CLUB DEZBATERI
SSJ Internship
 
ESSENTIALS: Te fură scaunul! | Gheorghe Buta
Revista de note şi studii juridice (RNSJ)
:: despre proiectul RNSJ
 

Incalcarile aduse dreptului de acces la justitie si dreptului de proprietate prin legea nr. 278/2009 de modificare a legii taxelor judiciare de timbru

16 octombrie 2009 | Floriana Marin-Vladulescu, Elena Monica Livescu
 | 4 comentarii
11.920 citiri
Print Friendly
 
Studentii la drept nu au voie sa fure

1. Consideratii  generale privind dreptul de acces la justitie

Sistemul judiciar  reprezintă,  în orice stat democratic, o componentă esenţială a civilizaţiei şi progresului social. Ideea de proces echitabil trimite automat la ideea de stat de drept.

În societăţile moderne, justiţia este o funcţie fundamentală a statului, iar administrarea ei reprezintă unul din atributele esenţiale ale puterii suverane. Această funcţie implică existenţa unor structuri statale (servicii publice) apte să realizeze activitatea jurisdicţională. Un atare serviciu public trebuie organizat pe baza unor principii proprii, funcţionale şi autonome.

Există  principii ce se află într-o legătură indisolubilă cu organizarea sistemului judiciar dar care vizează mai degrabă funcţionarea acestuia şi însăşi democratismul şi umanismul sistemului procesual, fie el cel civil sau penal.

Printre aceste principii menţionăm: accesul liber la justiţie, independenţa judecătorilor, inamovibilitatea, egalitatea în faţa justiţiei şi gratuitatea justiţiei.

Accesul liber la justiţie constituie un principiu fundamental al organizării oricărui sistem judiciar democratic fiind consacrat într-un număr important de documente internaţionale, astfel că el are semnificaţii deosebite şi pentru dreptul procesual, dar şi pentru dreptul constituţional.

Facultatea oricarei persoane de a introduce, dupa libera sa apreciere, o actiune in justitie, implicand astfel obligatia corelativa a statului, ca prin instanta competenta, sa solutioneze aceste actiuni, reprezinta practic liberul acces al persoanei la justitie.

Orice condiţionare a accesului liber la justiţie, ar reprezenta o nesocotire a unui principiu constituţional fundamental şi a unor standarde internaţionale universale, în orice democraţie reală. Pe plan procesual, accesul liber la justiţie se concretizează în prerogativele pe care le implică dreptul la acţiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice.

Prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994, România a ratificat Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului (C.E.D.O.), precum şi protocoalele adiţionale la aceasta nr. 1, 4, 6, 7, 9, 10.

Ca o garanţie a respectării drepturilor omului, Convenţia prevede, în art. 6 pct. 1, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil: ”Orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil...”

In explicitarea acestui drept, in doctrina dreptului european [1] dreptul de acces la un tribunal este inteles ca un drept de acces concret si efectiv, care presupune ca justitiabilul „sa beneficieze de o posibilitate clara si concreta de a contesta atingerea adusa  drepturilor sale.” [2]

Pornind de la premisa ca drepturile fundamentale trebuie garantate  intr-o maniera concreta si reala, iar nu iluzorie si teoretica, imposibilitatea concreta de sesizare a unei instante de catre persoana interesata constituie o incalcare a dreptului acesteia de acces la justitie. [3]

Dreptul de acces la justitie impune obligatii in sarcina legiuitorului si executivului.Statul este tinut sa acorde oricarei persoane toate facilitatile rezonabile de drept si de fapt, pentru a accede la instanta, intr-un cuvant,  efectivitatea dreptului de acces.

Liberul acces la justiţie este consacrat, ca drept cetăţenesc fundamental şi prin art.21 din Constituţia României, prin art. 10 din  Declaraţia universală a drepturilor omului, precum şi prin art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

În Constituţie, accesul liber la justiţie este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nici o lege.

Accesul la justitie a capatat aproape in toate tarile europene o valoare constitutionala. Astfel, acesta este consacrat , intre altele,  in Constitutiile Finlandei (art. 16), Germaniei ( art. 13 si 14), Greciei (art. 8), Italiei ( art. 24 si 25), Luxemburgului ( art. 13), Olandei ( art. 17), Portugaliei ( art. 20) sau Spaniei ( art. 24 si 53).

Codul de procedură civilă roman prevede  ca mijloace procedurale concrete de care pot  uza cetăţenii pentru a accede la justiţie: cererea de chemare în judecată (art. 109) şi căile ordinare şi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti (apelul – art. 282, recursul – art. 299, contestaţia în anulare – art. 317 şi art. 318, revizuirea – art. 322).

Căile procedurale menţionate asigură persoanelor interesate accesul la o instanţă de judecată, căreia, prin lege, i s-a stabilit competenţa de a hotărî în materie civilă.

Este unanim acceptat ca dreptul de acces la justitie nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate implica limitari, cat timp acestea sunt rezonabile si proportionale  cu scopul urmarit. Accesibilitatea justitiei nu inseamna caracterul gratuit al acesteia. Intrucat este vorba de un serviciu prestat de stat, accesul la instanta de judecata poate fi conditionat de plata unei taxe de timbru necesara pentru acoperirea cheltuielilor de judecata. Cand se stabilesc insa  taxe judiciare de timbru exorbitante, care depasesc cu mult cheltuielile prilejuite de realizarea actului de justitie si posibilitatile de plata ale justitiabilului, atunci limitarea dreptului de acces nu mai are  caracter de proportionalitate. « Cu alte cuvinte, justitia in materie non penala nu trebuie sa fie  neaparat gratuita, dar trebuie sa fie ieftina ». [4]

In ceea ce priveste limitarile financiare pe care le poate avea accesul unei persoane la instanta, Curtea a stabilit ca acestea pot constitui obiectul incalcarii disp. art. 6 din  Conventie.Au fost analizate de catre Curtea Europeana taxe judiciare impuse la momentul introducerii actiunii si a caror neplata impiedica accesul la prima instanta [5] sau intr-o etapa ulterioara a procesului ( apel, recurs), inclusiv in faza de executare a unei hotarari. [6]

2. Modificarea legislativa a taxelor judiciare de timbru intervenita prin legea 276/2009

Prin modificarea legii 147/1997 privind taxele judiciare de timbru adusa prin legea 276/2009 [7],  s-a ajuns la o limitare evidenta  a accesului la justitie, accesul devenind  doar un drept teoretic.  Datorita taxelor stabilite de stat  intr-un cuantum exagerat in sarcina justitiabilului, practic persoana interesata nu se mai poate adresa instantei de judecata.

