Grile juridice
Probleme dificile de drept civil 2014
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)
www.jurisprudentacedo.ro
Ultimele apariţii editoriale | Avocaţi specializaţi

Jurisprudenta CEDO in materia dreptului de proprietate. Simpozionul de la Olanesti – relatare de la fata locului

6 octombrie 2009 |
6.238 citiri
Print Friendly
 

Lucrarile simpozionului organizat de Baroul Valcea sub egida INPPA – Centrul Teritorial Craiova si a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, sustinut pe data de 03 octombrie 2009 la Baile Olanesti – complexul Palat Olanesti, s-a dovedit un real succes, bucurandu-se de prezentari incitante, personalitati marcante, o numeroasa participare, auditoriu atent, activ si extrem de interesat de subiectele supuse dezbaterilor.

Probleme dificile de drept civil

Evenimentul a fost sustinut de Juridice.ro.

Mesajul dlui dr. Florea GHEORGHE, Presedinte UNBR:

„Organizarea unui simpozion tematic in cadrul Programului de pregatire profesionala continua al avocatilor a devenit o traditie pe care Baroul Valcea o respecta in fiecare an, actiunile organizate, de regula, in Statiunea Baile Olanesti, bucurandu-se de o larga popularitate in randul Corpului profesional al avocatilor si fiind apreciata de conducerea UNBR ca un model de actiune pentru realizarea educatiei juridice permanente a avocatilor intr-un climat specific conlucrarii profesionale dintre profesia de avocat si alte profesii juridice.

Anul acesta manifestarile se bucura de participarea unor juristi de prestigiu, inclusiv a unor functionari ai Curtii Europene a Drepturilor Omului, iar expunerile propuse reflecta preocuparea permanenta a avocatilor de a racorda profesia la exigentele avocaturii europene pentru binele cetatenilor care recurg la serviciile profesionale avocatiale si pentru triumful adevarului si al justitiei.

Conducerea UNBR saluta eforturile organizatorice depuse de Consiliul Baroului Valcea si de Centrul Teritorial INPPA. Craiova pentru asigurarea standardelor de calitate a manifestarii si ureaza succes simpozionului.

Personal, cu regretul de a nu fi putut sa particip direct si nemijlocit la lucrarile simpozionului, manifest un interes deosebit pentru ca lucrarile expuse sa poata fi studiate de un numar cat mai mare de actori interesati in abordarea subiectului, deosebit de actual si extrem de util practicii profesionale. Nadajduiesc ca lucrarile simpozionului vor fi editate astfel incat acestea, deopotriva cu lucrarea editata de Editura Hamangiu „Actiunea in revendicare”, autor judecator Eugenia Marin sa devina un instrument de lucru util practicienilor si teoreticienilor.

Imi exprim speranta ca modelul simpozionului organizat in fiecare toamna de Baroul Valcea va fi urmat si de alte barouri si de alte centre teritoriale ale INPPA.

Succes lucrarilor simpozionului!“

Deschiderea evenimentului a fost marcata prin salutul de bun venit al doamnei Floriana Marin VLADULESCU, Decan al Baroului Valcea, lector INPPA:

- Doamna Decan a multumit tuturor celor implicati in proiect si tuturor participantilor.

- „Corpul avocatilor nu poate ramane indiferent fata de masurile institutionale la elaborarea carora a fost mai mult sau mai putin implicat, alteori ignorat, dar importanta contributiei la realizarea unor obiective de interes public este reflectata in primul rand in activitati profesionale bazate pe competenta.”

- „Ne punem intrebarea cum putem face fata in asfel de conditii, cand legislatia romaneasca a fost acuzata atat de des de instabilitate, reglementari rigide si birocratice, pentru inaplicabilitate, si chiar pentru stangacii juridice. Imprevizibilitatea legislatiei din Romania a castigat o nedorita notorietate in lumea occidentala, unele reglementari bagand sistemul judiciar in criza, trebuind sa se revina apoi prin reglementari contrarii, altele atat de instabile si incalcite incat, aplicarea devine o chestiune de sansa pentru subiectii vizati si o sursa de erori judiciare ba chiar abuzuri uneori. De aici si practica judiciara neuniforma precum si condamnarile frecvente ale Romaniei de CEDO.”

