Marian Voicu: Justitia a intrat in a patra saptamana de proteste. Magistratii cer incheierea unui Pact pentru Justitie, pe care sa il negocieze cu primul ministru. Invitata mea este dna Ana Labus, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Vorbim despre revendicarile magistratilor. Va asteptam, ca de obicei, opiniile, la europafm.ro. Sa recapitulam: din 31 august – magistratii au refuzat sa judece si sa solutioneze dosare, grefierii si-au incetat activitatea, la fel si judecatorii delegati la Registrul Comertului. Daca ar fi sa facem o statistica a acestui moment, cate instante se afla in forme diferite de protest si in ce constau aceste proteste?

Ana Labus: Buna seara, dumneavoastra si ascultatorilor dumneavoastra si multumesc pentru invitatie! In acest moment, pot sa spun ca cea mai mare parte a instantelor din tara se afla intr-o forma sau alta de protest, insa vreau sa precizez un lucru care mi se pare esential, si anume, acela ca forma de protest, indiferent ce s-a lasat sa se inteleaga in ultima vreme, a avut in vedere… deci toate instantele au avut in vedere cauzele care se solutioneaza de urgenta. Prin urmare, cauzele cu inculpati arestati, cauzele care, potrivit normelor de procedura civila sau normelor de procedura penala, trebuie solutionate in regim de urgenta, sunt solutionate in continuare de catre magistrati; pe de o parte. Pe de alta parte, va dati seama ca aceste cauze sun solutionate cu concursul grefierilor si, prin urmare, nu putem aprecia ca activitatea magistratilor sau activitatea grefierilor a fost de natura a bloca accesul cetatenilor in instante. Ceea ce s-a intamplat este doar faptul ca si-au redus activitatea si au solutionat doar cauzele cu caracter urgent.

Marian Voicu: Aceste revendicari par a fi inceput, cel putin asa a inteles opinia publica, de la niste revendicari de natura salariala. Atunci, cand se negocia legea salarizarii unitare. Magistratii au iesit foarte bine, daca e sa facem o privire panoramica asupra tuturor claselor socioprofesionale din Romania, au inregistrat scorul cel mai bun. Atunci cand vorbim de salarizarea bugetarilor in Romania, salariile au crescut, daca nu ma insel, cu peste 60%, in timpul revendicarilor. In acest moment, mai exista revendicari de natura salariala?

Ana Labus: Ma surprinde constatarea dumneavoastra, si anume aceea ca in timpul revendicarilor au crescut salariile magistratilor cu un procent de 60%. Revendicarile sunt, asa-numitele revendicari de fapt, sunt puncte de vedere, propuneri pe care puterea judecatoreasca le formuleaza si pe care le are in vedere in incheierea Pactului pentru Justitie, si ele nu au la baza strict problema salariala.

Marian Voicu: Am inceput cu aceasta problema, pentru a o putea lasa deoparte, si sa continuam apoi cu celelalte probleme, legate strict de natura muncii magistratului. Dar, in ceea ce priveste revendicarile salariale, mai exista astfel de revendicari sau nu?

Ana Labus: Am inteles, dar haideti sa o luam pe rand. Deci, toate aceste propuneri sau revendicari cum le spuneti dumneavoastra nu dateaza de la momentul discutiilor pe legea unica de salarizare, ci inca de la inceputul acestui an, cand adunarile generale ale magistratilor din toata tara au propus, la unison, acelasi lucru, si anume: stabilirea unui procent din PIB pentru Justitie, deci pentru bugetul justitiei. Pe de alta parte trecerea taxelor de timbru de la administratiile locale catre bugetul justitiei dar si revendicari, nu as spune de natura salariala ci mai degraba de uniformizare a tratamentului salarial al tuturor magistratilor, pentru ca, la momentul acela, la inceputul anului, existau discrepante intre salarizarea unor magistrati, uneori chiar si colegi de birou. Deci, revendicarile nu dateaza de la momentul elaborarii legii unice de salarizare.

Marian Voicu: Mai exista revendicari de natura salariala in acest moment sau magistratii sunt multumii cu ceea ce au obtinut?

