Solicitarile comune ale judecatorilor din Romania, asa cum au rezultat din adunarile generale ale acestora, sunt urmatoarele:
a) salarizarea tuturor judecatorilor, indiferent de gradul instantei, la nivelul celorlalte doua puteri in stat, respectiv stabilirea coeficientilor de salarizare pentru judecatorii definitivi, in contextul legii salarizarii unitare, incepand de la nivelul de salarizare al secretarului de stat si pana la coeficientul maxim;
b) garantarea nediminuarii pentru toti judecatorii a veniturilor nete, cu includerea tuturor drepturilor trecute in carnetele de munca, recunoscute prin lege si prin hotarari judecatoresti;
c) preluarea, potrivit legii, de la 1 ianuarie 2010 de catre ICCJ a atributiilor MJCL referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor, precum si a patrimoniului de sistem gestionat in prezent de MJCL;
d) stabilirea pentru bugetul justitiei, respectiv al curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor, al ICCJ si al Ministerului Public, cumulate, a unui prag minim de 1% din PIB;
e) trecerea imediata a taxelor de timbru si a timbrului judiciar de la bugetele locale si Ministerul Justitiei la bugetele ICCJ si al instantelor judecatoresti, avand ca destinatie expresa finantarea functionarii acestora, prin modificarea prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului a prevederilor din Legea nr. 76/2009, precum si a sumelor incasate la bugetul de stat cu titlu de impozit pentru toate activitatile in legatura cu sistemul judiciar;
f) angajamentul ferm din partea Guvernului ca vor fi platite drepturile salariale obtinute prin hotarari judecatoresti;
g) eliminarea obligatiei de participare a judecatorilor la orice activitate legata de orice fel de scrutinuri electorale, incepand cu alegerile prezidentiale din noiembrie 2009 si
h) recunoasterea justitiei drept domeniu strategic de interes national si elaborarea pana la sfarsitul anului a unei strategii de consolidare a sistemului judiciar precum si incheierea unui Pact asupra justitiei, de catre puterea executiva, legislativa si judecatoreasca, care sa garanteze respectarea recomandarilor Comitetului Ministrilor cu privire la independenta Puterii judecatoresti (volumul de activitate pe judecator, finantarea sistemului judiciar, excluderea atributiilor nejuridice ale judecatorilor, luarea de masuri pentru imbunatatirea imaginii justitiei, asigurarea independentei economice a magistratilor).
Astfel, nu trebuie scapat din vedere aspectul privind conditiile de munca in care sistemul juridic isi desfasoara activitatea, intrucat, in ultima perioada, se observa ca protestele magistratilor si ale personalului auxiliar se canalizeaza tot mai mult pe aspectul salarial (cel putin din media ultimelor zile asa rezulta-n.n.), lucru care nu denota o imagine tocmai buna in ochii publicului larg pentru personalul care isi exercita atributiile in cadrul acestei puteri a statului, si asa şifonata destul de mult.
Atragem atentia asupra faptului ca miscarile de protest ale personalului din justitie nu trebuie sa ramana ferme numai in privinta coeficientului de salarizare, ci trebuie sa se contracte asupra tuturor problemelor cu care se confrunta acest sistem, cu aplecare si asupra problemelor de sistem, printre care numarul mare de dosare per judecator/procuror/personal auxiliar (intr-un cuvant, normarea muncii-n.n.), conditiile precare in care se desfasoara actul de justitie etc., avand in vedere si menirea de serviciu public a justitiei si cetateanul, caruia i se adreseaza acest serviciu in final.
In caz contrar, omul de rand va constata, cu dezamagire profunda, ca in acest conflict dintre cele 3 puteri in stat, nu este vorba si despre el, cetateanul platitor de taxe si impozite, urmand, in consecinta, sa observe ca in aceasta imprejurare nu se lupta decat pentru conservarea privilegiilor unei categorii socioprofesionale, in pofida regresului economiei in general si pe fondul unei imagini profund denaturate si jenante a sistemului juridic din Romania.
