TOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGAL

Puterea judecatoreasca. Dupa protest

16 septembrie 2009 | Cosmin Flavius Costas
4.160 citiri
Print Friendly
 

Catalog profesional: avocați (arii de practică), consilieri în proprietate industrială, consilieri juridici, consultanți fiscali, executori judecătorești, experți legislația muncii, mediatori, notari publici, practicieni în insolvență, traducători

Discursul public din ultima saptamana, in contextul protestului magistratilor si a grevei personalului auxiliar, pare sa se fi modificat simtitor intr-un anumit sens. Astfel, protestul a pornit ca o revolta impotriva prognozatei reduceri a veniturilor magistratilor, ca urmare a adoptarii noii legi a salarizarii bugetarilor (salile de judecata erau mici si inainte, au fost perioade in care rolul instantelor era mai aglomerat decat astazi etc.). In ultima saptamana insa, o solicitare mult mai puternica reiese din toate declaratiile publice si chiar din opiniile postate pe acest site: magistratii doresc ca Puterea Judecatoreasca sa fie recunoscuta ca o veritabila putere in stat, nu neaparat cea de-a treia.

Aceasta pozitie mi se pare a fi pozitia corecta, care ar fi trebuit sustinuta din prima zi a protestului. S-ar fi evitat astfel discutiile, uneori derizorii, pe marginea unei grile de salarizare pe care nici alti bugetari nu o cunosc mai bine decat magistratii si pentru care nu exista certitudinea ca va fi aplicata. Aceasta pozitie, prin care se urmareste intarirea Puterii Judecatoresti, poate genera o dezbatere serioasa despre viitorul si reforma justitiei, un deziderat prea des afirmat si prea putin urmarit in mod real de toti factorii de decizie din domeniul justitiei.

Prin urmare, sustin ideea ca Puterea Judecatoreasca trebuie sa fie o putere veritabila in stat, tocmai pentru ca echilibrul puterilor sa fie respectat. Cum altfel ar putea puterea sa controleze puterea?

Dupa parerea mea insa, recunoasterea Puterii Judecatoresti ca atare, prin satisfacerea revendicarilor punctuale (asigurarea unor venituri care sa-i confere magistratului stabilitate financiara si care sa incurajeze magistratii de cariera; asigurarea finantarii sistemului judiciar in ansamblul lui; degrevarea judecatorilor de sarcinile administrative etc.), nu este suficienta. Odata recunoscuta, Puterea Judecatoreasca trebuie sa se intrebe incotro va merge, dupa acest protest, si mai ales cum va merge mai departe. In ceea ce ma priveste, apreciez ca o serie de chestiuni punctuale merita dezbatute, dupa finalizarea protestului si – de ce nu – chiar inainte de finalizarea lui.

1. Responsabilitatea. O veritabila putere trebuie sa fie o putere responsabila. Cred ca aceasta responsabilitate ar trebui sa se manifeste prin reluarea imediata a activitatii instantelor judecatoresti. Altfel, confruntarea Puterii Judecatoresti cu celelalte Puteri va afecta si mai mult auxiliarii justitiei, justitiabilii-contribuabili si o economie afectata oricum de criza globala. Puterea Judecatoreasca trebuie sa inteleaga ca exercitiul de forta pus in practica in cele trei saptamani de protest a blocat deja functionarea normala a economiei (Registrul Comertului este nefunctional, executarea silita a hotararilor judecatoresti este imposibila, debitorii respira linistiti la adapostul noilor termene acordate cu generozitate pana in februarie 2010 etc.) si ca drepturile castigate nu pot fi platite dintr-o visterie goala.

2. Respectul fata de justitiabili si de auxiliarii justitiei. In al doilea rand, o veritabila putere trebuie sa invete sa-i respecte in primul rand pe justitiabilii-contribuabili (“boborul”, asa cum ii numea o distinsa magistrata chiar pe acest site). Dincolo de orice discutie, acestia finanteaza sistemul si prin urmare trebuie sa fie respectati, in egala masura, de fiecare dintre cele trei puteri recunoscute de Constitutie. Va exista acest respect pentru contribuabil atunci cand, de pilda, actiunile in contencios administrativ formulate de magistrati vor fi judecate, fara discriminare, in aceleasi conditii si in aceleasi termene cu actiunile in contencios administrativ formulate de contribuabilii obisnuiti.

In acelasi timp, Puterea Judecatoreasca trebuie sa inteleaga ca desfasurarea activitatii ei este imposibila fara auxiliarii justitiei (avocati, executori judecatoresti, notari publici, consilieri juridici). Poate, dupa protest, acest respect se va manifesta intr-o consultare permanenta cu auxiliarii justitiei, cu privire la problemele justitiei si modul lor de solutionare. Puterea Judecatoreasca nu se poate imbunatati fara un feed-back real, iar acest feed-back nu poate fi obtinut doar din interiorul sistemului. In fond, niciun judecator nu sta la coada la arhiva, intr-un program extrem de scurt, pentru a studia un dosar sau a obtine o copie de pe o hotarare judecatoreasca, iar reprezentantilor Ministerului Public li se aduce de obicei dosarul cauzei direct la Parchet (o favoare inaccesibila celorlalti muritori).