Exista diferente majore intre taxele judiciare de timbru avute in vedere de legea 146/1997 si noua lege –  276/2009. Noua lege nu are niciun suport in realitate economica concreta, in conditiile in care populatia Romaniei a saracit si majoritatea familiilor traiesc la nivelul minim stabilit pe economia tarii noastre.

Relevante sub acest aspect sunt statisticile realizate de Banca Mondiala si  mentionate in  Strategia de parteneriat cu Romania pentru perioada 2009-2013. [8]

Salariul minim pe economie din Romania – de  540 de lei pentru un program cu norma intreaga – nu asigura un standard de viata decent pentru angajat si familia sa, se arata in raportul anual al SUA privind respectarea drepturilor omului in lume in 2008. [9]

Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 a fost stabilit prin art. 16 din legea nr.19/2009 [10] la valoarea de  1.693 lei, iar  valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 si de 732,8 lei de la 1 octombrie 2009.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere estimările privind salariul mediu net aferent  anului 2009  la 1.352 de lei. [11]

Fata de aceasta realitate economica si sociala, care este situatia taxelor nou stabilite?

Prin Legea  nr. 276/7 iulie 2009 privind  aprobarea OUG nr. 212/2008, sunt prevazute noi praguri de taxare pentru actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti. Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se vor taxa astfel:

a) pana la valoarea de 50 lei 6 lei;
b)intre 51 lei si 500 lei 6 lei + 10% pentru ce depaseste  50 lei;
c) intre 501 lei si 5.000 lei 51 lei + 8% pentru ce depaseste 500 lei;
d) intre 5.001 lei si 25.000 lei 411 lei + 6% pentru ce depaseste 5.000 lei
e) intre 25.001 lei si 50.000 lei 1.611 lei + 4% pentru ce depaseste 25.000 lei;
f) intre 50.001 lei si 250.000 lei 2.611 lei + 2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
g) peste 250.000 lei 6.611 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.

Aceste dispozitii se vor aplica in mod corespunzator si cererilor privind declararea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui     drept patrimonial.

Pana in prezent, Legea nr. 146/1997 stabilea, la art. 2 alin. (1), ca actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, sunt taxate astfel:

a) pana la valoarea de 39,00 lei 2 lei
b) intre 39,01 lei si 388,00 lei 2 lei + 10% pentru ce depaseste 39 lei
c) intre 388,01 lei si 3.879,00 lei 37 lei + 8% pentru ce depaseste 388 lei
d) intre 3.879,01 lei si 19.395,00 lei 316 lei + 6% pentru ce depaseste 3.879 lei
e) intre 19.395,01lei si 38.790,00 lei 1.247 lei + 4% pentru ce depaseste 19.395 lei
f) intre 38.790,01lei si 193.948,00 lei 2.023 lei +2% pentru ce depaseste 38.790 lei
g) peste 193.948,00 lei 5.126 lei + 1% pentru ce depaseste 193.948 lei.

Schimbarea majora se constata in privinta   taxelor  de timbru in materie succesorala. Astfel:
– la stabilirea calitatii de mostenitor se va percepe o taxa de 50 lei/mostenitor;
– la stabilirea masei succesorale taxa va fi de 3% la valoarea masei succesorale;
– pentru cereri de raport – taxa  va fi de 3% la valoarea bunurilor a caror raportare se solicita;
– pentru cererile de reductiune a liberalitatilor se va percepe o taxa de 3% la valoarea rezervei care urmeaza a fi reintregita prin reductiunea liberalitatilor;
– pentru cererile de partaj  taxa  va  fi de 3% la valoarea masei partajabile.

Separat de aceasta taxa, daca partile contesta bunurile de impartit, valoarea acestora sau drepturile ori marimea drepturilor coproprietarilor in cadrul cererilor, taxa judiciara de timbru se va datora de catre titularul cererii la valoarea contestata.

Comparativ, taxele stabilite anterior prin  Legea  nr. 146/1997 in materie succesorala  erau suportabile de orice   justitiabil: o taxa fixa de 19 lei si un timbru judiciar de 5 lei, timbrand la valoarea contestata doar cand se  punea in discutie o astfel de contestare.

Impunerea unei cote de 3%  din valoare pentru constatarea masei succesorale si  inca 3% pentru sistarea starii de indiviziune,  este in mod evident o conditie abuziva. De exemplu,  la o masa succesorala de 10.000 euro (echivaland 42.000 lei), taxa pentru iesirea din indiviziune, la un numar de 4 mostenitori  va insemna  o taxa de 200 lei(47,61 euro) pentru constatarea calitatii de mostenitor, 300 euro pentru constatarea masei succesorale si 300 euro pentru iesirea din indiviziune. In total se va plati o suma de 647,61 euro (2719,96 lei). Dar, de regula, o succesiune care cuprinde  cel putin un imobil duce la stabilirea unei valori a succesiunii de cel putin 30.000 euro. Intr-o astfel de  ipoteza taxa judiciara ce ar trebui avansata de justitiabil ar fi de 1942,83 euro.