- „Prin natura profesiei suntem cei care putem gestiona ideile juridice in mod creator si cu onestitate si sa vedem in ce masura suntem pregatiti in timpul in care traim.”

- „Avand in vedere raspunderea pe care o au organele profesei privind pregatirea profesionala continua si responsabilizarea tuturor membrilor Corpului profesional, Consiliul Baroului Valcea a luat initiativa organizarii acestui simpozion a carui tema este deosebit de generoasa si va permite un important schimb de idei intre toti cei invitati cu privire la tema simpozionului.”

- „Actul de justitie nu poate fi conceput fara participarea efectiva a avocatilor.”

Simpozionul a continuat prin expunerea temelor programate dupa cum urmeaza:

d-na Adriana DAGALITA, Referent al Curtii Europene a Drepturilor Omului, tema – „Elemente ale jurisprudentei CEDO in materia dreptului de proprietate – cazurile romanesti cu imobile nationalizate: identificarea problemelor structurale – categoriile majore de cazuri”:

- „Curtea angajeaza in fiecare an juristi romani, eu pot sa va ofer o experienta de 7 ani de lucru la grefa Curtii si de 2 ani ca avocat definitiv in Baroul Bucuresti.”

- „Curtea angajeaza juristi romani pentru ca numarul de cereri impotriva Romaniei creste de an la an in mod constant. Romania balanseaza intre locurile 2 si 3 ca numar de cereri.”

- „Intre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei care au semnat Conventia Europeana a Drepturilor Omului, comparativ cu populatia Romaniei, pe cap de locuitor avem cel mai mare numar de cereri.”

- „Un numar mai mare de cereri decat Romania il au Rusia, Turcia si pentru o perioada Ucraina, dar am reusit sa o depasim, iar in anul 2005 am depasit chiar si Turcia in privinta numarului de cereri pe rolul Curtii.”

- „Din cele 478 de hotarari pe care CEDO le-a pronuntat impotriva Romaniei, 280 privesc dreptul de proprietate.”

- „14.558 de cereri impotriva Romaniei au fost declarate inadmisibile, comparativ cu numai 300 de hotarari de condamnare a statului roman.”

- „Pentru orice plangere care se refera la incalcarea unui drept de proprietate, Curtea incearca sa incadreze plangerea in disp. art. 1 din Protocolul 1, persoana care vine in fata Curtii trebuind sa dovedeasca existenta unui drept de proprietate actual.”

- „Notiunea de bun a fost dezvoltata de Curte in asa fel incat ea cuprinde nu numai drepturile reale asa cum sunt ele definite in dreptul nostru intern, dar si asa numitele sperante legitime, cum ar fi speranta de a obtine o despagubire. Sperantele legitime trebuie sa fie suficient de clar determinate in dreptul intern si recunoscute fie printr-o hotarare judecatoreasca fie printr-un act administrativ.”

- „Pentru a trage statul la raspundere ca si criteriu, Curtea trebuie sa identifice si o ingerinta din partea statului. Respectiv, fie privare de proprietate, respectiv confiscare, vanzarea bunului altuia, fie atunci cand se face imposibila exercitarea dreptului de proprietate prin diferite tipuri de masuri. Ingerinta trebuie sa aiba loc in conditiile legii si sa fie pentru o cauza de utilitate publica.”

- „Motivul principal pentru care cauzele privind proprietatea sunt declarate inadmisibile este ca reclamantii nu dovedesc un bun in patrimoniul lor la momentul existentei ingerintei.”

- In continuarea temei, i se da cuvantul doamnei Anca GHENCEA, “fosta colega de la grefa Curtii si actuala colega la Baroul Bucuresti” ce face urmatoarele precizari:

- „Notiunea de bun in intelesul dat de Conventie are un inteles autonom, neputand sa aplicam ceea ce cunoastem din dreptul intern. Pentru a avea succes intr-o actiune pe care o initiem in fata Curtii trebuie sa reusim prin probele pe care le atasam cererii noastre sa justificam notiunea de bun.”