Avocati pledanti

3. Imaginea. Din pacate, imaginea Puterii Judecatoresti este in acest moment una extrem de sifonata. Foarte putini au incredere in Puterea Judecatoreasca – la fel cum foarte putini au incredere in Puterea Executiva sau in Puterea Legislativa – tocmai pentru ca aceasta nu a fost pana acum in masura sa-si imbunatateasca imaginea. Din pacate, imaginea justitiei este configurata din stirile referitoare la salariile si pensiile uriase in comparatie cu ceilalti bugetari, la condamnarile aproape zilnice pronuntate la Strasbourg sau la solutiile pronuntate in cauzele sensibile din punct de vedere politic. Iar imaginea reprezentantilor Puterii Judecatoresti este reprezentata, aproape in intregime, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, Puterea Judecatoreasca trebuie sa-si creeze, printr-o atitudine bazata pe bun-simt si responsabilitate, o alta imagine. Puterea Judecatoreasca trebuie sa fie in masura sa explice ca un magistrat trebuie sa fie bine platit pentru a se putea dedica carierei de magistrat, dar in acelasi timp Puterea Judecatoreasca trebuie sa evite a-si acorda sporuri la limita legalitatii sau dincolo de limita bunului-simt (de pilda, sporul pentru utilizarea calculatorului). Puterea Judecatoreasca trebuie sa-si desemneze in Consiliul Superior al Magistraturii reprezentanti de o alta varsta si de o alta calitate, daca doreste sa-si schimbe imaginea, tocmai pentru ca reprezentantii ei efemeri in acest organism n-au reusit pana acum sa convinga pe nimeni. Puterea Judecatoreasca, prin ea insasi, trebuie sa-i elimine din randurile ei pe aceia care nu pot sau nu doresc sa se apropie de profilul unui magistrat de calitate si care nu-i fac cinste. In fine, Puterea Judecatoreasca trebuie sa admita ca nu este infailibila (in acest context, astept cu nerabdare momentul in care, intr-o statistica dedicata casarilor imputabile judecatorilor, va aparea o alta cifra decat 0). Numai in acest fel vom avea o alta perceptie publica a Puterii Judecatoresti.

4. Administrarea justitiei. Puterea Judecatoreasca se va confrunta, in primul rand as spune eu, cu probleme legate de administrarea justitiei. In acest domeniu, chestiunile care pot fi discutate sunt multiple. Bunaoara, cred ca inamovibilitatea nu mai trebuie perceputa, asa cum spunea profesorul Deleanu, ca “dreptul de proprietate asupra scaunului”. Olanda, de pilda, respecta principiul inamovibilitatii, dar pune in practica o asa-numita “brigada mobila” (compusa din judecatori, procurori, grefieri, arhivari) care sa acorde asistenta instantelor supra-aglomerate, pentru o perioada limitata de timp. Conducerea instantei trebuie sa vegheze si la modul in care se desfasoara administrarea justitiei in afara salii de judecata, la arhiva sau la registratura. Puterea Judecatoreasca trebuie sa reflecteze, in acelasi context al administrarii justitiei, la necesitatea instituirii unui mecanism-remediu pentru a sanctiona depasirea duratei rezonabile a procedurii. Secretomania referitoare la hotararile judecatoresti pronuntate trebuie sa dispara, pentru ca hotararile judecatoresti sunt finalmente un bun public, platit din bani publici (va reamintesc, in acest context, ca site-ul www.jurisprudenta.org este in acest moment partial nefunctional, in lipsa unui motor de cautare adecvat si in lipsa incarcarii hotararilor judecatoresti ale tuturor instantelor de judecata). Daca taxele de timbru vor constitui un venit al justitiei, trebuie gandit si un alt model de repartizare a veniturilor astfel colectate (la acest moment, sistemul este profund inechitabil pentru ca favorizeaza excesiv resedintele de judet, care gazduiesc Tribunalele si Curtile de Apel).

5. Educatia si specializarea magistratilor. Nu in ultimul rand, cred ca trebuie sa existe o discutie serioasa in legatura cu educatia continua a magistratilor. Un coleg discuta deunazi despre salarizarea magistratilor englezi, omitand insa un amanunt esential: magistratii englezi sunt, cu exceptia membrilor Camerei Lorzilor, avocati cu 15-25 de ani experienta practica. Aceasta experienta nu o poate avea, in sistemul nostru, niciun proaspat magistrat care vine dupa o perioada de 6 ani de invatamant juridic si niciun judecator care a judecat 20 de ani intr-un alt sistem. Prin urmare, cred ca Puterea Judecatoreasca trebuie sa faca tot posibilul ca magistratii sa fie obligati sa isi continue educatia juridica si sa se specializeze in anumite domenii. Este aberant sa astepti o solutie corecta, atunci cand pentru a pronunta aceasta solutie un judecator ar trebui sa parcurga minim 20 de hotarari ale Curtii de Justitie Europene in interpretarea legislatiei comunitare privind TVA. Este incredibil ca Romania sa aiba, in aproape doi ani, o singura actiune preliminara transmisa la Curtea de Justitie Europeana. Este inadmisibil ca jurisprudenta CEDO sa fie in continuare ignorata de unele instante. Dreptul evolueaza, jurisprudenta nationala, europeana si comunitara se afirma tot mai mult ca izvor de drept, iar simpla educatie juridica primara (facultate si Institutul National al Magistraturii) nu mai este suficienta.

Toate aceste chestiuni, merita, in opinia mea, sa fie dezbatute. Altfel, protestul se va sfarsi fara un real folos pentru Puterea Judecatoreasca, in primul rand, intrucat vom avea o putere consacrata formal, care nu va reusi sa faca dovada ca merita acest statut.

Nu-mi doresc insa ca Puterea Judecatoreasca sa fie absoluta. In fond, puterea corupe, iar puterea absoluta corupe absolut.