Ana Labus: Nu cred ca sunt multumiti, nu sunt multumiti, si daca…

Marian Voicu: Dar, CSM reprezinta magistratii, in negocierile cu Executivul.

Ana Labus: Vreau sa va spun ca eu am participat la proiectul legii unice de salarizare inca de la inceput, la negocierile pe acest proiect. Si ca daca initial pe negocierile noastre stabilisem o grila, agreata de comun acord cu reprezentantii Ministerului Muncii, undeva, la o medie de 8, 85, pentru un magistrat de judecatorie, va rog sa priviti o grila, la momentul acesta, si veti avea raspunsul. De altfel, vreau sa mai lamuresc o chestiune.

Marian Voicu: O sa citesc, pentru ascultatori, coeficientii sunt pentru judecatori 8,4; ne referim la salarii minime, daca nu ma insel, da?

Ana Labus: Nu, va referiti, la acest moment, pe grila care este afisata pe site-ul Guvernului, nu discutam de un 8,04, la minimum, la judecatori. Ma refer la judecatorii de judecatorie.

Marian Voicu: Spuneti-mi coeficientii, pentru ca este important cat s-a obtinut la judecatorii, la tribunal. Eu am, din stirea Mediafax: tribunale – 9,4; curti de apel – 10,4; Inalta Curte de Casatie si Justitie – 11,4. Nu sunt coeficientii aprobati si stabiliti prin legea de salarizare unitara?

Ana Labus: Nu, nu.

Marian Voicu: Care sunt coeficientii?

Ana Labus: Pe grila de salarizare, coeficientii pleaca, la un judecator de judecatorie, undeva de la 4,50 si va rog sa ma verificati, acesta era proiectul. O diferenta foarte mare, intre salarizarea judecatorilor de judecatorie, tribunal si chiar curti de apel, fata de judecatorii Inaltei Curti, desi ar trebui sa se inteleaga faptul ca fiecare dintre judecatorii din Romania reprezinta puterea judecatoreasca.

Marian Voicu: Au fost incluse in salariu sporurile de stres, de confidentialitate?

Ana Labus: A fost gasita o varianta de compromis, o introducere partiala a sporurilor, pana la finalul anului, sub forma de sporuri, iar de la 1 ianuarie, sub forma de adaos la indemnizatia de baza.

Marian Voicu: Din cate stiti, mai exista revendicari sau nu, privind salariile?

Ana Labus: Deocamdata, avand in vedere lipsa de transparenta si faptul ca aceasta grila, care este in posesia dumneavoastra, noua nu ne-a parvenit nici in mod oficial, nici in mod neoficial, iar ceea ce stim este doar grila postata pe site-ul Guvernului, unde pozitiile magistratilor sunt cele pe care vi le-am precizat anterior si unde se ignora faptul ca magistratii sunt, intr-adevar, o categorie de bugetari, dar, dincolo de aceasta, cu toata consideratia pentru toate celelalte profesii, reprezinta o putere in stat, ceea ce presupunea o egalitate, si din punct de vedere al salarizarii, intre puterile statului. Nu va pot spune, in acest moment, ca exista sau nu revendicari strict de natura salariala. Daca luam in calcul faptul ca cea mai mare parte a adunarilor generale care au fost convocate pana acum au considerat ca se impune continuarea protestelor, nu strict pe aceasta problema, ci pe toate celelalte probleme, pe care le-am amintit anterior, inseamna ca magistratii nu con  sidera ca… fie nu au fost informati corespunzator, de catre Ministerul Justitiei, fie nu considera ca grila este cea corespunzatoare puterii pe care o exercita si functiei.

Marian Voicu: La acest moment, nu stiu daca multa lume intelege cine negociaza, practic, cu Executivul, revendicarile ridicate de magistrati. Inteleg ca adunarile generale ale instantelor decid daca protesteaza sau nu, decizia este comunicata sau nu CSM./lb/dm/ Trebuie sa stim totusi ca CSM-ul este ales prin vot de magistrati pentru a-i reprezenta in fata celorlalte puteri constitutionale. Intrebarea care se ridica si pe care, iata, a ridicat-o si ministrul Catalin Predoiu in urma cu doua ore, este: care este legitimitatea in acest moment a CSM-ului in Romania?