- Se arata ca, in lipsa unei hotarari judecatoresti sau act administrativ prin care sa se constate nevalabilitatea titului preluarii nu se poate face dovada notiunii de bun.

- In sustinerea temei, se prezinta cauzele Vasilescu, Brumarescu, Paduraru, Strain, Sabin Popescu, Sandor, Viasu, Constandache, Canciovici.

Acţiunea în revendicare şi regimurile ei juridice

Acţiunea în revendicare şi regimurile ei juridice

dr. Eugenia MARIN, Judecator la Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a ICCJ, tema – „Unele aspecte ale actiunii in revendicare reflectate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului:”

- Prezentarea puncteaza aspecte de jurisprudenta, respectiv cauzele ce au fost in atentia Curtii Europene si care se refera direct la actiunea in revendicare, dezvoltate pe larg in lucrarea de doctorat al carei autor este doamna judecator Eugenia Marin, „Actiunea in revendicare si regimurile ei juridice”, Editura Hamangiu, 2009.

- Ref. „litigiile ce au fost solutionate in dreptul intern prin respingerea actiunii ca inadmisibila atunci cand ea a fost intemeiata pe disp. art. 480 Cod Civil, cu motivarea ca exista o lege speciala prin care au fost acordate masuri reparatorii celor deposedati de imobile in perioada regimului comunist, dar cu parcurgerea unei proceduri prealabile,” exista cauza Canciovici si altii impotriva Romaniei, “Curtea Europeana considerand ca refuzul Curtii de Apel de a se pronunta asupra temeiniciei este contrar dreptului de acces la instanta, constatand o incalcare a disp. art. 6 paragraful 1 din Conventie.”

- “Si in cazul in care instantele nationale au respins ca inadmisibila actiunea in constatare a caracterului nelegal al nationalizarii unui imobil care pana la urma are tot caracteristicile unei actiuni in revendicare, instanta europeana a constatat ca este tot o incalcare a disp. art. 6 paragraful 1 din Conventie.”

- “Celebra regula a unanimitatii a fost si ea supusa cenzurii Curtii Europene, in cauza Lupas impotriva Romaniei Curtea s-a pronuntat pe aceasta chestiune chiar daca nu a facut o referire directa la solutia ca atare, ea a considerat ca solutia de respingere ca inadmisibila a actiunii in revendicare este un obstacol insurmontabil pentru orice tentativa viitoare de revendicare a bunurilor indivize si ca aplicarea stricta a regulii unanimitatii a impus reclamantilor o sarcina disproportionala care i-a privat de orice posibilitate clara si concreta ca tribunalele sa decida asupra cererilor de restituire a terenului in litigiu.”

- „Exista o schimbare a opticii si a practicii instantelor din Romania, inclusiv a Instantei Supreme care a incercat sa largeasca putin regula unanimitatii si s-au declarat admisibile actiunile in revendicare chiar daca au fost formulate numai de unii dintre coproprietari”, doamna judecator aratand si ca problema va fi reglementata tot in acest sens si noul Cod Civil.

- “In cauza Filipescu impotriva Romaniei Guvernul Romaniei s-a aparat spunand ca nu exista o hotarare judecatoreasca prin care in dispozitivul sau sa constate o nevalabilitate a titlului statului, iar Curtea a remintit faptul ca si daca aceasta nevalabilitate este constatata in considerentele hotararii acest lucru nu impieteaza asupra constatarii ca articolul 1 din Protocolul 1 aditional la Conventie sa fie incalcat.”

- Curtea a considerat ca Fondul Proprietatea nu functioneaza in prezent intr-un mod in care sa perimita o despagubire efectiva.

