în sensul acesta.”
        „Dar ar fi tare interesant dacă ați putea trimite la o hotărâre în care să se fi constatat de instanță că din acest motiv respectivele persoane sunt ținute pe holul DNA.”

        Aceste fraze au inseninat ziua colegilor mei in timp ce stam in camera de asteptare de la DNA ( cea de pe Stirbei Voda, la parter) unde suntem convinsi ca dvs nu ati fost niciodata ca aparator altfel nu ati fi scris asa ceva.

        V-as mai povesti si de interogatorii ce se termina noaptea si incepute in cursul diminetii, de tratamente de insulina refuzate, etc etc. Credeti ca toti clientii se plictisesc acasa si se apuca sa reclame la CEDO? Ca sa ce? Ce pot obtine ei din asemenea dosare? O eliberare? O stare de sanatate mai buna? Le inlatura trauma morala suferita de ei sau familiile lor? Nu cred.

        Viata reala este departe de teoriile CEDO si cartile de drept al Uniunii. Din pacate pentru noi.

        • Bună ziua,

          Deci au existat dar nu s-a reclamat. Cel puțin cele pe care le cunoașteți dumneavoastră.
          Totuși, deși nu s-a reclamat, sunteți convins că metoda respectivă este practicată la scară largă – și sunteți și sigur că motivul (nedovedit juridic) este acela de a tortura pentru a obține declarații după dorința procurorilor. Nu există în schimb vreo altă acțiune depusă împotriva procurorilor care s-ar fi comportat astfel și și-ar lăsa persoanele citate/aduse să aștepte pe hol în picioare 8 ore.

          Eu credeam că în lumea juridică se funcționează pe probe și acțiuni depuse. În instanțe.

          Nu pe supoziții neurmate de un rezultat juridic.

          Aici discutam despre o speță și încadrarea ei juridică și despre posibilitatea de a exista altfel de astfel de cauze din moment ce spuneți că știți N astfel de situații.

          Nu înțeleg de ce nu îmi oferiți un alt exemplu asemănător, mai ales că sunteți specializat.

          Cărțile despre care vorbiți sunt întemeiate pe fapte și acțiuni reale, care au căpătat un conținut juridic și au devenit apoi teorie – după ce avocații au introdus acțiunile aferente care au rezultat în hotărări CEDO și CJUE – pentru că profesorii s-au gândit cum să le sistematizeze pentru ca astfel cât mai mulți să poată urma exemplul *din carte. Iar cărțile respective – scrise din acțiuni introduse la CEDO și CJUE – pot să conducă apoi atât la modificări legislative, cât și la renovări de sedii de parchete sau de închisori pentru ca art. 3 din Convenție să nu se mai încalce. Scrie totul în Rezoluțiile ce sunt adoptate de Consiliul Europei și în care se analizează maniera în care o hotărâre CEDO a fost executată. Vom publica un articol cu Rezoluțiile referitoare la România săptămâna viitoare (eu și Adina Mihalache) pe J.

  5. Florin RADU spune:

    Acum niste ani, cand – naiv fiind – am crezut ca CEDO e chiar o mare instanta, m-am apucat sa citesc hotarari, cat mai multe cu putinta.
    Printre ele, tin minte perfect ca am citit cateva in care s-a constatat incalcarea dreptului la un proces echitabil, din cauza duratei excesive, de zeci de ore, a audierilor.
    Din ce imi amintesc, nu erau condamnari contra Romaniei, dar ele exista.

  6. Mihai COSTACHE spune:

    Am sa va dau un singur exemplu in ideea de ma face inteles de ce nu apreciez CEDO sub aspectul impactului imediat si material al deciziilor sale asupra problemelor clientilor.

    Ma refer la decizia Iacov vs Romania si care avea drept obiect reclamarea conditiilor de detentie.

    Credeti ca in urma acestei decizii s-au schimbat conditiile de detentie? Credeti ca Iacov a beneficiat de conditii mai bune la inchisoare? Credeti ca cei 20.000 eur primiti cu titlu de daune morale compenseaza viata dusa in acele conditii? Daca ar fi primit 2.000.000 eur daune as fi spus ca s-a facut putina dreptate. Or fi infractori insa nu-i putem tine in lagare, nu?

    Nu toate inchisorile romanesti sunt Rahova si numai cine nu a trecut pe acolo sa isi viziteze clientii nu stie ce inseamna penitenciarele de la Giurgiu, Slobozia sau Braila.

    La asta ma refer cind spun ca CEDO devine doar obiect de studiu si ca deciziile sale au efect doar in carti si articole de specialitate dar zero efect in viata cotidiana.

    In Romania, fara sanctiuni dure aplicate Statului si reprezentantilor sai nimic nu se modifica. Asta nu intelege CEDO cind acorda daunele de 2 centi.

Lasă un răspuns

Return to Top ▲Return to Top ▲