Ana Labus: Consiliul Superior al Magistraturii functioneaza nu doar legal, dar si legitim – indraznesc sa spun – si are un rol foarte clar stabilit, atat prin Constitutie, cat si prin Legea 317/2004, acela de garant al independentei Justitiei, pe de-o parte. Pe de alta parte se incearca a se inocula ideea ca exista la acest moment o disensiune sau cel putin o disensiune intre Consiliul Superior al Magistraturii si adunarile generale. A fi garant al independentei sistemului judiciar si a reprezenta sistemul judiciar nu inseamna a te substitui vointei si, daca vreti, capacitatii de a gandi, si liberului arbitru al fiecarui judecator in parte, pe de-o parte; pe de alta parte, Consiliul Superior al Magistraturii si-a exprimat in repetate randuri, chiar de foarte multe ori, disponibilitatea si dorinta de a participa la negocieri pentru incheierea acestui pact, lucru care nu ne-a fost, de altfel, de niciun folos, pentru ca desi am sesizat, nu numai Guvernul, nu doar Ministerul Just  itiei, nu doar Parlamentul sau Administratia Prezidentiala, cu propunerile magistratilor inca din luna aprilie, aceste chestiuni au fost ignorate pana acum. Nu am fost solicitati sa participam la incheierea unui pact pentru justitie. Am participat la o serie doar de discutii, unde s-a refuzat din start orice argument al nostru, dar nu am ajuns la niciun fel de intelegere, si, in niciun caz la, sa zicem, ideea unui… sau la a contura un pact pentru justitie in acest moment, nici inainte si nici in acest moment. Iar, de la momentul declansarii protestelor nu am fost solicitati sa participam la niciun fel de astfel de discutii cu reprezentantii celorlalte puteri. Dimpotriva, societatea civila a fost cea care a avut initiativa unei astfel de intalniri pentru incheierea unui asemenea pact.

Marian Voicu: Credeti ca este o problema legata nu de legitimitate, asa cum mi-ati demonstrat adineauri, ci de reprezentativitate, astfel incat daca adunarile generale au decis sa faca aceste proteste, si, mai mult, sa-si trimita alti reprezentanti decat cei pe care i-au trimis in CSM, asadar alti reprezentanti la negocierile cu Guvernul. Asta inseamna ca CSM-ul, in acest moment, nu se bucura de reprezentativitate pentru magistrati?

Ana Labus: Nu as spune asta. Cred ca, mai degraba, este vorba de un alt fenomen, si anume acela de a vedea celelalte puteri odata pentru totdeauna ca sistemul reactioneaza unitar si coerent si de a vedea, totodata, ca problemele pe care le-a invocat CSM-ul de foarte multe ori sau, separat, presedinti ai unor instante sunt aceleasi si ca, de fapt, vocea este comuna, ca problemele care vin din sistem, atunci cand reprezentantii adunarilor generale vor negocia la aceeasi masa cu Consiliul Superior al Magistraturii, sunt acelasi si nu reprezinta viziunea, sa zicem, separata a CSM-ului, care este cumva rupt de realitatea cotidiana, ci dimpotriva.

Marian Voicu: Daca Mona Pivniceru, presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania, a ajuns sa declare ca, in acest moment, se poate vorbi de incluziunea puterii executive in actul de justitie, in acest moment, in 2009, un magistrat… de ce CSM-ul nu a luat act de o astfel de declaratie foarte potrivita – vorbim de Pactul National pe Justitie.

Ana Labus: Am avut in vedere toate aceste lucruri si atunci cand am initiat dialogul cu celelalte puteri, dialog care a ramas… De altfel v-am spus, am initiat un dialog al surzilor, pentru ca doar noi am vorbit, si atunci cand am sesizat Curtea Constitutionala cu conflictul juridic de natura constitutionala si, in ciuda opiniei Curtii Constitutionale, ne mentinem opinia ca la acel moment se putea vorbi de un astfel de conflict juridic cu motivarea pe care am prezentat-o noi in fata respectivei instante. Deci, nu putem vorbi de faptul ca, mai devreme sau in acest moment, Consiliul Superior al Magistraturii a avut o alta opinie. Dimpotriva, a explicat, poate nu suficient de des, si poate nu a fost atat de vizibil, a explicat de fiecare data de ce, inclusiv chestiunile care tin de aspectele materiale ale problemei, daca vreti, si aici nu ma refer doar la salarizare, ma refer si la resursele materiale si umane ale instantelor si ale parchetelor, in egala masura – sunt chestiuni de natura a afecta independenta Justitiei.