- „Desi Curtea Europeana nu face acest lucru abtinandu-se sa faca astfel de comentarii despre ce masuri trebuie sa intreprinda statele, in cazul Romaniei au considerat ca aceste incalcari ale art. 1 si 6 din Conventie reprezinta o problema majora si ea rezulta din caracterul defectuos al legislatiei privind imobilele nationalizate si de aplicarea de catre autoritatile administrative, iar multiplele modificari legislative nu au dus la o inbunatatire.”

av. Elena Monica LIVESCU, Prodecan al Baroului Valcea, lector INPPA, tema – „Admisibilitatea revendicarii imobilelor preluate abuziv de catre stat prin prisma aplicarii dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului”:

- „In jurisprudenta se ajunge la incalcari ale dreptului de proprietate si dreptului de acces la justitie datorita sistemului legislativ insuficient previzibil.”

- „Nevoia dezbaterii actiunii in revendicare porneste si de la practica neunitara a instantelor.”

- „Decizia 33/2008 a ICCJ poate constitui un element de referinta, pentru ca oricat s-ar spune si in doctrina si in multe decizii de jurisprudenta ca este inadmisibilila actiunea de drept comun intr-o astfel de ipoteza, din moment ce ICCJ a simtit nevoia sa vina si sa nuanteze dar si sa unifice practica judiciara, insasi aceasta decizie recunoaste dreptul justitiabilului de a formula astfel de actiuni. Am vazut hotarari care au motivat pe inadmisibilitate cu trimitere la aceasta decizie 33, dar evident nu se poate neglija aspectul esential ca aceasta decizie a recunoscut totusi posibilitatea promovarii acestui tip de actiuni. Motivarea pe care ICCJ o da pe aceasta ipoteza a admisibilitatii actiunii in revendicare de drept comun, este legata de aplicarea Conventiei, art. 6, care prevede dreptul de acces la un tribunal, intrucat alternativa nu este o procedura viabila. In cazul in care sunt sesizate neconcordante intre Legea 10 si Conventie, Conventia are prioritate. Iata ca printr-o decizie in interesul legii se recunoaste suprematia Conventiei in materia drepturilor omului.”

- „Se pune problema unei aplicari cu prioritate a dispozitiilor Conventiei fata de legea interna. Criteriul dupa care se poate aprecia cand are intaietate Conventia fata de legea interna este unul constitutional. Art. 20 din Constitutie prevede faptul ca in caz de neconcordante intre pactele si tratatele la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale cu exceptia cazurilor in care Constitutia si legile interne au prevederi mai favorabile. Fata de aceste aspecte, dreptul comun sau Conventia care prevad generic accesul la justitie pentru verificarea acestui tip de incalcare, contin o norma mai favorabila astfel incat, ea sa se poata aplica cu prioritate. Nu poti sa spui ca o lege care mi-a dat un termen de 6 luni contine o norma mai favorabila.”

- „Un alt criteriu este cel al finalitatii si al duratei procedurii. Din perspectiva acestui criteriu, actiunea de drept comun are o finalitate certa in comparatie cu procedura existenta in legile speciale, in care nu se ajunge la finalitatea repararii dreptului incalcat. In ceea ce priveste durata, astazi, la 8 ani de la aparitia legii speciale, majoritatea covarsitoare a notificarilor nu a trecut nici de prima etapa de analiza”

- „Curtea Europeana a decis ca Fondul Proprietatea fiind nefunctional, nu reprezinta o cale efectiva care sa asigure de fapt repararea dreptului incalcat si pe cale de consecinta, , trebuie sa ai aceasta alternativa a supunerii atentiei judecatorului cauza potrivit art. 6 din Conventie.”

- „In cazul in care actiunea in revendicare directa ar fi respinsa ca inadmisibila, s-ar incalca drepturile prevazute de Conventie, dreptul de acces la un tribunal, dreptul la respectarea proprietatii, dar si cel prevazut de art. 14 privitor la nediscriminare, insa prin raportare si la art. 1 din Primul Protocol Aditional. ”

- „Magistratul trebuie sa aprecieze daca legea interna este mai favorabila sau ea ingradeste dreptul fundamental si astfel trebuie sa aplice Conventia.”