Cosmin Flavius Costas
asistent universitar, Facultatea de Drept, UBB Cluj-Napoca
avocat, Baroul Arad

UJMAG Tabarca

Dezbateri juridice. Legile nu sunt ceea ce par a fi

JURIDICE
Accesul la Justiția Achizițiilor Publice, un pariu de 100.000 euro    Pierdut instanță de executare. Găsitorului recompensă    Renunțarea la moștenire – prezumată (art. 1112 NCC), considerată (art. 1113 NCC) și, din când în când, autentică (art. 1120 NCC)    Latura civilă a acțiunii în contencios administrativ, sau De ce își permite autoritatea să comită abuzuri...    Insolvența se întoarce: Codul insolvenței    Acordul de recunoaștere a vinovăției    Cum să (nu) concediem un salariat    Mai rară decât fiducia: logodna    Eternul risc al achiziției imobiliare: calitatea de proprietar a vânzătorului    Lama rece a procedurii civile: nulitatea necondiționată    CCR vs. ICCJ. Legea penală mai favorabilă    Avocații în Noile Coduri Penale    Clauzele abuzive, un teren pe care consumatorii câștigă (înca prea puțin?) teren    Arbitrajul. Un nou început    Mai gravă decât civilul, mai rapidă decât penalul: răspunderea disciplinară    Anticamera judecății penale: Camera Preliminară    Legea nr. 17/2014: birocratizarea vânzării terenurilor agricole din extravilan    Judecătorul față în față cu avocatul: cenzurarea onorariului avocațial    Spălarea banilor. Trecut, prezent și viitor    Cât de judiciară (mai) este rezoluţiunea?    Ipoteca, o garanție... reală?    Achizițiile publice. Suspiciuni, inerții, blocaje    O problemă insolubilă: Insolvența    Evacuarea de drept comun, evacuată de Noile Coduri?    Încuviințarea executării silite, o instituție pe cale de dispariție?    Aplicarea în timp a noilor coduri penale


Tags: , , , , , ,

Au fost scrise până acum 21 de comentarii cu privire la articolul “Puterea judecatoreasca. Dupa protest”

  1. Cristi spune:

    Excelent.
    Trebuie insa facuta precizarea clara ca ceea ce fac magistratii nu este doar un protest. UN simplu protest. Atunci cand instantele sunt “inchise” pentru majoritatea covarsitoare a actiunilor in justitie…noi trebuie sa inghitim ca acesta este doar un protest? Sa fim seriosi! Si tare ne miram ca ne ia lumea la ochi! Lumea ceva mai inteligenta decat o Pivniceru si culegatorii ei de scame!

  2. CATALIN spune:

    Nu comentez, din principiu punctul de vedere al autorului articolului, întrucât, mi se pare corect să fie respectate opiniile tuturor. Însă îmi permit a-i da un sfat: să nu uite că pe de o parte, datorită vârstei sale-presupun că nu are încă 10 ani vechime în barou, precum şi a profesiei sale, nici nu are cum să cunoască anumite realităţi ce ţin de organizarea administrativă a sistemului judiciar, pe care le voi enumera mai departe, iar pe de altă parte, poate să fie mândru de faptul că are chiar un distins coleg de breaslă, cel pe care l-a menţionat cu privire la modul de salarizare a magistraţilor englezi, chiar şi pentru faptul că, spre deosebire de alţi jurişti, colegul său a fost şi magistrat şi preşedinte (de tribunal).
    În primul rând, referitor la prima frază, apare o eroare cu privire la faptul că personalul auxiliar s-ar afla în grevă, iar magistraţii în protest. Total greşit. Ambele categorii profesionale se află în aceeaşi stare : de protest.
    Dacă aş vrea să fiu maliţios, aş spune că domnul avocat, pe lângă vechimea destul de mică în avocatură, pledează cu preponderenţă în materie comercială şi este vădit nemulţumit de faptul că nu are posibilitatea de a-i face să înţeleagă pe clienţii săi de situaţia actuală.
    În altă ordine de idei, acest protest, a început de mai mult de trei săptămâni, mai precis din luna iulie. Astfel, este posibil ori ca în această perioadă a vacanţei judecătoreşti autorul articolului să fi fost plecat în concediu, ori ca în oraşul său să nu se fi manifestat nici o instanţă de judecată aşa cum s-au manifestat mai mult de trei sferturi dintre acestea: prin suspendarea şedinţelor de judecată între orele 9-14. Oricum, cred că toată lumea a observat cât de puţin s-au mediatizat în lunile de vacanţă aceste manifestări, mai ales că nimeni din conducerea MJLC nu s-a aşteptat la o asemenea reacţie din partea unui personal al instanţelor practic înjumătăţit datorită plecărilor în concediul de odihnă. Mai mult ca sigur că s-a mizat pe faptul că aceste proteste vor înceta, în măsura în care vor fi tratate cu indiferenţă. Dar iată, surpriză mare la data de 01.09.2009 ! Faţă de împrejurarea că nici nu s-a purtat vreun dialog în lunile iulie şi august, ca să se încerce dezamorsarea situaţiei, la începutul lunii septembrie s-a încercat în forţă determinarea celor ce lucrează pentru justiţia din România, de a relua şedinţele de judecată.
    În altă ordine de idei, autorul are, se pare şi păreri preconcepute cu privire la cei ce lucrează în instnţele de judecată. Ar trebui să ştie că nici magistraţii şi nici personalul auxiliar nu beneficiază de sporul de calculator, spor de care au beneficiat o anumită perioadă doar funcţionarii din minister, pe vremea când acesta era condus de d-na Macovei. Ulterior acesta nu s-a mai acordat nici la minister, pentru a putea fi respinse cererile de chemare în judecată deja promovate la acea vreme.
    Referitor la administrarea justiţiei, autorul nu are de unde să ştie, dar află acum că întotdeauna, s-au delegat/detaşat atât magistraţi cât şi grefieri de la instanţe mai mici la cele confruntate cu un volum mult mai mare de activitate, procedură prevăzută de regulamentul de ordine interioară. Chiar şi C.S.M. pronunţă hotărâri în acest sens. Deci nu ne-au depăşit olandezii la acest capitol. Ei şi mulţi alţii, ne depăşesc la capitolul “resurse”. Autorul nu are de unde să ştie ce “şifonat” iese magistratul din biroul grefierului şef, când acesta din urmă, îi spune că de 3-4 zile nu a mai primit nici hârtie de copiator şi nici cartuşe de toner pentru printat hotărârile judecătoreşti, în condiţiile în care de 3 săptămâni aproape, cred că doar pe hârtie, bugetul MJLC s-a mărit în mod substanţial. Dacă asta este normal să se întâmple în instanţele de judecată, judecaţi atunci şi singur !
    Cu privire la publicitatea/publicarea hotărârilor judecătoreşti pe diferite site-uri, este o singură problemă şi anume aceea legată de protecţia datelor personale, motiv pentru care, respectivele hotărâri trebuiesc procesate (numele părţilor, martorilor, etc. transformate în iniţiale, eliminate domiciliile acestora ş.a.m.d.), iar pentru aceste activităţi nu există personal suficient.
    Şi mai sunt multe de povestit. Mai ales pentru cei care nu au cum să cunoască “bucătăria” unei instanţe de judecată şi mai ales nevoile acesteia.

