Asa dupa cum v-am informat, Lidia Barbulescu este propunerea CSM pentru functia de Presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. V-am promis ca vom publica Proiectul acesteia referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de Presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. V-il prezentam astazi. Documentul are in vedere, in esenta, 4 obiective: (I) practica unitara, (II) management, (III) resurse si (IV) reprezentare. Iata textul integral:
“În lumina dispoziţiilor legale în vigoare, respectiv art. 126 alin. 1 şi 3 din Constituţia României, art. 18 alin. 1 şi 3, art. 19 alin. 2, art. 20 alin. 2, art. 28 alin. 2, art. 29 şi 30 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (republicată), art. 3 lit. 3 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (republicată), preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) organizarea îndeplinirii exemplare a misiunii constituţionale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţelor sale;
b) asigurarea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă judecătorească, în colaborare cu vicepreşedintele, Colegiul de conducere şi Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) asigurarea unui management eficient al resurselor financiare, în calitate de ordonator principal de credite la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, începând de la 1 ianuarie 2010, la nivelul întregului sistem al instanţelor judecătoreşti;
d) reprezentarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale, precum şi reprezentarea puterii judecătoreşti în Consiliul Superior al Magistraturii.
Hotărâtă să-mi folosesc toată priceperea, experienţa profesională şi managerială, dobândită în cei peste 30 de ani de carieră, ca judecător, ca preşedinte de tribunal, ca vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi ca membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii şi ca preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii acestor atribuţii şi pentru asigurarea independenţei justiţiei, garanţie fundamentală a statului de drept, pentru sporirea eficienţei şi responsabilităţii sistemului judiciar, îmi propun următoarele:
Obiectivul I. Asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către instanţele judecătoreşti
Înfăptuirea rolului fundamental al instanţei supreme de a unifica jurisprudenţa la nivel naţional fundamentează caracterul previzibil al practicii instanţelor judecătoreşti, permiţând oricărei persoane să îşi estimeze şansele de a câştiga un eventual proces şi, în acest fel, asigură credibilitatea sistemului judiciar în ansamblul său, aspect de natură să asigure prestigiul justiţiei în ochii cetăţenilor.
Lipsa unei jurisprudenţe unificate şi clare rămâne pentru mine un aspect de preocupare pentru certitudinea şi transparenţa actului de justiţie şi ca o condiţie esenţială a accesului la jurisprudenţă. Exprim convingerea că este nevoie de o mobilizare sporită a judecătorilor, magistraţilor asistenţi, grefierilor pentru realizarea calităţii actului de justiţie.
Instrumentul esenţial al realizării unei jurisprudenţe unitare este recursul în interesul legii, precum şi propria practică în soluţionarea recursului obişnuit.
A. Principalul mecanism de unificare a jurisprudenţei la nivel naţional, prin decizii obligatorii pentru toate instanţele judecătoreşti şi accesibile prin publicarea în Monitorul Oficial, îl constituie recursul în interesul legii, reglementat atât în legea procesual civilă, cât şi în legea de procedură penală şi dat în competenţa exclusivă de soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite.
În scopul consolidării instituţiei recursului în interesul legii, al creşterii rolului şi eficienţei acestui mecanism în unificare a jurisprudenţei, precum şi al asigurării calităţii şi accesibilităţii deciziilor în interesul legii, îmi propun:
- asigurarea elaborării obligatorii a raportului asupra fiecărui recurs în interesul legii, raport care va cuprinde obiectul recursului în interesul legii, soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti, punctele de vedere exprimate în doctrină asupra problemei de drept de soluţionat, după caz, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene cu privire la problema de drept care formează obiectul recursului în interesul legii;
- solicitarea opiniilor Secţiei de profil a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după caz, asupra problemei de drept ridicată de cauză;
- publicarea minutelor deciziilor în interesul legii pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, imediat după soluţionarea recursului în interesul legii;
- accelerarea procesului de redactare a deciziilor în interesul legii şi asigurarea celerităţii în transmiterea deciziilor respective spre publicare la Monitorul Oficial al României;
- publicarea deciziilor în interesul legii în pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în ordinea cronologică a acestora şi cu indicarea problemei care a format obiectul recursului în interesul legii, precum şi publicarea unei culegeri anuale de decizii în interesul legii şi punerea la dispoziţie a acesteia, în format electronic, în mod gratuit, tuturor judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi tuturor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea.
B. Asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii se realizează de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin soluţionarea recursului de către instanţa supremă, ca instanţă de casaţie, astfel că pentru atingerea scopului menţionat, în colaborare cu preşedinţii celor 4 secţii ale instanţei supreme, îmi propun:
a) În scopul dezbaterii problemelor de drept ce se ridică;
- asigurarea organizării întrunirilor periodice ale fiecărei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu judecătorii şi magistraţii asistenţi ai acesteia; urmărirea organizării întrunirilor periodice ale judecătorilor din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu judecătorii din cadrul secţiilor curţilor de apel şi ai instanţelor din circumscripţia fiecărei curţi de apel;
- stimularea şi sprijinirea participării judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la întrunirile periodice ale judecătorilor din cadrul instanţelor judecătoreşti, organizate de Consiliul Superior al Magistraturii vizând unificare a practicii judiciare;
b) În scopul asigurării transparenţei şi, în acest sens, a accesului magistraţilor şi al justiţiabililor la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, îmi propun:
- selectarea şi publicarea, în rezumat, a deciziilor prin care au fost soluţionate, cu valoare de principiu, probleme de drept, pronunţate de secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de Completul de 9 judecători, atât în Buletinul Casaţiei – revista oficială trimestrială a instanţei supreme, şi în Buletinul Jurisprudenţei – culegerea anuală de decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi pe pagina de internet a acesteia;
- publicarea în timp real a tuturor deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu textul integral, pe pagina de internet a instanţei supreme.
c) Ţinând seama de rolul pe care îl are specializarea judecătorilor în asigurarea calităţii actului de justiţie, precum şi de faptul că această specializare presupune, în mod necesar, cunoaşterea practicii judiciare, voi urmări elaborarea şi publicarea de culegeri cuprinzând jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie semnificativă pentru înţelegerea instituţiilor juridice şi pentru dezlegările de drept din domeniul dreptului civil şi al proprietăţii intelectuale, al dreptului penal, al dreptului comercial, bancar, internaţional privat, al dreptului administrativ şi al dreptului fiscal.
Obiectivul II. Asigurarea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei
A. În exercitarea atribuţiilor de conducere a instanţei supreme, ca instanţă judecătorească, îmi propun ca probleme de conţinut:
- sprijinirea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a magistraţilor asistenţi în perfecţionarea lor profesională, iniţiind şi organizând dezbateri profesionale, cu prioritate asupra noilor coduri – civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală, spre a se putea contura direcţiile eventuale de corectare a acestora în procesul de adoptare a legilor în aplicare şi, în perspectiva intrării lor în vigoare, spre a se putea, cât mai rapid, asimila şi stăpâni modificările de principii şi de substanţă operate de acestea unor instituţii fundamentale ale dreptului, ca şi situaţia creată prin trecerea la unitatea dreptului privat.
După adoptarea codurilor de procedură, în perspectiva intrării în vigoare a acestora, mă voi concentra asupra:
- asigurării cadrului organizatoric pentru desfăşurarea procedurii de filtrare a recursurilor, prevăzută în proiectul Codului de procedură civilă şi a procedurii admiterii in principiu a recursului în casaţie, prevăzută în proiectul Codului de procedură penală;
- asigurării cadrului organizatoric pentru desfăşurarea procedurii de sesizare a secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, pentru dezlegarea unor probleme de drept, prevăzută atât în proiectul noului Cod de procedură civilă, cât şi în proiectul noului Cod de procedură penală;
- organizarea instituţiei judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de cameră preliminară, prevăzute în proiectul Codului de procedură penală.
B. Pe plan strict managerial, voi exercita atribuţiile privind conducerea curentă a activităţii instanţei supreme, în scopul funcţionării corespunzătoare a tuturor structurilor acesteia, atribuţii constând în:
- conducerea directă a activităţii Secţiilor Unite;
- convocarea Colegiului de conducere şi a Adunării generale a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi supunerea măsurilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei supreme spre dezbaterea şi aprobarea acestora;
- controlul şi îndrumarea activităţii secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a compartimentelor din structura acesteia, în special a Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică referitoare mai ales la publicarea Buletinului Casaţiei şi a Buletinului Jurisprudenţei şi a Biroului de informare şi relaţii publice, în scopul asigurării transparentei activităţii instanţei supreme;
- coordonarea activităţii managerului economic şi a Departamentului economico-financiar şi administrativ cu corectare promptă şi operativă a dificultăţilor ce se ivesc.