Raportat la salariul minim pe economie (540 lei ~ 128,57 euro) si la venitul mediu net (1.352 lei~321,90 euro) se constata ca taxa ce ar trebui suportata de justitiabilul  cu un astfel de  venit ar fi de 15  salarii minime  sau 6 salarii medii.

Este evident  ca noua lege a taxelor de timbru va conduce la ramanerea cetatenilor in indiviziune si la impiedicarea unei libere circulatii a bunurilor, care se transpune din punct de vedere legal in incalcarea dreptului de acces la justitie dar si a dreptului de proprietate, astfel cum vom detalia in cele ce urmeaza.
O majorare semnificativa se constata si pentru taxarea  actiunilor posesorii si a cererilor care au ca obiect servituti. In aceste situatii  taxa se va calcula in conditiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997  modificata , la o valoare de  20% din valoarea bunului a carui posesie se solicita sau asupra caruia se solicita constituirea unei servituti. Si in aceasta situatie  trecerea de  la o taxa in suma fixa de 19 lei cum era in reglementarea anteriora nu este justificata si nu are nici un raport de proportionalitate. De ce nu s-a aplicat criteriul valoric prevazut in art. 2 din legea modificata, ca pentru orice alta actiune patrimoniala evaluabila in bani?

3. Analiza modificarii legislative din perspectiva respectarii Constitutiei

Modificarile aduse legislatiei privind taxele judiciare de timbru, pot fi apreciate ca neconstituţionale prin raportare la urmatoarele dispozitii constitutionale:

– art. 21 alin. 1 si 2 din Constitutie („nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept”)
– art. 124 alin. 2
din Constitutie care consacra principiul egalitatii in fata justitiei, deci si din perspectiva unui acces egal pentru toti cetatenii, indiferent de veniturile de care dispun acestia;
art. 53 din Constitutie care prevad: “(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”
art. 56 – Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.

Acest control de constitutionalitate se poate exercita pe calea invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate de catre justitiabili in cadrul litigiilor in curs, unde se pune problema  achitarii acestor noi taxe de timbru, in temeiul disp. art.2 alin.2 din legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii  Constitutionale.

O alta alternativa pentru verificarea neconstitutionalitatii legii in discutie  este aceea a ridicarii directe a exceptiei  chiar de catre Avocatul Poporului a exceptiei de neconstitutionalitate in temeiul  disp. art.32 din legea 47/1992.

4. Criteriile de apreciere a incalcarii aduse dreptului de acces la instanta din perspectiva C.E.D.O.

Modificarea adusa legislatiei privitoare la taxa de timbru, prin legea mai sus mentionata, aduce atingere substantei dreptului de a acces prevazut de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca forma a dreptului la un proces echitabil, golindu-l de continut.

De aceea ne propunem sa analizam  criteriile in functie de care se poate concluziona ca prin aceste  modificari legislative s-a adus atingere dreptului de acces la instanta.

In toate  cauzele in care Curtea Europeana a verificat incalcarile  aduse  disp.art. 6 din Conventie  a avut in vedere daca limitarile aplicate au restrans accesul persoanei de o maniera sau intr-o masura in care dreptul este atins chiar in substanta sa, adica daca restrangerea dreptului de acces urmarea un scop legitim si era proportionala cu acesta.

Din perspectiva acestor criterii de apreciere prin raportare la practica C.E.D.O, consideram  ca  modificarea taxelor de timbru mai sus mentionate  tinde sa anuleze liberul acces al persoanelor la justitie, impunand conditii nerezonabile de exercitare a acestui drept.

In justificarea unei exceptii de neconstitutionalitate cat si in argumentarea incalcarii disp. art. 6 din Conventie pot fi invocati urmatorii factori, rezultati din practica C.E.D.O. pentru aprecierea proportionalitatii restrictiei:
– cuantumul sumei ce trebuie platita de reclamant;
– veniturile platitorului;
– stadiul procesual in care intervine restrictia;
– scopul in care este impusa;
– garantiile procedurale de care se bucura reclamantul;
– miza procesului;
– evolutia ulterioara a legislatiei.

Vom  analiza din perspectiva principalilor factori mai sus mentionati  conformitatea modificarilor  legislative in discutie  cu dispozitiile Conventiei.

a. Cuantumul  taxei judiciare ce trebuie platita

Daca acest cuantum este unul foarte mare, in practica Curtii se retine incalcarea dreptului de acces, fara sa aiba importanta ceilalti factori invocati de guvernul parat. In acest sens sunt hotararile din cauzele  Weissman c.Romaniei din 24.05.2006 [12] si Iosif si altii contra Romaniei din 20.12.2007 [13]. Cuantumul taxei se apreciaza in functie de circumstantele particulare  ale cauzei, inclusiv insolvabilitatea reclamantului si faza procesuala in care este impusa restrictia respectiva [14].

b. Veniturile  reclamantului

Pentru a determina daca este vorba de un cuantum ridicat al taxei, Curtea foloseste in general, o dubla raportare: subiectiva si obiectiva.

Dupa primul criteriu – subiectiv – Curtea tine seama de:
– situatia personala a reclamantului, prin raportare la veniturile lunare ale acestuia [15]
– nevoile personale al reclamantului; s-a apreciat ca nu ar trebui sa fie obligat sa plateasca taxa daca are nevoie  pentru satisfacerea  nevoilor  sale de baza sau a celor pe care ii are in intretinere [16].

Dupa criteriul obiectiv Curtea tine seama de:
– compararea veniturilor reclamantului cu veniturile medii sau minime lunare [17].

Aplicand astfel de criterii s-a apreciat  in practica C.E.D.O. ca  taxe de 10 RON, 21 euro sau 3 euro ar fi de natura a restrange  accesul la justitie. [18]

5. Studiu comparativ cu legislatia in materie si veniturile din alte tari europene

Pentru a putea aprecia in ce masura legiuitorul roman  nu a avut in vedere posibilitatile materiale efective de care dispun cetatenii Romaniei, consideram relevant sa facem si un studiu comparativ cu legislatia in materia taxelor judiciare aplicate in alte tari europene, dar  si cu veniturile  justitiabililor din aceste tari.