    • CCostas spune:

      Stimate domnule judecator, sfaturile dvs. merita un raspuns.
      Voi incepe cu “protestul”. Dupa parerea mea, faptul ca am acceptat eufemismul si am numit constant “protest” ceea ce in realitate reprezinta o greva ilegala, nu cred ca ar trebui sa permita unora sa intinda coarda. Din pacate, realitatea este urmatoarea: asa cum imi spunea chiar un coleg de-al dvs., “protestul” nu este greva pentru ca n-are cine sa constate acest lucru. La fel, “solidarizarea cu protestul” la care recurge personalul auxiliar este o greva in toata regula. Va intreb in acest context: n-ar trebui ca dvs., domnule magistrat, sa fiti primul gardian al legalitatii?
      In ceea ce priveste umilinta pe care o suportati in biroul grefierului-sef, va invit sa stam impreuna la cele trei cozi de la Arhiva Judecatoriei Cluj-Napoca: coada la care afli daca dosarul a coborat in arhiva; coada la care afli daca poti consulta dosarul coborat in arhiva; coada la care astepti, de minim 2 ori, ca sa obtii o copie de pe o hotarire judecatoareasca.
      In acelasi context, dati-mi voie sa va spun ca stiu foarte bine care sunt problemele sistemului. Problemele referitoare la lipsa hartiei, a tonerului sau la lipsa banilor pentru comunicari ma afecteaza in primul rand pe mine si pe clientii mei, iar nu pe dvs. Munca dvs. este incheiata in momentul redactarii hotaririi, dvs. nu asteptati niciodata 8 sau 12 luni pentru ca instanta suprema sa redacteze o hotarire.
      O sa incerc sa va furnizez si niste hotariri judecatoresti prin care s-a acordat sporul de calculator, care in opinia mea este in sine o aberatie.
      Sunt dispus sa povestesc cu dvs. si in legatura cu alte chestiuni care tin de organizarea sistemului judiciar, asigurandu-va ca nu am idei preconcepute. Nici macar dupa ce azi-dimineata o distinsa colega de-a dvs. a refuzat sa fixeze o ora pentru dezbateri la termenul dictat, intrucit “asta ar insemna sa discut o alta cerere”. De parca amanarea din oficiu, fara acordul partilor, ar fi o solutie permisa de Codul de procedura civila ….

    • un contribuabil spune:

      Domnilor magistrati,
      “protestul”dvs incepe ca capete dimensiuni fantasmagorice.Si persoanele care va reprezinta interesele par desprinse din povestile de adormit copiii.
      Cand dna Pivniceru are un venit declarat pe anul 2008 de peste 2 miliarde de lei vechi, credeti in continuare ca o intereseaza veniturile dvs, sau incearca din rasputeri sa si le protejeze pe ale domniei sale ?
      Dar nu asta este problema mea cea mai importanta. Haideti sa va spun ce ma deranjeaza pe mine, un contribuabil de rand din Romania, din a carui contributii sunteti platiti si dvs, domnilor magistrati.
      Nu am auzit pe nici un reprezentant de-al dvs sa apara in presa sau la televizor si sa isi ceara scuze public cetatenilor acestei tari pentru faptul ca intreruperea activitatii judecatoresti a paralizat economia acestei tari: nu se judeca nimic, se fac doar amanari, Registrul Comertului este blocat, nu se pot face executari silite, etc. Mi s-ar fi parut normal sa mi se ceara scuze, mie, contribuabilul onest, si cu impozitele platite la zi, pentru ca procesul care il am pe rol este amanat pe motiv de “PROTEST”. Poate doresc si eu sa protestez si sa nu mai doresc ca o parte din contributiile mele sa ajunga in buzunarele dvs.
      De ce n-ati facut greva japoneza ?
      Medicii au avut decenta sa faca greva japoneza, si nu v-au lasat pe nici unul dintre dvs sa muriti pe masa de operatii, pentru ca protestau.
      Asa le-as recomanda sincer medicilor, care la randul lor au niste salarii mizere ( si aici ma refer in primul rand la medicii rezidenti ). Si aici se impune un mic comentariu : un absovent de drept care intra din primul an la Institurul de Magistratura, si care mai parcurge cei doi ani de institut, va avea un salariu de incadrare, pentru functia de judecator stagiar de 2500 ron + 50 % sporuri + chiria platita in valoare de minim 400 euro. Un medic rezident are tot 6 ani de studii, si mai are de parcurs cel putin 4 ani de stagiatura. Salariul de incadrare in primul an de rezidentiat este de 1000 – 1200 ron. Si nu stiu care dintre cei doi are mai mari responsabilitati, si cum poti sa diferentiezi pregatirea profesionala dintre cei doi. Si n-am auzit pana acum de un medic rezident caruia sa ii fie platita chiria de catre Statul Roman. Si dupa cunostintele mele, si medicii sunt tot bugetari, nu ?
      Revenind la “protestul”magistratilor… eu le-as propune medicilor sa refuze sa ii mai trateze pe distinsii nostri bugetari. Sau sa le amane programarile la control. Imposibil sa fie toti sanatosi tun si sa nu aiba nevoie de asistenta medicala. Daca ei isi permit sa amane procese, doar pe motivul ca este si aceasta o forma de protest, propun ca si medicii sa amane programarile magistratilor, indiferent de domeniul medical. Nu poate fi considerata aceasta masura discriminatorie, ci doar un protest la adresa activitatii justitiei din Romania.
      De asemenea, am aflat intamplator ca unii judecatori refuza sa semneze delegatiile avocatilor sau consilierilor juridici aflati in deplasare si care s-au prezentat la cauze, pe motiv ca ei sunt “in greva”- exact asa s-au exprimat.
      Deci dle Catalin, ar trebui sa va puneti de acord cu colegii dvs. E greva sau doar protestati inocent, ingradind dreptul la justitie al cetatenilor acestei tari ?
      Ar mai fi de spus ca eu, contribuabilul din Romania, m-am saturat sa platesc din buzunarul meu toate amenzile pe care CEDO le da Statului Roman, si unde din cauza dvs, domnilor magistrati, avem mii de procese pe rol. Daca v-ati fi facut datoria, sau daca ati fi mult mai bine pregatiti, nu am mai fi nevoiti ca noi, cetatenii, sa ne adresam CEDO, pentru gravele erori pe care le savarsiti in pronuntarea hotararilor. Si evident ca pentru gresilele dvs nu platiti personal, Judecatorul X sau Y, ci Statul Roman plateste. Adica implicit, EU, cel care a avut incredere in justitia romana, ca va avea parte de un proces echitabil, si ca nu voi fi nevoit sa astept si 8 luni de zile motivarea unei hotarari, cand in “fisa postului” dvs scrie ca aveti obligatia motivarii in 30 de zile.
      Va transmit pe aceasta cale ca mi-as dori sa incepem toti contribuabilii din Romania o forma de protesc impotriva magistratilor, indiferent de domeniul nostru de activitate!