Marian Voicu: Sunt judecatorii independenti?

Ana Labus: Din punct de vedere subiectiv, imi permit sa spun ca sunt independenti, pentru ca suntem formati – si iata ca protestele demonstreaza asta – de natura a nu accepta niciun fel de amestec al celorlalte puteri in realizarea actului de justitie…

Marian Voicu: Si atunci de unde aceasta declaratie… Bine, intrebarea…

Ana Labus: Din punct de vedere obiectiv, insa…, asta va spuneam, din punct de vedere subiectiv, cu siguranta. Din punct de vedere obiectiv, insa, atata vreme cat… ma surprinde, de altfel, faptul ca domnul ministru a uitat ca intr-o perioada nu foarte indepartata, din lipsa resurselor financiare, fapt ce a fost remediat dupa doua rectificari bugetare negative printr-o rectificare bugetara pozitiva, se afla in situatia de a nu putea vira sumele necesare instantelor, nici macar pentru plata citatiilor. Si atunci….

Marian Voicu: Care este legatura intre independenta judecatorului si buget, si rectificare bugetara?

Ana Labus: Nu putem vorbi de un act de justitie independent, eficient, numai in conditiile – sa spunem – ale unei salarizari corespunzatoare a magistratilor, dar fara o finantare corespunzatoare a instantelor. Asta va explicam, putin mai devreme, ca in urma cu nu foarte mult timp, existau instante care nu mai aveau posibilitatea sa isi achite contravaloarea utilitatilor sau sa suporte contravaloarea procedurilor de citare. Intr-o atare situatie, neindeplinirea procedurilor de citare sau indeplinirea lor cu intarziere sau indeplinirea lor intr-o maniera, care reprezenta compromisul trimitand o citatie unei parti in care ii indicai inca alte sapte posibile termene de judecata, desi cauza putea fi finalizata chiar la primul termen de judecata, dar pentru a face economie la acele formulare, reprezinta, intr-adevar, un atac la independenta Justitiei si am sa va explic foarte simplu de ce. Pentru ca, intr-o atare situatie, orice justitiabil din Romania ar putea invoca ulterior, la  Curtea Europeana a Drepturilor Omului, faptul ca nu a avut parte de o procedura echitabila. In conditiile in care statul roman sau indiferent care alt stat, nu pune la dispozitia Justitiei – o activitate care nu este ieftina in nicio tara europeana – fondurile pentru a putea infaptui un act de justitie independent, echitabil, impartial – atunci da, putem vorbi de faptul ca in aceasta maniera e afectata independenta Justitiei.

Marian Voicu: Sa vedem ce spune si ministrul Predoiu: “Bugetul pentru bunuri si servicii in 2008 a fost de 149 milioane de lei, iar in 2009 de 158 de milioane, cu aproximativ 6% mai mult. Guvernul a rectificat pozitiv bugetul ministerului.” Vorbeati de o rectificare bugetara. Sa mai spunem ca astazi s-a decis schimbarea sistemului de inregistrare a societatilor la Oficiul National al Registrului Comertului, in sensul de a nu mai fi implicati judecatori, intrucat la aceasta institutie sunt blocate peste 17.000 de dosare din cauza protestelor magistratilor. Si revenim la aceste acte de independenta: spuneati ca, intr-adevar, Strasbourg-ul ar putea decide in favoarea justitiabililor. Ati avut o intalnire cu presedintele Traian Basescu. Presedintele trebuie sa fie garantul independentei puterii judecatoresti. I-ati spus toate aceste lucruri?