Obiectivul III. Asigurarea unui management eficient al resurselor financiare
În calitate de ordonator principal de credite, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, îmi propun:
a) să acord o atenţie prioritară pregătirii logistice punerii în aplicare a proiectelor noilor Coduri de procedură civilă şi procedură penală, după adoptarea acestora.
Semnalez existenţa deja a unui deficit de personal chiar şi la nivelul actual de competenţe ale Curţii, ca urmare a plecării la pensie a unui număr însemnat de judecători cu mare experienţă în activitatea de judecată. În perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri şi a sporirii sensibile a competenţelor Curţii, se impune o nouă strategie privind resursele umane şi alocare resurselor financiare suficiente, precum şi găsirea urgentă a soluţiilor de reamplasare a Curţii într-un local corespunzător.
În acest sens, pe baza studiilor de impact privind punerea în aplicare a proiectelor noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală, dar şi a studiilor asupra creşterii volumului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, voi realiza demersurile necesare pentru:
- suplimentarea numărului de judecători, magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate şi personal conex;
- repartizarea de către guvern a unui nou sediu pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- asigurarea din bugetul naţional a resurselor financiare necesare pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei supreme.
b) Separat de acestea este nevoie de:
- elaborarea bugetului anual al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, propus de Colegiul de conducere şi adoptat de Adunarea generală a judecătorilor instanţei supreme, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, astfel încât să fie asigurată finanţarea corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, ţinând seama şi de Avizul nr.2 (2001) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni privind finanţarea şi administrarea instanţelor cu referire la eficienţa sistemului judiciar şi la articolul 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
- adoptarea măsurilor pentru dotarea tehnică a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în scopul de a asigura funcţionarea la parametri corespunzători a sistemului informatic al instanţei supreme, având în vedere că în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor, în sistem informatizat.
c) În perspectiva aplicării prevederilor art.136 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, începând cu data de 1 ianuarie 2010, atribuţiile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, calitatea de ordonator principal de credite la nivelul întregului sistem al instanţelor judecătoreşti urmând să fie exercitată de către preşedintele instanţei supreme, voi urmări asigurarea cadrului de reglementare şi organizatoric pentru:
- preluarea în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a personalului care urmează să aducă la îndeplinire atribuţiile referitoare la gestionarea bugetului instanţelor judecătoreşti;
- preluarea mijloacelor materiale necesare desfăşurării activităţii personalului aferent activităţii;
- rezolvarea problemei spaţiului în care urmează să îşi desfăşoare activitatea personalul preluat;
- coordonarea procesului de elaborare de către curţile de apel a proiectelor de buget anual pentru aceste instanţe, precum şi pentru instanţele din circumscripţiile lor, urmărind asigurarea unei finanţări corespunzătoare a sistemului instanţelor judecătoreşti;
- analizarea anuală a volumului de activitate a fiecărei instanţe şi luarea măsurilor pentru stabilirea numărului corespunzător de posturi pentru instanţele judecătoreşti;
- adoptarea măsurilor pentru asigurarea bazei materiale şi, cu prioritate, a sediilor instanţelor şi pentru dotarea tehnică a acestora, în vederea informatizării întregului sistem al instanţelor judecătoreşti.
Obiectivul IV. Reprezentarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi externe şi reprezentarea puterii judecătoreşti
A. În exercitarea atribuţiilor privind reprezentarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale voi urmări îndeplinirea următoarelor obiective principale:
1. pe plan intern, dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu autorităţile publice implicate în procesul legislativ, pornind de la ideea că o legislaţie coerentă, raţională şi stabilă constituie o condiţie a înfăptuirii actului de justiţie, dar şi informarea celorlalte puteri ale statului cu privire la activitatea şi problemele puterii judecătoreşti în realizarea reformei;
2. pe plan internaţional, dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu instanţele europene – Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de justiţie a Comunităţilor Europene, precum şi cu instanţele supreme din statele membre ale Uniunii Europene, în scopul conectării permanente a instanţei supreme române la standardele justiţiei europene.