  3. abc.jud. spune:

    cam pt cate dosare pe o sedinta, sa ne limitam la comercialul d/lui avocat, considera acesta ca s/ar putea stabili o ora pt dezbateri? poate daca lista de dosare s/ar opri la 5.
    este malitioasa expunerea dvs. ma asteptam ca unii din auxiliarii de care vorbiti sa mai expuna motive pro magistrati si pro cresterea bugetului. poate astfel s/ar mai angaja cate un arhivar, spre exemplu, si s/ar reduce timpul de stat la usi.

    • CCostas spune:

      Pentru informarea dvs., ma ocup in principal de contencios fiscal. Cu privire la stabilirea unei ore pentru dezbateri, cred ca sedinta s-ar desfasura mult mai usor daca timpul ar fi mai bine administrat. De exemplu, solutionarea cauzelor de la 1 la 10 intre 8.30 si 9.30, cele de la 11 la 20 intre 9.30 si 10.30 s.a.m.d.
      Nu vad ce-i impiedica pe judecatori sa solutioneze cauzele comerciale – ca tot veni vorba – judecand in continuare, de exemplu in cursul unei saptamini, asa cum prevede de altfel Codul de procedura civila.
      Va inselati daca apreciati ca eu nu pledez pentru resurse financiare suplimentare in sistem. Va pot furniza si un exemplu pentru care pledez. Taxele de timbru ar putea constitui un venit al justitiei, prin inserarea in lege a prevederii potrivit careia autoritatile locale, colectoare ale taxelor, sunt obligate sa afecteze un procent (50%, 80%, 100%) din taxele colectate dotarii instantelor de judecata si parchetelor. Mai precis, pe baza solicitarilor concrete ale instantelor/parchetelor, autoritatile locale sa fie obligate sa furnizeze hartie, toner, dosare etc. Aceasta solutie ar fi dezirabila, dupa parerea mea, pentru urmatoarele motive:
      – instantele nu au capacitatea de a colecta taxele de timbru, lucru care va bloca aceasta operatiune;
      – conducerea instantei n-ar trebui sa se ocupe de organizat licitatii, ci sa administreze problemele justitiei.
      Discutia despre fixarea unei ore pentru dezbateri era alta. Ieri, o colega a solicitat ca pentru termenul dictat de instanta (imi puteti indica un text de lege in temeiul caruia instana amana din oficiu procesul, fara a pune aceasta chesiune in discutia partilor, asa cum obliga principiul contradictorialitatii din art. 6 par. 1 al Conventiei?) sa fie fixata o ora, intrucit se deplasa dintr-o alta localitate. A fost intampinata cu un refuz, pe motiv ca instanta nu discuta alte cereri. Daca dvs. apreciati ca acesta este un gest colegial si va asteptati ca avocatii sa va sustina pentru asemenea gesturi, va inselati amarnic.

      • jude4all spune:

        Stimate coleg, ceea ce descrieti dvs in penultima fraza reprezinta pozitia manifesta a EXECUTIVULUI si PARLAMENTULUI fata de situatia justitiei si solicitarile judecatorilor. Banuiesc ca suntem la fel de indreptatiti sa avem aceeasi reactie ca si dvs.

        • CCostas spune:

          Ma indoiesc ca suntem in aceeasi situatie. Din pacate, unii dintre colegii dvs., cum se vad pe un scaun ceva mai sus in sala, au automat senzatia ca sunt mai buni, mai drepti, mai bine pregatiti si ca detin adevarul absolut. Asta este educatia primita la INM din pacate, acolo unde se cultiva ideea ca magistratii sunt niste alesi, care nu trebuie sa se amestece cu plebea, din care fac parte si avocatii. Cum ar fi trebuit sa se comporte colega in sala, sa-i reaminteasca doamnei judecator ca e platita din bani publici si ca nu are un temei legal pentru amanarea cauzei?

  4. CATALIN spune:

    Sunt efectiv măgulit de modul în care sunt perceput de către domnul avocat, dar trebuie să recunosc faptul că sunt doar GREFIER. La o judecătorie din Bucureşti. Restul, chiar nu mai contează. Multă sănătate !

  5. buliganicuval spune:

    I.Magistratii nu au dreptul la greva. Dreptul la libera exprimare este consfintit fundamental erga omnes.

