In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 288/26 din 4 noiembrie 2009 a fost publicata Decizia Comisiei din 8 iulie 2009 privind schema groepsrentebox pe care Tarile de Jos intentioneaza sa o puna in aplicare [notificată cu numărul C(2009) 4511] (2009/809/CE).

La 13 iulie 2006 autoritatile olandeze au inaintat Comisiei o notificare privitoare la schema groepsrentebox – regimul fiscal aplicabil dobanzilor intragrup – pentru a asigura certitudinea juridica a neincalcarii prevederilor tratatului si compatibilitatii cu normele privind ajutorul de stat.

Schema, avand ca obiectiv reducerea diferentelor dintre regimurile fiscale aplicabile celor doua instrumente de finantare intragrup – prin capital propriu respectiv prin capital imprumutat – este considerata de autoritatile olandeze ca fiind o masura cu caracter general.

Comisia a deschis procedura in ceea ce priveste partea din schema de ajutor referitoare la reducerea impozitarii si deductibilitatea dobanzilor intragrup.

In prezent, se observa ca daca o societate care face parte dintr-un grup efectueaza o infuzie de capital intr-o alta societate din acelasi grup, primeste drept plata dividende scutite de impozit, in temeiul normelor de exceptare a participatiilor, in timp ce daca societatea imprumuta bani altei societati din acelasi grup, dobanda primita este impozitata la rata standard a impozitului pe profit de 25,5%.

La nivelul societatii finantate, dividendele platite nu sunt deductibile, spre deosebire de dobanda platita pentru un imprumut, deductibila la rata standard a impozitului pe profit.

Prin urmare, aceasta masura a fost creata pentru a combate  exploatarea regimului fiscal diferit de catre intreprinderi pe cheltuiala statului si a incuraja societatile sa utilizeze capital propriu in detrimentul imprumuturilor.

Masura stabileste un regim fiscal diferit pentru anumite dobanzi intragrup. Astfel, in cazul finantarii intragrup, soldul pozitiv dintre dobanda platita si dobanda primita va fi impozitat la o rata de 5% si nu la rata standard a impozitului pe profit de 25,5%. Daca soldul e negativ, va fi deductibil la o rata redusa de 5%, nu la cea standard de 25,5%.

Comisia a considerat necesara initierea procedurii prevazute de art. 108 alin 2 TCE datorita indoielii exprimate cu privire la caracterul general al masurii. In decizia de initiere a procedurii, Comisia sustine ca doar societatile dintr-un grup, multinationalele vor beneficia de avantajele oferite de aceasta schema, in cazul tranzactiilor transfrontaliere cu dobanzi intragrup din teritoriile fiscale cu o rata a impozitului pe profit mai mare de 5%. De asemenea, considera ca principalii beneficiari ai schemei ar putea fi fostii beneficiari ai schemei pentru activitati de finantare internationala, considerata ajutor de stat incompatibil.

Comisia trece astfel la evaluarea schemei pentru a stabili daca aceasta:

• Favorizeaza anumite intreprinderi sau productia de anumite bunuri prin oferirea unui avantaj de natura economica
• Daca acest avantaj denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta
• Daca avantajul este acordat prin resurse de stat
• Daca avantajul afecteaza schimburile comerciale dintre statele membre.

In ceea ce priveste problema daca aceasta masura ofera un avantaj, situatia trebuie analizata de la caz la caz. Singura situatie in care se poate trage concluzia ca exista un avantaj fiscal este cea in care o societate care acorda un imprumut unei societati afiliate va plati un impozit pe dobanzile primite la o rata mai mica decat cea perceputa pentru tranzactiile cu o societate neafiliata. Insa un credit oferit unei societati afiliate are un caracter complet diferit de unul oferit unei societati neafiliate, intrucat in primul caz societatea-mama si filiala care primeste fondurile au aceleasi interese, pe cand in cel de-al doilea caz furnizorul tert de fonduri incearca sa-si sporeasca cat mai mult profiturile, in detrimentul celeilalte parti. Astfel singurul criteriu aplicabil in cazul acestei masuri este cel al exercitarii controlului asupra unei alte societati, criteriu ce se aplica uniform, indiferent de marimea unei societati, sectorul in care activeaza, sau alti factori.

Comisia mai retine ca orice avantaj existent la nivelul unui grup multinational ce ar rezulta dintr-o tranzactie transfrontaliera reprezinta rezultatul diferentelor de ordin fiscal dintre diferitele teritorii fiscale, lucru neimputabil Tarilor de Jos si deci trebuie exclus din obiectul evaluarii ajutorului de stat.

In ceea ce priveste favorizarea anumitor societati precum cele din sectorul financiar, trebuie observat ca masura olandeza include o prevedere ce limiteaza suma care poate fi impozitata sau dedusa la o rata mai mica. Aceasta limitare vizeaza in special societatile din sectorul financiar, reducand riscul de abuz.

Daca in decizia de initiere a procedurii Comisia considera ca beneficiarii masurii vor fi aceiasi cu fostii beneficiari ai schemei de finantare internationala declarata ajutor de stat incompatibil, acum constata ca noua schema nu impune aceleasi cerinte si se adreseaza mult mai multor intreprinderi, fara sa discrimineze IMM-urile, care reprezinta 95% dintre intreprinderile-grup cu una sau mai multe societati parte a unui grup din strainatate.In sfarsit, masura va fi accesibila oricarei societati individuale, intrucat, prin eliminarea cerintei privitoare la capitalul social minim de 18.000 EUR pentru infiintarea unei SRL, crearea unui grup va deveni mai mult o problema administrativa, reducandu-se simtitor costurile.

In concluzie, Comisia constata ca regimul fiscal aplicabil dobanzilor intragrup nu constituie ajutor de stat in sensul art. 107 alin. (1) TFUE (ex-articolul 87 TCE) si autorizeaza punerea in aplicare a schemei.

In Romania acest gen de finantare devine o optiune preferabila finantarii acordate de banci sau alte institutii financiare nebancare. Trebuie respectate insa anumite prevederi legale cuprinse in Legea societatilor comerciale referitoare la imprumuturile acordate intre societati si a desfasurarii numai acelor activitati inscrise in obiectul de activitate. Sub aspect fiscal, trebuie avuta in vedere cota de  impozitare de 16% aplicabila veniturilor din dobanzi cat si deductibilitatea cheltuielilor efectuate cu dobanzile limitate la 8% in cazul imprumuturilor in valuta si la nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru in cazul imprumuturilor in lei.  Pentru  reglementarea detaliata a acestui tip de finantare care in conditiile economice actuale pare a fi o solutie pentru multe companii, este asteptata adoptarea proiectului de lege privind holding-urile, care contine reglementarile aplicabile finantarii intragrup.

Alis Patlageanu, partner (coordonator)
Rodica Procop, avocat stagiar, DRAGOMIR & ASOCIATII