Trebuie avut mare grija in aceasta privinta, intrucat, acum ori niciodata, se va juca cartea sistemului de drept din aceasta tara, iar cei care au demarat acest protest nu trebuie sa se „imbete” cu apa rece numai prin castigarea unei batalii, nu si a intregului razboi, mai ales pe fondul denaturarii imaginii acestei miscari de protest de catre celelalte doua puteri, sprijinite, subiectiv ori obiectiv, de catre mass-media. Nu trebuie scapat din vedere acest aspect al miscarii magistratilor si personalului auxiliar, intrucat, in final, cetateanul nu va constata decat ca in aceasta lupta el a fost introdus doar ca si motivatie speciala pentru declansarea conflictului, iar nu si pentru ca el este cel caruia trebuie sa i se adreseze acest serviciu public. Atragem atentia ca acest conflict a fost declansat nu numai ca urmare a legii unice de salarizare, ci aceasta a fost „picatura” ce a umplut paharul si a dus, in final, la declansarea protestelor in sistemul juridic. Insa, acest aspect trebuie sa se si vada de catre omul de rand, nu numai de catre cei din justitie. Facand o paralela cu un adagiu clasic in privinta probei unui fapt in fata intantei de judecata, respectiv idem est esse et non probari (locutiune latina ce exprima regula potrivit careia, pe plan juridic, ceea ce nu se probeaza este identic cu ceea ce nu exista), trebuie sa retinem ca ceea ce nu este perceput public de catre cetatean, nu exista in realitate.
Pe de alta parte, nu trebuie uitat faptul ca sistemul juridic din Romania nu mai este adaptat la realitatile obiective din ultima perioada, iar cetateanul observa, cu tristete, ca pentru a-si castiga in justitie dreptatea trebuie sa astepte, uneori, mult timp, asa incat acest efort trebuie ajutat cumva si daca nu de catre cei chemati sa-i apere drepturile, atunci de catre cine?…
Daca aceasta lupta se va canaliza, asa cum pare sa rezulte din ultimele luari de pozitii ale magistratilor, mai putin vizibile cele ale personalului auxiliar, pe aspectul financiar in privinta salariilor (cel putin in opinia publica aceasta idee razbate tot mai mult-n.n.), atunci razboiul public va fi pierdut la nivel de imagine, iar personalul din justitie va fi perceput ca un nabab ce a profitat de puterea conferita de lege si a purces la un santaj ieftin pentru a-si conserva privilegiile nesimtite, in vreme ce starea generala a societatii este in picaj.
Cu alte cuvinte, poti sa beneficiezi de conditii materiale super satisfacatoare, insa daca nu mai ai timp si conditii pentru aceasta activitate, chiar ca nu merita efortul depus, intrucat cetateanul nu va putea percepe la adevarata valoare aceasta activitate, mai ales ca pentru el nu s-a modificat nimic in aceasta ecuatie, el trebuind, in continuare, sa stea in sala de judecata de dimineata pana seara tarziu, cu consecinta, in cele mai multe dintre cazuri, de a mai proceda la fel multe termene de judecata. Si uite asa, imaginea actului de justitie va fi la fel, daca nu mai rau, de dezastruaoasa, cu consecinta fireasca a neincrederii publicului larg in justitia din Romania, lucru ce nu poate duce decat la denaturarea ideii de stat de drept si democratic.
Cei care lucreaza in sistemul juridic nu trebuie sa scape din vedere ca aparenta este foarte importanta, iar daca acest aspect este lasat deoparte vor avea parte de oprobiul publicului larg asupra activitatii depuse, chiar daca aceasta este la un nivel normal, insa daca nu se si observa, atunci totul este in zadar, intrucat nu se va percepe ca aceasta munca este desfasurata pentru cetateanul de rand, ci doar pentru ca trebuie sa te faci ca lucrezi pentru a-ti putea justifica remuneratia acordata.
Toate lamentarile magistratilor din ultima perioada, referitoare la timpul necesar studierii dosarelor si motivarea solutiilor, vor fi praf in ochi daca nu se lupta si pentru aceste idealuri aduse in discutie de catre protestatari, in conditiile in care se va recurge la stoparea revendicarilor dupa ce executivul va remedia o parte din acestea, in special a celor de natura salariala, cu care, de altfel, suntem de acord si nu negam importanta actului desfasurat de catre cei din Puterea judecatoreasca si nu numai.
In concluzie, trebuie ca imaginea sifonata a personalului din justitie, de tip smecher, neghiob, nabab, snob, corupt, incompetent si lenes, sa fie indepartata cu aceasta ocazie si pus punctul pe „I” in aceasta ecuatie, intrucat in caz contrar se va duce de rapa totul, iar tot efortul depus in aceasta privinta va fi in van, iar efectul va fi de bumerang.
Lucian-Cosmin Manoloiu
Grefier, Judecatoria Slatina
PDF 
Justitia in majoritatea sa este cel mai CENZURAT organism a statului; “Prea-naltii magistrati” vor si sporuri? In afara CENZURAT pe care le iau. Ar trebui sa plateasca acesti CENZURAT sporuri justitiabililor pentru stresul CENZURAT CENZURAT