- „Exista o recomandare a Comitetului de Ministri catre statele membre privind verificarea compatibilitatii proiectelor de lege, a legilor in vigoare si a practicilor administrative cu standardele impuse de Conventia Europeana. Cred cu tarie ca aceasta recomandare poate fi invocata, pentru ca prevede ca, pentru asigurarea compatibilitatii, este suficient sa se procedeze la schimbari de jurisprudenta si de practica.”

- Este o situatie de discriminare intre ipoteza in care unui cetatean obisnuit i se incalca dreptul de proprietate de catre o persoana fizica, caz in care poate apela la dreptul comun, si ipoteza in care statul incalca proprietatea, caz in care proprietarul ar putea apela numai la legile speciale.

prof. univ. dr. av. Bianca Maria Carmen PREDESCU, Universitatea Craiova, Facultatea de Drept si Stiinte Administrative, Baroul Dolj, tema – „Prevederile Conventiei Europene, art. 1 din primul Protocol aditional si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului reflectate in Deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei”:

- „Trebuie sa privim atat Tribunalul de prima instanta cat si Curtea ca si instante de dialog.”

- „Atat Curtea de Justitie de la Luxemburg cat si Curtea de Justitie de la Strasbourg, in ciuda existentei lor de atata timp, nu au reusit sa depaseasca stadiul de a fi instante de dialog intre instantele nationale. Aceasta este o remarca absoluta pe care noi trebuie sa o facem pentru a nu minimaliza niciodata pozitia, importanta, rolul pe care instantele nationale il au in corecta dezlegare si solutionare a tuturor cauzelor juridice.”

- „Statul, legislativul, puterea judecatoreasca si profesia de avocat din fiecare stat sunt cele care isi aduc in primul rand aportul in actul de justitie.”

- ”Prezentarea are in vedere un numar de 28 de decizii pronuntate de Curtea Constitutionala chiar de la infiintarea sa, in care se gasesc raportari la acceptiunile pe care jurisprudenta CEDO, pornind si de la reglementarea din art. 1 al Primului Protocol al Conventiei Europene, le realizeaza ca argumente personale pe care Curtea Constitutionala si le expune in considerentele deciziilor, dar in consonanta si cu reglementarea europeana.”

asist. univ. drd. av. Anelis-Vanina ISTRATESCU, Baroul Bucuresti, tema – „Incalcari ale dreptului de proprietate garantate de art.1 din Primul Protocol aditional al Conventiei Europene a Drepturilor Omului decurgand din neexecutarea hotararilor judecatoresti”:

- „Curtea Europeana a Drepturilor Omului continua sa pronunte hotarari de condamnare impotriva statului roman. Aceste hotarari trebuie sa ne faca sa intelegem ca noi, avocatii, trebuie sa ne implicam mult mai activ in elaborarea legii si aplicarea ei.”

- „Avocatii sunt parte integranta a actului de justitie.”

- In esenta, statului roman, prin prisma hotararilor CEDO “i s-a reprosat inconsecventa, incoerenta in edictarea legilor, incapacitatea de a elabora un sistem legislativ care sa creeze un climat de securitate juridica, numeroasele lacune legislative care nu pot fi complinite decat printr-o abordare autonoma de catre fiecare magistrat investit cu solutionarea unei cauze.”

- Dreptul de proprietate, în sensul garantat de art. 1 din Primul Protocol Aditional al Conventiei, nu trebuie raportat doar la cauzele privind imobilele care formeaza obiectul legilor speciale de restituire, cu privire la care exista un numar mare de hotarari de condamnare pronuntate de Curtea Europeana de la Strasbourg, ci si la procedurile interne privind litigiile de natura comerciala, din sfera dreptului muncii, a dreptului de proprietate intelectuala ori din alte domenii.

- Conventia are asadar o sfera mult mai larga de aplicare, ocrotind în egala masura drepturile reale, drepturile de creanta sau interesele economice.