Astfel, in Germania, in anul 2009, venitul mediu brut anual al unui angajat este de 27.327 EURO. Dupa aplicarea impozitului si plata altor taxe venitul net al cetateanului german este de 17.406 Euro/an, deci 1.450 Euro/luna. De retinut este ca acest venit este valabil pentru un angajat necasatorit, fara copii, cu varsta  pana in 50 ani.

Un angajat casatorit cu doi copii al carui sot/sotie nu are venituri beneficiaza de avantaje fiscale importante ajungand la un venit net de 24.201 Euro anual, deci un venit net lunar de 2.016 Euro.

In cazul introducerii unei actiuni evaluabile in bani, taxele judiciare sunt stabilite pe praguri valorice si taxe fixe.  Cu titlu de exemplu: la un litigiu evaluabil la 10.000 euro se va plati o taxa fixa de 196 euro.

Diferentele sunt majore si in ceea ce priveste venitul minim garantat. Astfel, Luxemburg: 1.413 euro/luna;  Olanda: 1.336 euro/luna; Belgia: 1.254 euro/luna;  Franta: 1.189 euro/luna;  Marea Britanie: 1.154 euro/luna; Irlanda: 1.152 euro/luna; Malta: 804 euro/luna; Spania: 760 euro/luna; Grecia: 723 euro/luna; Slovenia: 710 euro/luna.

In Italia, legislatia privind taxele de timbru, este accesibila cetatenilor  statului italian, raportat la veniturile acestora:

a) până la valoarea de 1.100 EUR 30 EUR
b) intre 1.100 EUR şi 5.200 EUR  şi pentru procesele de competenţă voluntare, precum şi pentru procese speciale prevăzute la cartea IV, titlul II, capitolul VI din Codul de procedură civilă 70 EUR
c) intre 5.200 EUR şi  26.000 EUR; 170 EUR
d) intre 26.000 EUR si  52.000 EUR, cât şi pentru procedurile civile şi administrare indeterminabile; 340 EUR
e)intre 52.000 EUR şi 260.000 EUR ; 500 EUR
f) intre 260.000 EUR şi 520.000 de EUR; 800 EUR
g) peste 520.000 EUR. 1.110 EUR

6. Concluzii care se impun privind ingradirea dreptului de acces la instanta pentru cetatenii romani

Avand in vedere raportarile la criteriul veniturilor din Romania se poate concluziona  ca, in majoritatea cazurilor,  justitiabilii din Romania se afla in situatia unei lipse  majore  a posibilităţilor materiale de a plăti anticipat taxele judiciare de timbru.  Aceasta  inseamna  ca legea in discutie ingradeste accesul liber la justiţie, încalca prevederile art. 21 alin. (2) din Constituţie şi, totodată, are ca efect şi afectarea dreptului la apărare, ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil, întrucât persoana în cauză nu are posibilitatea de  a-şi valorifica pretenţiile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului, în cadrul unui proces, care nu va putea avea loc sau va fi obligata sa recunoasca toate pretentiile adversarului, pentru a nu fi pus in situatia de a timbra daca va contesta.

Totodata,  se poate aprecia ca  prin restrictia  accesului la justitie  se aduce atingere  implicit si  dreptului de proprietate privată garantat de disp. art. 44 alin. 1 din Constitutie  şi de art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie precum si dreptului la moştenire garantat de dispozitiile art. 45 din Constitutie. Justitiabilul impiedicat din motive financiare sa-si exercite  dreptul de acces la instanta, implicit nu-si poate nici exercita in plenitudinea lor toate atributele dreptului sau de proprietar. In situatia unui drept aflat in indiviziune si   pe care nu-l poti partaja din considerente de lipsa a resurselor financiare de promovare a actiunilor succesorale corespunzatoare, este evident ca  dreptul de proprietate va fi restrictionat in comparatie cu situatia in care acest drept se exercita de un proprietar exclusiv cum tinde sa devina justitiabilul daca accesul sau nu ar fi ingradit.

Scutirea sau esalonarea de la plata taxelor judiciare de timbru nu constituie un remediu efectiv pentru aceste limitari ale accesului la justitie, aceasta fiind o masura lasata la arbitrariul  instantelor de judecata, fara o larga aplicabilitate.Pede alta parte, s-ar ajunge la o incarcare excesiva a instantelor cu cereri avand ca obiect astfel de scutiri si esalonari.

7. Incalcarea dreptului  la un proces echitabil din perspectiva limitarii aduse dreptului de  a pune in executare  hotararea.

Prin legea 276/2009  s-a modificat arti. 8 1, alin. (1)  din legea 146/1997 sub urmatoarele aspecte:Cererile pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive si irevocabile, prin care se stabilesc calitatea de mostenitor, masa succesorala, cotele si bunurile ce revin fiecarui mostenitor, daca nu s-a platit taxa de timbru pentru efectuarea procedurii succesorale notariale, se taxeaza potrivit dispozitiilor art. 3 lit. c.“

Se reia astfel doar  partial reglementarea anterioara, dar cu mentiunea ca taxele se datoreaza prin raportare la cele stabilite prin noua lege. Aceste taxe sunt mult mai mari decat cele care erau prevazute anterior prin Anexa la OG 12/1998 (republicata in M.Of. nr. 586/7 aug. 2002). [19]

In maniera in care a fost adoptata dispozitiile acesteia prevad plata noilor taxe judiciare de timbru si pentru procesele declansate anterior intrarii ei in vigoare, daca nu s-a timbrat conform procedurii notariale, pe tot parcursul procesului.

Se incalca astfel principiul fundamental de drept al neretroactivitatii legii civile.