1a. În ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu autorităţile publice implicate în procesul legislativ, îmi propun:
- examinarea şi dezbaterea la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a proiectelor de lege iniţiate de Guvern, cu prioritate în domeniul justiţiei, şi transmiterea, fie direct, fie prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, a punctelor de vedere, a observaţiilor şi propunerilor instanţei supreme către instituţia iniţiatoare;
- comunicarea către Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a propunerilor de modificare şi completare a legislaţiei avansate în scopul perfecţionării cadrului legislativ, rezultate din practica judiciară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi din practica judiciară a celorlalte instanţe judecătoreşti, semnalate instanţei supreme în cadrul întâlnirilor periodice ale judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu judecătorii din cadrul curţilor de apel şi ai instanţelor din circumscripţia acestora.
1b. În calitate de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de reprezentant al puterii judecătoreşti voi dezvolta dialogul cu puterea legislativă şi cu puterea executivă, stabilitatea relaţiilor de colaborare cu acestea în scopul continuării reformei sistemului judiciar, precum şi al asigurării independenţei judecătorilor şi a puterii judecătoreşti în ansamblul său.
c. Pentru asigurarea deplinei transparenţe voi utiliza prin Biroul de informare şi relaţii publice, modalitatea comunicatelor de presă şi, ori de câte ori se ivesc probleme fundamentale pentru funcţionarea instanţelor, voi organiza conferinţe de presă de natură să informeze concret societatea civilă şi, nu în ultimul rând, justiţiabilii despre deficienţele eventuale de comunicare cu celelalte puteri ale statului, sau cu lipsa sprijinului din partea acestora, când legea îl prevede.
2. În ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu instanţele europene şi instanţele supreme din statele membre ale Uniunii Europene, ca preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie mă voi concentra asupra:
- organizării de seminarii şi mese rotunde în domeniul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale – cu invitarea judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului şi – în domeniul dreptului comunitar – cu invitarea judecătorilor Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;
- intensificării schimbului de informaţii şi a schimburilor de experienţă cu instanţele supreme din statele membre ale Uniunii Europene.
B. În calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti şi de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, pe lângă îndeplinirea corectă, responsabilă şi promptă a tuturor atribuţiilor şi competenţelor conferite de lege, în calitate de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de reprezentant al puterii judecătoreşti.
Mă voi concentra asupra îndeplinirii obiectivului de promovare a independenţei judecătorilor şi a justiţiei în ansamblul său, prin:
- consolidarea statutului judecătorilor, în acord cu demnitatea funcţiei şi cu importanţa rolului lor în statul de drept;
- refacerea prestigiului social al judecătorului, care trebuie să constituie un exemplu de profesionalism şi etică profesională;
- redobândirea încrederii societăţii în justiţie, prin asigurarea eficienţei sistemului instanţelor judecătoreşti şi a oamenilor care îl compun;
- raţionalizarea volumului de activitatea a judecătorilor astfel încât aceştia să îşi poată îndeplini în mod eficient atribuţiile şi să poată soluţiona cauzele într-un termen rezonabil;
- degrevarea judecătorilor de sarcinile care nu au caracter judiciar, astfel încât activitatea judecătorilor să fie concentrată asupra înfăptuirii actului de justiţie şi a creşterii calităţii actului de justiţie;
- asigurarea unui sistem de venituri salariale pentru judecători, în concordanţă cu rolul lor şi cu responsabilităţile funcţiei.
În mod special subliniez necesitatea iniţierii unui proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, obiectiv desprins direct din dispoziţiile art. 126 alin. (4) din Constituţie, care prevăd: „Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică” (subl.ns). În acest cadru s-ar putea regândi, la nivel normativ, şi o Cartă a procedurii în faţa Curţii, aşa cum există în multe instanţe supreme din Uniunea Europeană (Franţa, Germania, etc).
Prezentul proiect conturează, în opinia mea, obiectivele mandatului de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca factor în realizarea misiunii constituţionale a instanţei supreme de a unifica jurisprudenţa, ca reprezentant al celei mai înalte instanţe judecătoreşti şi al puterii judecătoreşti, ca responsabil pentru asigurarea unui management eficient al resurselor financiare la nivelul întregului sistem al instanţelor judecătoreşti.
Îmi asum realizarea tuturor acestor obiective ale mandatului de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca judecător român şi european.
Judecător Lidia Bărbulescu”
PDF 
