CLUB DEZBATERI
SSJ Internship
 
ESSENTIALS: Te fură scaunul! | Gheorghe Buta
Revista de note şi studii juridice (RNSJ)
:: despre proiectul RNSJ
 

Taxa judiciara de timbru datorata pentru legalizarea hotararilor judecatoresti in materie succesorala

2 octombrie 2009 | Cristina-Gabriela Rachita
9.916 citiri
Print Friendly
 
Studentii la drept nu au voie sa fure

1. Articolul 81 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru [1], astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru [2], arata ca ”Cererile pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive si irevocabile, prin care se stabilesc calitatea de mostenitor, masa succesorala, cotele si bunurile ce revin fiecarui mostenitor, daca nu s-a platit taxa de timbru pentru efectuarea procedurii succesorale notariale, se taxeaza potrivit dispozitiilor art. 3 lit. c) (…)” [3].

2. Chiar de la prima citire surprinde sintagma “daca nu s-a platit taxa de timbru pentru efectuarea procedurii succesorale notariale”. De ce surprinde? Pentru ca ridica intrebarea care ar fi aceasta taxa de timbru? Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala [4] a fost abrogata prin Legea nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal [5].

Asadar, un text al unei legi adoptate in anul 2009 face trimitere la un act normativ abrogat de mai bine de 2 ani, in mod expres si cat se poate de explicit [6].

3. Potrivit Codului fiscal, pentru dobandirea dreptului de proprietate cu titlu de mostenire nu se datoreaza impozitul (iar nu taxa judiciara de timbru), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data deschiderii succesiunii (adica de la decesul autorului succesiunii), urmand insa sa se datoreze un impozit de 1% aplicat la valoarea masei succesorale daca termenul de 2 ani este depasit [7].

Procedura de stabilire a impozitului este aratata distinct [8], fiind stabilita obligatia pentru instantele judecatoresti de a comunica hotararile definitive si irevocabile organului fiscal pentru calcularea si incasarea impozitului.

Asadar, daca dezbaterea succesiunii pe cale judecatoreasca se finalizeaza in termen de 2 ani de la deschiderea succesiunii (spre exemplu partile tranzactionzeaza sau pur si simplu isi recunosc pretentiile reciproce), justitiabilii nu datoreaza impozitul pentru dobandirea drepturilor pe cale de mostenire.

4. Confuzia terminologica [9] semnalata a dat nastere unor interpretari excesive in practica. Un astfel de abuz este dupa parerea noastra interpretarea potrivit careia taxa de timbru pentru legalizare nu exclude plata impozitului de 1%, prevazut de Codul fiscal. De asemenea, tot la o interpretare abuziva asistam si in situatia in care daca s-a contestat valoarea bunurilor de catre una dintre partile din proces si, pe cale de consecinta s-a achitat taxa judiciara de timbru la valoarea contestata, totusi, avand in vedere ca nu s-a platit taxa de timbru pentru dezbaterea notariala a succesiunii, ar urma sa se datoreze si taxa de timbru de 3% cu ocazia legalizarii. Confuzia terminologica a atras insa si critici [10], dar dupa stiinta noastra, acestea au trecut aproape neobservate in lumea juridica.

Pe langa slabiciunea confuziei terminologice, ni se pare ca lipseste din textul Legii nr. 146/1997, asa cum a fost modificat, o exceptie ce se impunea introdusa, aceea de a scuti instanta de judecata de obligatia de a transmite catre organele fiscale, spre calcularea si incasarea impozitului aferent, hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile mai inainte de expirarea termenului de 2 ani de la deschiderea succesiunii. De ce consideram necesar acest adaos? In primul rand, pentru ca lipsa unei asemenea precizari incarca instantele judecatoresti cu formalitati inutile. In al doilea rand, inexistenta unei astfel de precizari exprese in lege conduce la intarzierea obtinerii de catre justititabil a unei copii legalizate a hotararii. In al treilea rand, in varianta actuala exista riscul ca functionarul administratiei financiare sa nu aplice corespunzator textul din Codul fiscal, poate si datorita confuziei create prin legea noua. In sfarsit, daca vom asista la interpretari abuzive din partea functionarilor administratiei financiare (si nu ne indoim de aceasta) se va ajunge la o incarcare si mai mare a instantelor ca urmare a contestarii, de catre persoanele interesate, a dispozitiilor de incasare a unor impozite nedatorate.