Se ajunge la situatia absurda in care justitiabilii sunt obligati sa timbreze la valorile  impuse de catre Camera Notarilor Publici, necenzurate de instanta cu ocazia  legalizarii  sentintelor  necomunicate in termenul prevazut de lege de catre instante, termen expirat inaintea intrarii in vigoare a acestei legi.

Prin impunerea acestor taxe retroactiv se incalca si dispozitiile art. 6 din C.E.D.O. din perspectiva dreptului de acces la executarea silita, care constituie o parte integranta a  procesului civil. [20]

8. Prin noua reglementare  a taxelor judiciare de timbru s-a produs si  o incalcare a dispozitiilor art. 124 alin. 3 din Constitutie care prevad ca „judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”, dar si dreptul  la un proces echitabil.

Acesta incalcare rezulta din dispozitiile art. 31 al legii modificate in discutie care prevad:
(1) Cererile introduse la instantele judecatoresti, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari judecatoresti care tine loc de act autentic de instrainare a unor bunuri imobile, se taxeaza potrivit prevederilor art. 2 alin. (1), la valoarea imobilului.
(2) Taxarea cererilor prevazute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de parti. In cazul in care valoarea declarata de parti este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la aceasta din urma valoare.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si la taxarea cererilor in materie de mostenire.
(4) Instantele de judecata vor solicita la inceputul fiecarui an camerelor notarilor publici expertizele privind stabilirea valorilor orientative ale bunurilor imobile din circumscriptia teritoriala a instantei”

Nu exista nici o ratiune pentru care  legiuitorul trebuia sa raporteze, in regim de subordonare, activitatea instantelor de judecata, Camerei Notarilor Publici.

Prin practicarea  unor taxe judiciare de timbru, impuse indirect de Camera Notarilor Publici, prin evaluarile stabilite de aceasta, fara cenzura instantei si a platitorului de taxa  se ajunge o  ingradire a  accesul liber la justitie, care presupune posibilitatea de a se stabili de instanta care este valoarea la care urmeaza  fi stabilit timbrajul.

9. Prin modalitatea de reglementare actuala a art. 23 alin.1(1) din legea 146/1997 se incalca si principiul echitabilitatii procedurii si a egalitatii in fata legii.

Asa cum aratam mai sus, art.56 din Constitutie prevede ca sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
Aceste sarcini fiscale nu sunt in mod just asezate din urmatoarea perspectiva. Exista  posibilitatea de a se restitui  integral taxa de timbru  in cazul in care, pana la prima zi de infatisare, partile incheie tranzactie sau renunta la judecata sau pana la jumatate din suma achitata in cazul in care tranzactia ori renuntarea la judecata intervin ulterior primei zile de infatisare.

Se creeaza astfel o discrepanta majora intre cei care hotarasc sistarea starii de indiviziune pe cale amiabila si cei care ajung in fata instantelor de judecata pentru ca  nu ajung la o solutionare pe cale amiabila a divergentelor aparute intre ele.

Practic  se poate  ajunge  ca cetatenii sa fie obligati sa ramana in indiviziune, situatie ce contravine in mod evident dispozitiilor Codului Civil.

10. Prin modalitatea de reglementare a destinatiei sumelor incasate cu titlu de taxa judiciara de timbru nu se asigura sursa de finantare pentru o instanta independenta, ca garantie a dreptului la un proces echitabil.

Pornind de la  scopul legitim urmarit, Curtea Europeana  a aratat ca se poate admite ca sistemul romanesc de stabilire a valorii taxei de timbru, sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei, urmareste sa limiteze cererile de chemare in judecata abuzive si sa stranga fonduri pentru bugetul justitiei. O astfel de ratiune ar subzista insa daca fondurile astfel incasate ar ajunge   in mod direct la prestatorul serviciului taxabil.

Insa prin art. 19  din legea analizata ”taxele judiciare de timbru, precum si sumele provenite din impozitele incasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale executorilor judecatoresti se platesc in contul bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza isi are domiciliul sau, dupa caz, sediul fiscal debitorul”.

In acest mod finantarea  instantelor este doar la indemana executivului si a modului in care acesta stabileste redistribuirea bugetului statului, situatie care in practica a confirmat ca nu asigura un sistem eficient si independent de administrare a justitiei, ca garantie a  dreptului la un proces echitabil.

*

Imposibilitatea obiectivă de a se asigura dreptul de acces în mod plenar la un tribunal ca urmare a subfinanţării sistemului judiciar, a fost sustinuta si in protestul magistratilor din septembrie 2009.

Faptul ca prin noua lege a taxelor judiciare  se  impune plata taxei judiciare de timbru in contul bugetului local, care  nu are niciun fel de implicare in finantarea sistemului de justitie, nu poate fi benefica cetateanului. In acest mod nu s-a tinut seama  de Avizul nr. 10 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni din 23 noiembrie 2007,  care obligă statele să finanţeze instanţele indiferent de fluctuaţiile politice pentru a nu se pierde încrederea publicului în sistemul judiciar.

De aceea, consideram ca pentru asigurarea efectiva a unui liber acces la justitie, corpul avocatial trebuie sa-si exercite misiunea sa de aparator al drepturilor si libertatilor cetatenesti, in exercitarea obligatiei prevazute de disp. art. 2 alin.2 din legea 51/1995 care prevad ca:   ” Avocatul promovează şi apără drepturile şi libertăţile omului” si ale art.2 alin.5 care prevad ca: ”În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie şi pentru un proces echitabil.