Ana Labus: Din punct de vedere constitutional, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei. Presedintele Romaniei nu poate fi garantul independentei, ci doar, daca vreti, tot din punct de vedere constitutional, asigura un echilibru intre cele trei puteri, lucru pe care nu l-a reusit cu ocazia respectiva – daca vreti sa va raspund la aceasta intrebare. Referitor la ceea ce m-ati intrebat ceva mai devreme, la afirmatiile pe care le-ati facut ceva mai devreme, vreau sa va spun urmatorul lucru: ca e adevarat ca la acest moment, daca e sa-l credem pe cuvant pe domnul ministru, in urma rectificarii bugetare pozitive, bugetul Ministerului Justitiei a fost suplimentat si poate sa acopere cheltuielile materiale si cheltuielile de personal pana la finalul anului. Vom vedea daca se va intampla acest lucru, pentru ca chiar in sedinta trecuta, una dintre colegele noastre din tara, care a fost ulterior delegata pe o functie de conducere, a precizat ca nu au fonduri sufi  ciente alocate pentru plata chiriei unor instante, care se afla in subordine, pe de-o parte. Deci, aceastea reprezinta … daca s-a reusit este foarte bine, ma refer la cheltuielile de personal. In ceea ce priveste afirmatia de mai devreme, in sensul modificarii legii cu privire la activitatea Oficiului National al Registrului Comertului, va amintesc ca este vorba doar de o initiativa legislativa, in acest moment. Ministrul Justitiei a declarat ca urmeaza sa aiba in vedere o astfel de propunere catre Guvernul Romaniei….

Marian Voicu: Miercuri…

Ana Labus: … si urmeaza ca Guvernul sa decida. Mi se pare insa dureros faptul ca ceea ce sesizeaza ministrul Justitiei in acest moment este ca e afectata in mod dramatic activitatea Oficiului National al Registrului Comertului si ca sunt blocate 17.278 de dosare, dintre care cele mai multe sunt la nivelul Tribunalului Bucuresti, dar ignorand o chestiune destul de importanta, zic eu, si anume faptul ca judecatorii delegati se deplaseaza cel putin o data sau de doua ori pe luna chiar si in situatie de protest, pe de-o parte, si in al doilea rand, mi se pare regretabil faptul ca doar aceasta problema l-a determinat pe ministrul Justitiei sa reactioneze vizavi de aceasta chestiune cand era vorba de pierderi materiale, implicit pentru statul roman, inteleg, desi justitiabilii sunt aceiasi, indiferent ca se adreseaza Oficiului National al Registrului Comertului, indiferent ca se adreseaza instantelor si, in ciuda faptului ca o solicitare in sensul degrevarii magistratilor  de activitatile care nu au caracter jurisdictinal, inclusiv aceasta la Oficiul Registrului Comertului, este formulata de o perioada destul de lunga de timp, inca de anul trecut, de catre magistrati si a fost ignorata in mod constant. Iata ca a gasit solutia in acest moment, dar tinand sa precizeze de altfel ca protestul magistratilor este principala problema.

Marian Voicu: Revenim la presedintele Traian Basescu, care nu este garantul independentei puterii judecatoresti in stat, dar este un mediator. I-ati spus toate pasurile la o sedinta celebra. Care a fost reactia presedintelui, oficial, neoficial si ce asteptati de la presedintele Romaniei intr-un astfel de context?

Ana Labus: Reactia domniei sale a fost vizibila pentru toata lumea. De altfel, sedinta a fost publica si a avut posibilitatea sa asiste oricine, inclusiv media si a fost extrem de discutata. Aici nu este problema reactiei domniei sale in contextul acela. Eu, imi face placere sa cred ca a realizat importanta si gravitatea starii justitiei in acest moment si dimensiunea protestului si chiar justetea propunerilor pe care le formuleaza magistratii, imi place sa cred ca are in vedere aceste propuneri si ca, mai devreme sau mai tarziu, va intelege utilitatea unui dialog coerent si unui dialog echilibrat cu justitia, pentru ca interesul si al nostru este acelasi – de a realiza un act de justitie echitabil si de a asigura un acces liber la justitie….

Marian Voicu: Se poate realiza un dialog echilibrat, atat timp cat instantele se afla in proteste?