- Aspectele suplimentare legate de tema abordata sunt larg dezbatute in materialele furnizate in mapa de prezentare.

av. Floriana Marin VLADULESCU, Decan al Baroului Valcea, lector INPPA si av. Elena Monica LIVESCU, Prodecan al Baroului Valcea, lector INPPA, tema – „Incalcariile aduse dreptului de acces la justitie si dreptului de proprietate prin legea 278/2009 de modificare a legii taxelor judiciare de timbru”:

- „Ideea temei ne-a fost sugerata in principal de Baroul Giurgiu care ne-a trimis o adresa prin care ne ruga sa ne solidarizam si sa gasim o formula pentru ca, Corpul avocatial sa constituie o voce in statul de drept si atunci cand legea urmeaza sa fie adoptata, sa aiba in vedere interesul cetateanului, interesul justitiabilului si nu sa puna in sarcina acestuia toate dificultatile de ordin financiar pe care noi le intelegem pentru executiv.”

- “Impunerea cotei de 3% pentru constatarea masei succesorale si de inca 3% pentru sistarea starii de indiviziune, este in mod evident o conditie abuziva. De exemplu, la o masa succesorala de 10.000 euro, (echivaland 42.000 lei), taxa pentru iesirea din indiviziune, la un numar de 4 mostenitori va insemna o taxa de 200 lei (47,61 euro), pentru constatarea calitatii de mostenitor, 300 euro pentru constatarea masei succesorale si 300 euro pentru iesirea din indiviziune. In total se va plati o suma de 647,61 euro (2719,96 lei). Dar, de regula, o succesiune care cuprinde cel putin un imobil duce la stabilirea unei valori a succesiunii de cel putin 30.000 euro. Intr-o astfel de ipoteza taxa judiciara ce ar trebui avansata de justitiabil ar fi de 1942,83 euro.”

- „Raportat la salariul minim pe economie, taxa ar fi de 15 salarii minime sau 6 salarii medii. Curtea, tinand cont de aceste criterii, verifica daca in sarcina persoanei nu i se pune o sarcina excesiva in raport cu serviciul pe care urmeaza sa il primeasca din partea statului si in functie de acestea stabileste daca i s-a limitat dreptul de acces la justitie”

- „Noua lege va duce la ramanerea cetatenilor in indiviziune si la impiedicarea unei libere circulatii a bunurilor care se transpune din punct de vedere legal in incalcarea dreptului de acces la justitie si a dreptului de proprietate”

- „Daca judecatorul va aprecia ca bunul este subevaluat, cum va tinde probabil cetateanul in cazul in care va estima ca trebuie sa timbreze mai putin, el este obligat sa se raporteze la evaluarile facute de Camera Notarilor Publici. Este evident ca o astfel de abordare ni se pare nelegala si duce la lovirea acelor justitiabili care nu ajung sa tranzactioneze.”

- „Aceste modificari legislative pot fi neconstitutionale prin raportare la prevederile art. 21, art. 124 alin. 2 si art. 53 din Constitutie.”

d-na Adriana DAGALITA, Referent al Curtii Europene a Drepturilor Omului, tema – „Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului”:

- Incurajeaza avocatii sa sune pentru a se interesa de stadiul dosarelor la Curtea Europena a Drepturilor Omului.

- Prezinta procedura in fata Curtii Europene, tema dezvoltata in materialul informativ pus la dispozitie participantilor.

In cadrul dezbaterilor pe temele prezentate au luat cuvantul in urmatoarea ordine si:

dl. senator Emilian FRANCU, Vicepresedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte si minoritati din Senat:

- Felicita pentru organizarea simpozionului.

- “Sunt deschis spre dialog si orice propunere care va veni din partea dumneavoastra de modificare in bine a legislatiei, o voi prelua si desi nu sunt in comisia juridica, va asigur ca am destula deschidere in Senat pentru a putea sa promovez aceste propuneri ale dumneavoastra.”

prof. univ. dr. Dan Drosu SAGUNA:

- „Si eu va pot sprijini si domnul Senator ca toate concluziile, problemele cu care va confruntati sa ajunga undeva si sa le dati viata.”

- „O problema de principiu cu care si eu m-am confruntat, pentru ca si eu ca si dumneavoastra am fost o perioada practician, am fost 15 ani judecator si sper ca parlamentul o va rezolva, este instabilitatea si uneori de incoerenta legislatiei.”