5. Se ridica distinct intrebarea daca prin Legea nr. 276/2009 s-a dorit, de fapt, modificarea Codului fiscal sau nu. Pentru ca daca o asemenea modificare a Codului fiscal a fost avuta in vedere de legiuitor interpretarea noastra de mai sus s-ar dovedi eronata, in sensul ca nu mai beneficiaza de scutire niciun justitiabil, indiferent cat de rapid s-a dezbatut judecatoreste succesiunea, ci, fie pe parcursul procesului (pentru cei care au depus cereri la instantele de judecata dupa data intrarii in vigoare a textului mentionat), fie cu ocazia formularii cererilor de legalizare a hotararilor (pentru cei care au depus cererile mai inainte de intrarea in vigoare a noii taxari) toti petentii (in general succesibilii) platesc o suma reprezentand cel putin 3% din valoarea masei succesorale (suplimentata cu celelalte taxe de timbru in materie succesorala, dupa caz). Fata de impozitul de 1%, platibil in conditiile Codului fiscal numai daca dezbaterea nu s-a finalizat inauntrul termenului de 2 ani de la deschiderea succesiunii, putem deduce ca asistam la majorarea la 3% a acestui impozit si eliminarea scutirii, de care insa, in procedura notariala, cei interesati inca beneficiaza. Nu ne ramane decat sa semnalam o discriminare intre succesibilii care reusesc de la inceput sa urmeze procedura notariala si cei care, din motive obiective sau subiective, ajung sa se adreseze instantelor pentru transarea neintelegerilor dintre ei.

In plus, daca intentia legiuitorului a fost intr-adevar aceea de modificare a Codului fiscal, observam si faptul ca devin aplicabile prevederile art. 4 din Codul fiscal [11], ceea ce inseamna ca, cel putin in aceasta materie a taxarii/impozitarii dezbaterii succesiunilor sau succesiunilor deja dezbatute, Legea nr. 276/2009 va intra in vigoare abia la 1 ianuarie 2010.

Daca totusi nu s-a urmarit modificarea Codului fiscal, putem conchide ca, din moment ce taxa judiciara de timbru are o natura juridica diferita de cea a impozitului pe transferul proprietatilor imobiliare prin mostenire, cele doua se vor aplica cumulat. Ceea ce, evident conduce la o suprataxare a aceleiasi operatiuni juridice [12].


[1] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997

[2] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009

[3] Art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997: ”Actiunile si cererile neevaluabile in bani se taxeaza astfel: (…) c)  cereri pentru:
– stabilirea calitatii de mostenitor – 50 lei/mostenitor – stabilirea masei succesorale – 3% la valoarea masei succesorale;
– cereri de raport – 3% la valoarea bunurilor a caror raportare se solicita;
– cereri de reductiune a liberalitatilor – 3% la valoarea rezervei care urmeaza a fi reintregita prin reductiunea liberalitatilor;
– cereri de partaj – 3% la valoarea masei partajabile.
Separat de aceasta taxa, daca partile contesta bunurile de impartit, valoarea acestora sau drepturile ori marimea drepturilor coproprietarilor in cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciara de timbru se datoreaza de titularul cererii la valoarea contestata in conditiile art. 2 alin. (1) (…)”

[4] Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 586 din 7 august 2002

[5] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 662 din 1 august 2006

[6] Art. V din Legea nr. 343/2006: “Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, se abroga: (…) 9. Dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002.”

[7] Art. 771 alin. (3) si (4) din Codul fiscal: ”(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin. (1), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
(4) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. In cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiza, cu exceptia tranzactiilor incheiate intre rude ori afini pana la gradul al II-lea inclusiv, precum si intre soti, caz in care impozitul se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate.”

[8] Art. 771 alin. (6) din Codul fiscal: ”(6) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. In cazul in care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, pentru situatiile prevazute la alin. (1) si (3), se realizeaza prin hotarare judecatoreasca sau prin alta procedura, impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se calculeaza si se incaseaza de catre organul fiscal competent. Instantele judecatoresti care pronunta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile comunica organului fiscal competent hotararea si documentatia aferenta in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii.(…)”

[9] O alta ipoteza decat confuzia terminologica intre taxa de timbru si impozit ar putea fi aceea ca legiuitorul a dorit sa taxeze, prin intermediul art. 81 din Legea nr. 146/1997, dezbaterile succesorale care au inceput sub imperiul O. G. nr. 12/1998, fara insa a se finaliza in fata notarului public, ci in fata instantei de judecata, urmand asadar ca acestea sa se taxeze post factum, cu ocazia cererii de legalizare. Dupa parerea noastra acesta ipoteza nu poate fi retinuta, avand in vedere ca dupa data de 1 ianuarie 2007 pentru aceste succesiuni s-a datorat impozitul de 1% conform Codului fiscal.

[10] Initiativa baroului Giurgiu

[11] Art. 4 din Codul fiscal: ”(…) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.”

[12] Opinie pe care, asa cum am precizat supra nota de subsol 9, nu o impartasim.

Cristina-Gabriela Rachita, avocat, Baroul Bucuresti


Cuvinte cheie: , , ,
UJMAG


Dumneavoastră ce părere aveți?

кредит наличными онлайнтинькофф кредитная карта Return to Top ▲Return to Top ▲