    II. Greva presupune incetare totala a activitatii. Constituantul roman nu a limitat in niciun fel dreptul la libera exprimare.

    Coroborand I+II formele de manifestare/libera exprimare ale magistratilor in raport de putere si in conflict cu celelalte doua puteri, in lipsa unei medieri din partea celui indrituit constitutional, trebuiau sa poarte un nume – “protest”.

    Antescriitorii mei nu au adus niciun fel de explicatii referitoare la exercitarea de către magistrati a urmatoarelor drepturi constitutionale: dreptul la acces la justitie, dreptul la libera exprimare, dreptul larespectarea vietii inime si privata, dreptul la proprietate, dreptul la munca cu toate componentele ei, inclusiv cele pecuniare.

    Astept argumente sustenabile, nu doar pseudo interpretari avocatesti preconcepute. Exclus frustratii.

    Valentin Buliga

    • CCostas spune:

      Domnule judecator, exercitarea drepturilor unei persoane trebuie sa se faca de asa maniera incat sa nu stinjeneasca exercitiul drepturilor celorlalti. Acesta este un principiu pe care il regasiti in orice lucrare consacrata problematicii drepturilor si libertatilor fundamentale.
      Prin greva dvs. – va amintesc ca a fost numita asa inclusiv de inalta dvs. reprezentanta, doamna Pivniceru, in sedinta CSM, cu mentiunea ca doamna Pivniceru i-a spus “greva legala” – incalcati dreptul de acces la justitie si dreptul la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil. Eu va inteleg revendicarile si va asigur ca unele dintre ele mi se par perfect intemeiate. Dar nu pot accepta sa fiu folosit ca moneda de schimb in razboiul Puterii Judecatoresti cu Puterea Executiva si Puterea Legislativa. Practic, dvs. blocati activitatea avocatilor si executorilor judecatoresti, crezand ca in acest fel aceste categorii profesionale vor face presiuni pentru satisfacerea revendicarilor dvs. Va intreb, n-ar fi fost corect, daca doriti acest lucru, sa discutati anterior grevei cu reprezentantii acestor categorii profesionale?
      In ceea ce priveste dreptul de acces la justitie al magistratilor, astept cu interes opinia dvs. cu privire la faptul ca actiunea in contencios administrativ a colegilor dvs. a fost judecata de Curtea de Apel Bucuresti in 2 (doua) zile de la inregistrare. Va rog sa-mi spuneti daca apreciati ca acestia au fost nedreptatiti si daca stiti cazuri in care un justitiabil obisnuit a beneficiat de o judecata la fel de rapida.
      Daca vi se pare ca va este incalcat dreptul de proprietate, va rog sa-mi comunicati cum ar trebui sa actioneze avocatii carora dvs. le incalcati acum dreptul de proprietate.
      Imi scapa subtilitatea ideii in ceea ce priveste nerespectarea dreptului dvs. la viata intima si privata.
      In ceea ce priveste dreptul la munca, va aduc in atentie faptul ca eu sunt si cadru didactic universitar. Am avut insa decenta sa nu recurg la “protest”, amanand cu cel putin o luna cursurile, seminariile si examenele, in considerarea faptului ca Guvernul refuza sa-mi acorde si mie un spor salarial de 50%, care ar fi echivalentul sporului de solicitare neuropsihica pe care dvs. vi l-ati acordat singur.

      • buliganicuval spune:

        I. nu cunosc in detaliu premisele promovarii actiunii in contencios administrativ la care faceti referire, insa din informatiile primite din mass media am inteles ca doar actiunea incidentala avand ca obiect suspendarea executarii actului administrativ criticat
        icat a primit dezlegarea instantei de judecata, aceasta fiind promovata pe caleaordonantei presedintiale.

        II. in mod constant dreptul la viata intima si privata imi este afectat, atata vreme cat obligatiile profesionale imi impun o anumita conduita – accesul in anumite locuri ppublice care in mod notoriu sunt frecventate de cetateni aflati lalimita penalului ori puternic implicati in domeniulmeu de jurisdictie.

        II. indice 1. in prezent constat ca imi este afectat si dreptul constitutional consfintit prin art.22 alin.2 Constitutuia Romaniei atat vreme cat, prin blamarea intregului corp profesional, mi se aplica de catre o parte semnificativa a cetatenilor acestei tari un tratament degradant -injurii pe forumuri, critici aduse in abstracto, etc…

        III. credeti-ma ca am contactat virtual site-urile unor facultati de drept pentru a accede la o activitate academica. Surpriza, totala netransparenta in respectivul sistem,plus cerinte care ma impiedica obiectiv a accede la o astfel de activitate – aceea de a avea norma de baza la facultate…Poate ma contraziceti cu dovezi..Ex.Dimitrie Cantemir, Petru Maior, Lucian Blaga, BB…

        IV. Actiunea judiciara promovata de mine in contra MJ, MFP si Statului Roman pentru recunoasterea unor drepturi salariale nu am judecat-o nici eu si nici colegii mei, ci o instanta de jduecata constituita potrivit regulilor de drept comun, impartiala.
        Mai mult, uneledin aceste actiuni judiciare mi-au fost respinse irevocabil ori au fost stramutate la alte instante.

        Daca ar fi sa aducem critici reciproce categoriilor profesionale din care facem parte nu cred ca vom ajunge lasolutiile apte a readuce armonia sociala si profesionala, ci ne vo contra intr-o spirala tumorala pana la pierderea tuturor valorilor la care – sunt convins-achiesam deopotriva.

        Valentin Buliga

        • Cred ca in dezvoltarea incalcarii Dreptului la Viata Privata si Intima a-ti uitat un amanunt ( in cazul in care sunteti jude de judecatorie, din modestie, daca de Curte de Apel, poate din cauza ca ati uitat…). : La Numarul mare de dosare, in conditiile in care motivezi non stop, si stai muuult peste program, motivand si redactand zi-noapte lumina, cand MAI AI TIMP OBIECTIV DE VIATA PRIVATA SI INTIMA ??? Ah, pardon, NU e incalcata, pentru ca nu mai e ce sa incalci.