[1] Jean Francois Renucci – Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed.Hamangiu 2009, pag. 267

[2] CEDO Bellet impotrivaFrantei din 4.12.1995 citata in lucrarea de la nota 1

[3] CEDO, hotararea Airey citata in R. Chirita – Conventia europeana a drepturilor omului – comentarii si explicatii, Ed. C.H.Beck 2008,  pag. 254

[4] J.Robert – Droits de l’homme et libertes fundamentals, citat in  R. Chirita , op. cit. pag. 265

[5] Hotararile in cazurile  Beian impotriva Romaniei  din 7 februarie 2008; Marolux SRL si Jacobs impotriva Romaniei din 21.02.2008; Iorga impotriva Romaniei din 25 ianuarie 2007

[6] Hotararea in cazul Elena Negulescu impotriva Romaniei din 1 iulie 2008

[7] Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta  a Guvernului nr. 212/2008, publicata in Monitorul Oficial al  Romaniei, partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009

[8] “Nivelul saraciei este estimat sa creasca la 7,4% din populatie in 2009, iar proportia copiilor care traiesc in saracie absoluta este anticipata sa urce la 10,7% in 2009, de la 7,8% in 2008″, potrivit Bancii Mondiale. In strategie se mai arata ca, desi cea mai mare parte a populatiei sarace locuieste in zona rurala, gradul de saracie este asteptat sa creasca mai rapid in mediul urban – unde este anticipat un avans al saraciei cu 40% in acest an – decat in cel rural (+30%). Banca Mondiala anticipeaza ca si antreprenorii – din alte domenii decat agricultura – vor fi afectati, ca urmare a impactului crizei economice. Banca Mondiala subliniaza ca sistemele de protectie sociala actuale nu se adreseaza prea bine saraciei, iar cheltuielile pentru protectie sociala raportate pe cap de locuitor sunt in Romania cele mai mici din Uniunea Europeana. Totodata, cheltuielile pentru programe care sa tinteasca reducerea saraciei sunt foarte mici, daca se raporteaza la produsul intern brut (PIB) sau la nevoi. In plus, acestea au scazut in ultimii ani.Guvernul şi-a asumat, în cadrul acordului de finanţare cu instituţiile internaţionale, să scadă cheltuielile de personal în sectorul bugetar de la 8,4% din PIB în 2008 la 7,5% din PIB în 2009, aminteşte Banca Mondială. Sursa: www.wall-street.ro si www.adevarul.ro

[9] Citat de NewsIn, www.ziua.net

[10] Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 122 din 27 februarie 2009

[11] Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere şi estimările pentru următorii patru ani. Astfel, pentru 2010, Comisia anticipează un câştig de 1.460 de lei, iar pentru 2011, de 1.586 de lei. CNP a înrăutăţit şi estimările privind rata şomajului din intervalul 2009-2011. Noua estimare pentru acest an este de 6,8%, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul anticipat în toamna anului trecut, în timp ce prognoza privind şomajul din 2010 a urcat cu 0,4 puncte, la 6,3%. Sursa: www.zf.ro

[12] Reclamantii trebuiau sa plateasca 323.264 euro, suma considerata de Curte ca fiind extrem de ridicata pentru orice justitiabil obisnuit.

[13] S-a considerat ca suma de 133.984 euro este o suma foarte ridicata pentru orice justitiabil – Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 561 din 24 iulie 2008

[14] A se vedea pe larg trimiterile la hotararile CEDO: Kupiek impotriva Poloniei din 23 februarie 2009, Ipeks Iplik Tekstil Sanayi A.T. impotriva Turciei din 14 octombrie 2008, S.C. Marolux S.R.L. si Jacobs c.Romaniei din 21 februarie 2008, Beian impotriva Romaniei din 7 februarie 2008 etc. in “Procesul civil echitabil in jurisprudenta CEDO , vol. 1 – Accesul la justitie” de Dragos Bogdan, 2009

[15] Hotararea  Curtii  in cauza Cibicki impotriva Poloniei din 3 martie 2009

[16] Hotararile din cauzele Kijewska impotriva Poloniei din 6 septembrie 2007 si  Kozlowski impotriva Poloniei din 23 ianuarie 2007

[17] In cauza Rusen impotriva Romaniei din 8 ianuarie 2009 s-a avut in vedere comparatia cu salariul minim  brut; in cauza Elena Negulescu impotriva Romaniei s-a avut in vedere spre comparare pensia medie.

[18] Hotararile din cauzele  Iordache impotriva Romaniei din 14 octombrie 2008 (reclamantul  era in inchisoare si nu dispunea de nici un venit, nu a putut plati taxa de 10 lei), Iorga impotriva Romaniei din 25 ianuarie 2007 (reclamantul beneficia de o pensie în sumă de 444.310 lei, adică 22 euro şi soţia sa nu avea venituri, iar taxa de timbru era in suma de 21 euro); Ciorap impotriva Moldovei  din 19 iunie 2007 citate in lucrarea lui Dragos Bogdan , op. cit.

[19] Taxa asupra succesiunilor, după valoare acestora, se stabileşte astfel:
a) până la 10.000.000 lei > 3%, dar nu mai puţin de 10.000 lei pentru fiecare moştenitor
b) de la 10.000.001 lei la 50.000.000 lei > 300.000 lei + 2% pentru suma care depăşeşte 10.000.000 lei
c) de la 50.000.001 lei la 100.000.000 lei > 1.100.000 lei + 1% pentru suma care depăşeşte 50.000.000 lei
d) peste 100.000.001 lei > 1.600.000 lei + 0,5% pentru suma care depăşeşte 100.000.000 lei.

NOTĂ:
A. Taxele asupra succesiunilor se stabilesc la valoarea întregului activ, cuprinzând bunurile mobile şi imobile, din care se scade pasivul succesoral, dovedit prin înscrisuri.
Pentru cheltuielile de înmormântare până la 2.000.000 lei nu sunt necesare dovezi scrise pentru moştenitorii care au suportat aceste cheltuieli.
B. Evaluarea bunurilor imobile se va face în funcţie de valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin decât valoarea stabilită potrivit art. 4 alin. (1) din prezenta ordonanţă, iar a bunurilor mobile, în funcţie de valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 25.000 lei.
C. Taxele asupra succesiunilor se reduc cu 50% în cazul în care sunt datorate de descendenţi, ascendenţi, colaterali privilegiaţi sau de soţul supravieţuitor, dacă activul succesoral este alcătuit numai din casa de locuit cu anexele gospodăreşti şi terenul aferent, locurile de veci şi certificatele de acţionar.