- „Cand se va adopta Tratatul de la Lisabona, Uniunea Europeana va putea influenta activitatea parlamentelor nationale.”

- „Vrem nu vrem, Europa se comporta ca o federatie si in momentul in care va iesi Tratatul de la Lisabona, chiar se va comporta ca o federatie si vom avea doua categorii de acte normative: acte normative adoptate de Uniunea Europeana si acte normative adoptate de parlamentele nationale. In acest context, parlamentele nationale vor trebui sa isi revada activitatea, mai ales ca, de pilda, in materie financiara si fiscala, mediul de afaceri nu are nicio coerenta daca legislatia fiscala se schimba foarte des.”

prof. univ. dr. Eugen CHELARU, Decan al Facultatii de Stiinte Juridice si Administrative, Universitatea Pitesti:

- „Trebuie sa evitam termenul de preluari abuzive atunci cand discutam de aceste legi cu continut reparatoriu pentru ca acest termen este de natura sa ne deruteze. El nu are de fapt o semnificatie juridica, ci are o semnificatie politica de condamnare a ceea ce s-a petrecut.“

- „Eu cred ca adevarata distinctie este de preluari cu titlu valabil si preluari fara titlu. Pornind de la aceasta distinctie, eu cred ca admisibilitatea actiunii in revendicare se poate discuta numai in privinta bunurilor care au fost preluate fara titlu valabil sau fara niciun titlu.“

prof. univ. dr. Nicolae POPA, fost Presedinte ICCJ:

- „Am promis colegului meu, domnului judecator Cornoiu ca am sa onorez simpozionul.“

- „Tema este absolut actuala, noi tot speram ca ea sa nu mai fie actuala dar ea tot ramane actuala.”

- “Atunci cand am dezbatut Decizia 33, am spus atunci ca si in 2050 dumneavoastra veti avea in continuare actiuni pe 480. Sigur, avocatii vor fi multumiti nu exista nicio indoiala in aceasta privinta. Privind foarte adanc cred ca nici dansii nu vor fi totusi multumiti. Sa ne cantonam in acest domeniu la nesfarsit cand vin lucruri atat de interesante in domeniul dreptului civil, in domeniul dreptului procesual civil.“

- „Citind rapoartele la Curte, suntem fruntasi in numarul de cauze nu in numarul de solutii. Totul este facut pentru a se intoarce lucrurile urate impotriva judecatorilor…Am constatat cu cea mai mare satisfactie faptul ca avocatii in general au inteles despre ce era vorba si au sprijinit.“

- „Nu judecatorii au luat casele, ci legiuitorii. Solutiile puteau sa existe foarte clar intr-o optiune a legislativului.“

- „Dupa 8 luni de zile dupa ce am dat Decizia 33 am negociat. Nu am reusit sa unificam practica. Noi am mers pe un principiu bine cunoscut, legea speciala deroga de la legea generala dar de aici trebuia sa vedem ce se intampla? Vom mai merge la Strasbourg? Sigur ca da.“

- „Marele scandal care se va desfasura in tara va fi acela al restituirilor facute pe acte false. A inceput, dupa cum vedeti deja sunt niste arestari. Am spus odata ca ar trebui sa mai cumparam pamant intrucat s-a terminat.”

Stefan NAUBAUER, director executiv adjunct INPPA:

- Saluta evenimentul.

- Cu privire la intentia de a se face centre INPPA pe raza fiecarei Curti de Apel, acest lucru se va face potrivit noului Regulament Cadru al Centrelor Teritoriale.

Simpozionul a cuprins si lansarea de carte a doamnei judecator ICCJ, dr. Eugenia Marin, „Actiunea in revendicare si regimurile ei juridice”, Editura Hamangiu, 2009.

Manifestarea a beneficiat si de participarea editurilor Hamangiu, Wolters Kluwer si Universul Juridic, care au prezentat oferta de carte la preturi promotionale.

Pentru Juridice.ro, Cristina Codrea


Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , ,
UJMAG


Dumneavoastră ce părere aveți?

Return to Top ▲Return to Top ▲