          Imi pare rau insa : sunt de acord de aceasta data cu confratele Costas: “Va intreb, n-ar fi fost corect, daca doriti acest lucru, sa discutati anterior grevei cu reprezentantii acestor categorii profesionale?”

          Si revin: ca profesionisti strict in drept, poate sunt mai multi printre dumneavoastra decat printre randurile avocatilor. Poate. Dar la nivelul tuturor celorlalte abilitati ale avocatilor, sunteti, cu toata stima, sub minim : NU stiti sa Comunicati, NU stiti ce fel de si cum sa folositi Argumentele, NU stiti cum sa Fiti Empatici, si incercand sa va atrageti sustinatori, CUM sa va puneti un pic si de partea cealalta.

          NU stiti cum sa negociati. Decat in Forta. Fata de celalalte Puteri in Stat, intr-adevar, e singura optiune. Fata de noi, insa, cei fara de care NU ati putea aresta, spre exemplu, si sunt convins ca mai sunt colegi avocati cu oficii care inca mai asteapta NUP-uri si SCUZE OFICIALE in schimbul Solidaritatii pe care ne-o solicitati.

          Repet: personal, va sustin protestul. Dar luati-va pe langa voi avocati – si sa fim seriosi, in sistemul juridic suntem destule familii “mixte” de magistrati si avocati – care sa va invete cum sa COMUNICATI SI CUM SA NEGOCIATI EFICIENT. CUM SA ARGUMENTATI SI CUM SA DEZBATETI. Desigur, renuntand la aroganta apriorica.

          Cu stima,

          Av. Mihai Russu
          LLM in Dreptul Afacerilor

          • Valentin Buliga spune:

            regret ca timpul nu mi-a permis sa va raspund in timp util.
            Cele relevate de domnia voastra le pot accepta ca veridice, privite insa la nivelul intregului corp profesional, nu insa si individual.
            Principiul independentei judiciare nu este apt a fi negociat, independenta nefiind accesibila unei diviziuni- ea exista sau nu.
            Pe de alta parte, rolul puterii judecatoresti atribuit constitutional nu presupune comunicare erga omnes, ci aplicata la pricina dedusa judecatii si se realizeaza ,p4incipial , prin argumentele juridice expuse in cuprinsul hotararii pronuntata, iar nu verbal.
            Pot sa accept fara rezerve ca nu toti judecatorii exceleaza in aceasta comunicareceea ce aduce atingere implicita autoritatii actului de justitie.
            Nu cred ca in protestul pendinte ar trebui sa solicitam sprijinul colegilor avocati. Degenerarea sistemului judiciar afecteaza deopotriva magistratii si avocatii.
            Personal consider ca in prezent,agresivitatii politicului puterea judecatoreasca a reactionat potrivit legilor fizice – actiunea si reactiunea. Protestele magistratilor pot cunoaste doua finalitati antaganice – fie reasezarea in normalitate a puterilor constitutionale in beneficiul destinatarilor, fie deschiderea barierelor catre o dictatura juvenila, insa nu a puterii judecatoresti, ci a unei persoane si a camarilei lui.

            Imi cer scuze pentru eventualele erori ortografice, insa tastatura imi joaca feste si spatiul de vizualizat al comentariului imi este partial impiedicat.

            Nu am grad de judecator nici de judecatorie, nici de curte, ci de tribunal.
            Oricum acest fapt este putin relevant pentru dezbaterea de fata.
            Cu stima, Valentin Buliga.

          • Stimate Domn,

            Dupa cum ati putut ghici din primul meu paragraf, cunosc din familie ce inseamna profesia de judecator, de acolo, de la baza, judecator de judecatorie cu 80 -120 de dosare pe sedinta.

            Ati facut niste afimatii pentru care va admir inca o data curajul de a spune lucrurilor pe nume. Eu, in calitate de avocat si membru al unui partid de opozitie (ghici ciuperca care), imi permit sa spun mai multe : da, inca din acest moment traim o forma de DICTATURA. Curtea Constitutionala, din nefericire, a transformat Republica din Republica Semiparlamentara/Semiprezidentiala, in Republica Prezidentiala, prin certificarea dreptului Presedintelui de a refuza propunerile de numire in functii de ministri. Presedintele a afirmat chiar recent, ca doreste modificarea Constitutiei i.e. in Republica Prezidentiala – in mod Oficial.

            Si tocmai aici era cheia criticilor si implicit a sfaturilor pe care imi permiteam astfel sa vi le dau : Ca sa evitam aceste abuzuri, ca sa evitam Intoarcerea Romaniei la o forma simulata de Dictatura, TREBUIE SA COMUNICATI EFICIENT CU PUBLICUL JUSTITIABIL. Trebuie, ca prin renuntarea sublinierii problemei veniturilor – foarte reala si dureroasa de altfel – si prin punerea in lumina reflectoarelor a problemelor structurale ale sistemului, prin folosirea unor ARGUMENTE EFICIENTE, si A APROPIERII FATA DE PUBLICUL JUSTITIABIL, doar asa se va crea PRESIUNE PE PUTEREA POLITICA.

            Principiul reactiunii e de inteles. Dar efectul a fost intoarcerea oamenilor impotriva Magistratilor. Inainte de a reactiona emotional, trebuia ca mai intai “sa va urcati la balcon”, sa va detasati, si sa concepeti o strategie nebazata pe principiul emotional al reactiunii.