Ana Labus: Mi se pare destul de periculoasa sintagma “nu putem organiza discutii sau negocireri pentru realizarea unui pact pe justitie decat in  momentul in care se reia activitatea. Vreau sa intelegeti ca magistratii…

Marian Voicu: Dar trebuie sa recunoasteti ca este o situatie de forta in acest moment. Va aflati pe o pozitie de forta, in care cereti Guvernului, Parlamentului, iata, i-ati cerut constituirea unei comisii speciale, Executivului ii cereti negocieri nu cu oricine, ci cu primul ministru – este o pozitie de forta.

Ana Labus: Vreau sa intelegeti ca pozitia de forta, asa cum o intitulati dumneavoastra, vine ca urmare a faptului ca pentru toti magistratii din Romania, inclusiv pentru magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a umplut paharul – am mai afirmat-o si cu alta ocazie si o afirm si astazi. A ignora in mod constant justitia ca si putere in stat, a o umili, a o infatisa zi de zi opiniei publice intr-o maniera necorespunzatoare adevarului si fara a tine cont de dimensiunea activitatii si de importanta activitatii sale si, daca vreti, de sacrificiul si uman si chiar material, pe care il fac magistratii in fiecare zi, mi se pare ca justifica pozitia de forta, daca vreti, daca apreciati ca protestele de astazi constituie o pozitie de forta. Mie mi se pare ca justitia a fost intotdeauna extrem de eleganta si de echilibrata si ca a explicat intr-o maniera care nu a afectat nici cetateanul, dar nu a impresionat nici celelalte puteri, faptul ca e necesar a fi asezata pe aceeasi  putere cu celelalte doua si de a stabili un dialog concret si permanent, pentru a avea, intr-adevar, o justitie independenta si puternica.

Marian Voicu: De ce nu discuta, asa cum cereti, un dialog echilibrat, clasa politica cu magistratii?

Ana Labus: Nu pot sa va spun care sunt ratiunile clasei politice. Pot sa va spun insa ca exista aceasta problema si in alte tari europene. Deci problema nu este singulara.

Marian Voicu: Nu, ne referim la Romania. Consiliul Superior al Magistraturii sunteti cei care reprezinta magistratii din Romania, dumneavoastra sunteti cei care ar trebui sa aveti un dialog cu clasa politica, cu Parlamentul, cu Executivul, cu Presedintia. De ce nu se discuta franc cu dumneavoastra?

Ana Labus: Am discutat ori de cate ori am avut aceasta posibilitate. V-am explicat ca propunerile respective le-am adus la cunostinta celorlalte puteri si ca am cerut in repetate randuri discutii cu reprezentantii celorlalte puteri, pentru a rezolva intr-un fel sau altul aceasta situatie. Sunt convinsa ca nu s-ar fi ajuns la aceste proteste daca situatia ar fi fost rezolvata inca de la acel moment. Mai sper, imi place sa cred ca fiecare dintre cele trei puteri se vor comporta in mod matur, in asa fel incat va fi stins acest conflict si nu doar puterii judecatoresti i se va cere o dovada de maturitate, pentru ca a ignora aceste propuneri, care sunt echilibrate si de bun simt si a manifesta in continuare orgolii, care personal si pentru mine, dar cred ca si pentru colegii mei, sunt greu de inteles, nu usureaza situatia nimanui.

Marian Voicu: O ultima intrebare, 30 de secunde mai avem: sunt magistratii constienti de criza  economica prin care trece Romania si de faptul ca este, poate, necesar un efort social, de solidaritate sociala in acest moment?

Ana Labus: Intotdeauna au fost constienti de toate problemele societatii din care fac parte, nu se distanteaza de aceasta. Vreau sa va asigur ca sunt constienti de aceasta problema. Nu criza economica sau problemele salariale i-au determinat sa reactioneze altfel. In ipoteza unui dialog echilibrat si in ipoteza unui dialog de pe pozitii de egalitate, cu siguranta magistratii ar fi acceptat si grila de salarizare si ar fi acceptat si alte chestiuni, dar nu pot face rabat de la independenta, in niciun caz.

Marian Voicu: Multumesc foarte mult. Invitat mea a fost doamna Ana Labus, membru al CSM. Am discutat despre revendicarile magistratilor.

* multumim EUROPA FM