[20] Cauzele Ulger impotriva Turciei din 26 iunie 2007; Apostol impotriva Georgiei din 28 noiembrie 2006; Elena Negulescu impotriva Romaniei din 1 iulie 2008

Av. Floriana Marin-Vladulescu
Decan al Baroului Valcea
Lector INPPA

Av. Elena Monica Livescu
Prodecan al Baroului Valcea
Lector INPPA


Cuvinte cheie: , , ,
UJMAG


Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Incalcarile aduse dreptului de acces la justitie si dreptului de proprietate prin legea nr. 278/2009 de modificare a legii taxelor judiciare de timbru”

  1. area51rmc spune:

    Prima conditie, generos explicata in nenumarate hotarari ale CEDO, in special contra Romaniei, in ce priveste limitarea dreptului de acces, este aceea a LEGITIMITATII limitarii.
    Cu alte cuvinte, cand statul normeaza el trebuie sa aiba in vedere daca nu cumva limitarea pe care o impune prin lege este legitima.
    Un exemplu: situatia in care statul impune taxe de timbru pentru o actiune privitoare la restituirea fructelor civile produse de imobilele nationalizate.
    Statul pretinde astfel o suma de bani pentru ca un reclamant sa aiba acces la justitie pentru a obtine o hotarare prin care sa-i fie recunoscut dreptul la fructe si sa-i fie restituite (a se vedea Weissman, Iosif si altii, Larco si Iorga contra Romania).
    O alta conditie este aceea a unui RAPORT REZONABIL DE PROPORTIONALITATE INTRE MIJLOACELE UTILIZATE SI SCOPUL URMARIT prin limitarea dreptului de acces.
    Statul edicteaza legea. Toate subiectele de drept sunt obligate sa o respecte.
    Exemplu: Daca prin lege se instituie o taxa de timbru astfel incat statul sa nu raspunda pentru abuzurile savarsite, atunci nu se poate vorbi de raportul rezonabil de proportionalitate intre mijlocul utilizat (legea, actul normativ) si scopul urmarit (limitarea accesului pentru a se evita raspunderea statului).

    Toate celelalte criterii precizate in articolul de mai sus sunt criterii formale care sunt subsidiare celor doua precizate chiar in hotararile CEDO amintite.

  2. Excelent articolul. Modificarea legii taxelor de timbru s-a facut in dispretul realitatilor sociale, economice, legale, si mai presus, impotriva recomandarilor rezultate din solutiile CEDO. Foamea de bani la buget a guvernului cenzureaza orice optica de reglementare legislativa a puterii.
    A se vedea in sustinerea solutiilor propuse de autori si urmatoarele Hotariri edictate de instanta de contencios european:
    1.Cauza Ioan Larco impotriva Romaniei, avand ca obiect incalcarea art. 6 § 1 din Conventie privind dreptul la un proces echitabil. Motivul introducerii cererii a fost anularea de catre instantele romane a actiunilor reclamantilor pentru neplata taxei de timbru si lipsa cailor de atac interne pentru atacarea hotarariilor prin care au fost anulate acest actiuni. Hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 546/2009.
    2.CAUZA RUSEN ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI, 8 ianuarie 2009
    3.CAUZA DANIEL IONEL CONSTANTIN ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI, 30 iunie 2009

  3. radu_catalin spune:

    Propunere (si o spun la modul cel mai serios): taxe judiciare de timbru si timbru judiciar = 0 (zero); dar…. cel care cade in pretentii plateste TOT: nr.de zile de activitate ale judecatorului care a solutionat cauza, grefierul….jandarmul care sta in hol…. Mi se pare corect ca statul sa factureze aceste cheltuieli… si atunci: accesul la justitie nu va fi ingradit sub nici o forma, medierea va castiga teren, justitiabilul se va gandi serios cand va formula cererea de chemare in judecata – va fi singurul care va aprecia-etc… ei, ce spuneti ?

  4. jurefani spune:

    Daca ma uit bine si analizez cu atentie prevedrile legii ce face obiectul articolului de faţă, as spune ca le-a dat Dumnezeu gandul cel bun domnilor guvernanti si ca, in sfarsit, guvernantii nostri se gandesc la binele societatii noastre, se gandesc ca e vremea ca noi, cetătenii Romaniei de astazi, sa recurgem la dialog pentru a ne rezolva problemele ce ne dezbină, că e vremea să devenim mai putin conflictuali si totodata solidari.
    Totusi, daca ne uitam in istoria noastra recenta, as spune ca altele sunt motivele ce i-au determinat sa creasca taxele dar, indiferent de motive, cred ca trebuie sa intelegem ca altfel (decat prin impunere), in Romania, nu se poate gasi o solutie de degrevare a instantelor de judecata, nu poate fi obisnuit cetateanul nostru sa recurga la metode alternative de solutionare a conflictelor, la metode amiabile, reciproc avantajoase.
    În ceea ce priveste incalcarea liberului acces la justitie, as dori sa mentionez urmatoarele:
    1. Demersul autorilor este laudabil si cu siguranta unul de buna credinta insa, cred ca analiza cuantumului taxelor de timbru, mai mari sau mai mici, stabilite la un moment dat de catre stat, trebuie facuta in stransa corelatie cu OUG nr. 51 din 2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă .
    2. Organizarea justiţiei se află în administrarea statului. Cheltuielile pentru administrarea justiţiei sunt astfel în sarcina acestuia. Conform Constituţiei, art. 138 coroborat cu art. 74 alin. 2 şi cu art. 111 alin. 1 teza a II-a, şi legii (Codul fiscal, L 146/1997) statul stabileşte nivelul de impozite şi taxe necesare alcătuirii bugetului naţional ca mai apoi să-l poată redistribui şi să efectueze cheltuielile necesare din diferitele domenii de activitate pe care statul le administrează conform legii bugetare anuale.
    3. Faptul ca incasarile din taxele timbru nu se reîntorc pentru finantarea justitiei, poate face obiectul unei alte discutii la fel de ample si de grele ca si cea de fata.
    4. Privitor la neconstitutionalitatea normelor ce stabilesc taxe prea mari (ce ingradesc accesul la justitie), aduc in discutie o decizie a Curtii Constitutionale, Decizia nr. 178 din 16 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2–8 din Legea nr.105/1997 (…) şi a dispoziţiilor art.1 şi 2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, prin care Curtea a respins ca fiind inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.1 şi 2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ce a fost ridicată de S. C. „Betania Impex” – S.R.L. din Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, în Dosarul nr.985/CA/1999 al Curţii de Apel Timişoara. În motivarea deciziei, Curtea arată că <> Ca atare, este de prevazut rezultatul si in acest caz.
    5. În aceeaşi ordine de idei, procesul civil presupune şi alte cheltuieli precum onorariile avocaţilor, onorarii de expertiză, cheltuieli pentru administrarea probelor şi altele. Existenţa acestor cheltuieli nu impietează, pe de o parte, liberul acces la justiţie iar pe de altă parte, nu anulează principiul gratuităţii justiţiei deoarece, pe temeiul art. 18 din recent adoptata O.U.G. 51/2008 , cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. Partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata către stat a acestor sume.
    Este drept ca poate fi împovărător, de aceasta dată, apentru cel căzut în pretentii, însă acest fapt îi va face pe oameni sa reflecteze si totodata sa caute cai alternative de solutionare a conflictului, ceea poate aduce beneficii atat partilor aflate in conflict cat si statului.
    6. Mai mult decât atât, oricând în cursul judecăţii, se acordă ajutorul public judiciar şi se menţine pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat, dacă nu intervine decesul titularului cererii sau nu mai sunt îndeplinite condiţiile de acorare a ajutorului conform O.U.G. 51/2008, cum ar fi, spre exemplu, îmbunătăţirea situaţiei financiare. Totodată, art. 12 al ordonanţei menţionate, la alin 2, prevede că cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxă de timbru ceea ce justifică, încă o dată, cele menţionate mai sus. Aceste dispoziţii ale legii au menirea evidentă de a facilita accesul la justiţie al oricărei persoane, putând chiar beneficia de gratuitate dacă situaţia sa financiară – dovedită şi supusă instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de acordare a ajutorului judiciar – nu-i permite să suporte cheltuielile necesare pentru a-şi putea exercita drepturile şi a-i fi recunoscute interesele sale.
    7. În plus, ce-l opreste pe justitiabilul nostru sa caute alte cai de iesire din impas? Faptul ca legea prevede restituirea taxei de timbru in situatiile in care partile contrare incheie o tranzactie (un acord), pe cale amiabila, ma face pe mine sa inteleg ca mai degraba se urmareste descurajarea cetatenilor de a apela la justitie in orice situatie si incurajarea acestora sa apeleze la cai alternative de solutionare a diferendelor.
    8. Totdata, trebuie sa avem in vedere faptul ca prin adoptarea OUG nr. 51 din 21.04. 2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, România a urmat recomandările Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 8 din 2003 /CE conform căreia avea obligaţia adoptării de norme interne pentru acordarea asistenţei juridice de stat prin transpunerea prevederilor din Directiva mai sus menţionată, privind îmbunătăţirea accesului la justitie în cazul litigiilor transfrontaliere, menirea acestei ordonanţe fiind de a asigura dreptul la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justitie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii, în condiţii egale pentru orice persoană fizică ce are domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene (art. 2 alin. 1) care solicită acordarea ajutorului public judiciar. Ordonanţa de urgenţă se aplică nu numai cetăţenilor români şi cetaţenilor din statele membre care solicită acordarea ajutorului public judiciar (art. 2 alin 1) ci şi apatrizilor care au reşedinţa într-unul din statele membre.
    9. Ajutorul public judiciar prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă şi asigurări sociale, precum şi în alte cauze, cu excepţia celor penale (art. 3).
    Astfel, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale, va putea beneficia de ajutor din partea statului (art.4), prin familie – în accepţiunea dată de ordonanţă la art. 5 – înţelegând soţul/soţia şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acestora şi care sunt în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.
    Se poate acorda ajutor pentru:
     plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;
     plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;
     plata onorariului executorului judecătoresc;
     scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.
    Astfel, putem conchide ca mai degraba ne aflam la inceputul unei noi etape ce trebuie parcursa de societatea româneasca, etapa care, in opinia mea, va aduce numeroase avantaje atat pentru societate in ansamblu cat si pentru fiecarte dintre membrii sai.
    De acum putem spera ca vom uita cu totii de zicala „sa moara si capra vecinului” si vom deveni solidari, vom relua dialogul interpersonal si interinstitutional, astfel incat sa mai urcam o treapta pe scara evolutiei societatii noastre.
    Din pacate, nu stiu ce alte metode i-ar putea determina pe cetatenii nostri sa apeleze la justitie doar in acele situatii in care au epuizat toate celelalte cai de rezolvare a diferendelor in care se afla.
    S-a ales, in opinia mea, o cale care sa ofere mai multe avantaje (si de interes public) dacat dezavantaje iar prin prisma celor invocate mai sus, va fi greu sa argumentam o posibila incalcare a liberului acces la justitie.

Dumneavoastră ce părere aveți?

кредит наличными онлайнтинькофф кредитная карта Return to Top ▲Return to Top ▲