            Cu consideratie,

            Av. Mihai Russu

        • CCostas spune:

          Pentru elucidarea dvs., in asteptarea unui raspuns onest:

          – Reclamanţii, procurori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au înregistrat la data de 6.07.2009 o cerere de suspendare a executării unui act administrativ. Curtea de Apel Bucureşti a fixat termen în cauză la data de 7.07.2009, dată la care a şi soluţionat cererea . De aceeaşi celeritate a dat dovadă instanţa şi pentru cereri înregistrate la 3.07.2009 şi 6.07.2009, în alte dosare cu acelaşi obiect, în care reclamanţii aveau calitatea de judecători sau procurori.
          • Acţiunea în contencios administrativ înregistrată de Înalta Curte de Casaţie la data de 7.07.2009, având ca obiect anularea unei adrese, a fost soluţionată de Curtea de Apel Bucureşti la data de 9.07.2009 . Cu aceeaşi ocazie, Curte a dispus, în temeiul art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, ca executarea hotărârii să se facă în termen de o zi de la pronunţare, deşi hotărârea nu a fost comunicată . Motivarea hotărârii s-a făcut în regim de urgenţă, la data de 17.07.2009 hotărârea fiind deja publicată pe Internet .
          • Pentru cererea formulată de Consiliul Superior al Magistraturii, la data de 15.07.2009, având ca obiect sancţionarea Ministrului Finanţelor Publice pentru neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti, s-a fixat termen în cauză şi s-a soluţionat cererea la data de 16.07.2009 .
          • Recursul înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, cu privire la sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică acordat judecătorilor, a fost înregistrat la instanţă la data de 10.04.2009 şi soluţionat favorabil la data de 13.04.2009 .

          • Valentin Buliga spune:

            Cu scuzele de a nu va fi raspuns promt, incerc sa va dau un raspuns.

            Intentionat nu am utilizat adjectivul onest,pentru ca subiectiv consider ca toate raspunsurile si comentariile mele postate virtual sunt oneste.

            Dintotdeauna am considerat si am actionat personal pornind de lapremisa ca functia de judecator ma obliga dincolo de o diligenta a unui bun gospodar, reputatia profesionala si cea sociala putandu-mi fi afectata de orice culpa levissima.
            Din acest motiv, in frecvente situatii am dat prioritate protectiei reputatiei mele profesionala si sociala deopotriva – cele doua consider ca sunt componente indisolubile, neavand o existenta de sine-statatoare, chiar cu riscul suportarii unor prejudicii de ordine privata.
            O asemenea atitudine mi-am asumat-o voluntar, in spiritul si subsecvent tuturopr obligatiilor pe care mi le-am asumat constient atunci cand am acces in demnitatea pe care o exercit.
            Intregului sumum de obligatii profesionale ce se extind si in sfera drepturilor personal nepatrimoniale, societatii ii reveneau obligatii corelative.
            Daca ati fi la fel de onest precum mie imi pretindeti, ati recunoaste ca societatea/comunitatea/Statul Roman nu si-a indeplinit corespunzator acele obligatii: independenta judecatorului, procurorului si a intregului sistem judiciar, prtotectia fata de acuze generale, respectarea statutului conferit de vointa constituanta, etc.
            Unii magistrati au inteles sa se abata de la conduita de rezerva, discretie, poate chiar impartiala intemeiat pe o aplicatie upgradata a exceptiei de neexecutare-adica, atata vreme cat partenerul institutional nu isi indeplineste corespunzator propriile lui obligatii constitutionale si de ordin inferiror legii fundamentale, nici eu nu inteleg sa imi indeplinesc corespunzator propriile obligatii institutionale.
            In spetele evocate de domnia voastra tind sa cred ca acestea au fost resorturile subiective care au determinat cursul accelarat al acelor proceduri.
            Mai mult,respectivii judecatori decidenti au apreciat ca prin masurileprocesualeluate reactioneaza efectiv doar fata de impricinati ce reprezinta dezmembraminte ale puterilor constitutionale cu care puterea judecatoreasca pe care ei au reprezentat-o si o reprezinta inca se află in conflict,neprejudiciind efectiv celelalte raporturi juridice aflate in fiinta la acel moment.
            Recunosc ca un astfel de rationament – daca acesta a existat – este unul profund eronat.Mai mult decat atat, prin acest rationament mi-am justificat personal aderarea efectiva la protestul magistratilor- respectiv partialitatea curtilor raportat la conflictul existent intre puterea executiva si puterea judecatoreasca, conflict apt sa aduca atingere unei judecati sub exigentele impuse de art.6 alin.1 din Conventia EDO.
            Accesul la justitie trebuie sa fie efectiv, iar nu un drept recunoscut formal, dar atenuat in continut de incapacitatea celorlalte puteri constitutionale de a asigura conditiile unor judecati impartiale, echitabile.
            In concluzie, achiesez pozitiei domniei voastre in ce priveste suspiciunile de partialitate ce se nasc in raport cu acelepricini.
            Pe de alta parte, remarc cu un oarecare regret ca, in timp ce mie personal imi pretindeti onestitate la chestiunile aflate in dezbatere, prin interogare ati evitat implicit sa imi raspundeti cu aceeasi onestitate la aspectele evocate in postul meu anterior.
            Cu deplina colegialitate,
            Valentin Buliga
            P.s. Si de aceasta data nu am vizualizat intreg campul de rapsuns, in partea dreapata a acestui spatiu redactand in “blind”, astfel ca inevitabil au aparut erori ortografice, tastatura fiind uzata. Imi cer scuze pentru aceste deficiente.

  6. eanu spune:

    De ce dl Costas nu-i judecator ?

Dumneavoastră ce părere aveți?

Return to Top ▲Return to Top ▲

Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public
Directia Nationala Anticoruptie
UNBR
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania
Consiliul de Mediere
Baroul Ilfov
Colegiul Consilierilor Juridici
ARDAE
ELSA Romania
CCIR
Wolters Kluwer Romania

© 2004-2014 | coordonator: Andrei Săvescu | suport: Societatea de Ştiinţe Juridice | platforma: WP | layout: Juressa | tehnic: Fokus Digital Services

Pagina a fost încărcată de browserul dumneavoastră in 0,513 secunde.