Asa cum v-am informat, Plenul CSM a decis miercuri, 9 decembrie 2009, in cadrul a doua proceduri (fiind alocate cate doua locuri pentru fiecare procedura), promovarea la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a doi judecatori: Niculina Alexandru si Lucian Sandel Macavei.
Inainte de inceperea interviului propiu-zis, au fost intrebati candidatii pentru care procedura opteaza.
Magistratii care au candidat pentru prima procedura:
Alina Mihaela BICA, procuror sef serviciu DIICOT (detasata la MJLC, secretar de stat)
Virgil Andreies: Sa va prezentati, va rog, cariera profesionala.
Alina Bica: Sunt procuror din 1996, am inceput ca procuror stagiar la Parchetul de pe langa Judecatoria Sfantu Gheorghe. Dupa examenul de definitivat am ales Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov, apoi Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, am fost procuror de sedinta. In noiembrie 2002, am fost transferata la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti. In 2003, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ulterior in 2004 am fost cooptata in DIICOT. In ianuarie 2009 am fost detasata ca secretar de stat la Ministerul Justitiei. Sunt lector la Universitatea Dimitire Cantemir, sunt expert al Comisiei Europene (pe Azerbaijan si Belgia) pe aspecte privind activitatea instantelor de judecata, am specializari in tara si strainatate (SUA), am urmat cursurile Institutului Bancar al BNR privind managementul societatilor comerciale, bancare, specializarea mea e pe economic financiar.
Virgil Andreies: Competenta Completului 9 in materie penala.
Alina Bica: Judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala, solutioneaza cererile de revizuire in baza art. 444 aferente hotararilor pronuntate de CEDO prin care Romania a fost condamnata pentru incalcari ale Conventiei, judeca recursurile in materie disciplinara.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii in materia evaziunii fiscale?
Alina Bica: Sunt doua decizii de recurs in interesul legii. Unul dintre ele se refera la incadrarea juridica a faptei de efectuare a unor inregistrari inexacte sau de a omite inregistrarile in contabilitate, respectiv, la raportul dintre infractiunea de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si aceea de fals intelectual prevazuta la art. 43 din Legea contabilitatii nr. 82/1991. Au fost instante au retinut concurusul intre cele 2 infractiuni. Al doilea recurs in interesul legii se refera la art. 10 din Legea 241/2005 privind situatiile tranzitorii generate de savarsirea faptelor sub imperiul legii vechi in aceasta materie (Legea nr. 87/1994) si judecate dupa intrarea in vigoare a legii noi. S-a decis ca pot beneficia de cauzele de impunitate sau de reducere a pedepsei reglementate de art. 10 din aceasta lege numai cei in sarcina carora s-a retinut, prin aplicarea art. 13 din Codul penal, savarsirea unei infractiuni fiscale prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005.
Virgil Andreies: Care sunt consecintele acordarii asistentei juridice de un avocat care nu a dobandit calitatea de avocat conform Legii 51/1995?
Alina Bica: In aceasta situatie, practic se considera ca nu a fost asist conform legii.
Virgil Andreies: Sa ne spuneti o decizie CEDO prin care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 6 din Conventie, in forma incalcarii prinipiului securitatii juridice.
Alina Bica: Nu va pot spune, imi pare rau…
Virgil Andreies: Haideti sa va ajut. Dupa ce un dosar a fost judecat definitiv si irevocabil, Procurorul General a depus recurs in anulare, Curtea Suprema de Justitie admitand recursul in anulare, cu consecinta reluarii judecatii, CEDO a condamnat Romania si a constatat incalcarea acestui principiu.
Alina Bica: In mod sigur nu o sa uit.
Virgil Andreies: De exemplu, cauza Sabau si Parcalab impotriva Romania. Doi jurnalisti au fost condamanti pentru savarsirea infractiunii de calomnie.CEDO a condamnat Romania pentru incalcarea art 8, articolul respectiv nu s-a circumuscris unor imprejurari in care sa intervina cu astfel de sanctiuni. A fost constatata incalcarea art. 10 petru libera exprimare si a constatat si incalcarea art. 8 pentru dreptul la viata privata.
Alina Bica: Ulterior a aparut recursul in interesul legii, analizandu-se situatia de la caz la caz.
Virgil Andreies: Si incalcarea art 13 cu privire la lipsa unei cai de atac…Sa ne spuneti, va rog, distinctia intre infractiunea de trafic de persoane si proxenetism.
Alina Bica: Ceea ce diferentiaza cele doua infractiuni este elementul de constrangere. In cazul in care se folosesc constrangeri, suntem in prezenta infractiunii de proxenetism iar daca nu se foloseste constrangerea, fapta de recrutare intruneste elementele constitutive ale infractiunii de proxenestism.
Virgil Andreies: Si valoarea sociala diferita.
Victor CORNOIU-JITARASU, procuror Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Virgil Andreies: O prezentare a CV-ului dumneavoastra. Poate au intervenit elelmente noi. Avem doi membri noi.
Victor Cornoiu-Jitarasu: In intervalul scurs de la ultimul interviu nu au intervenit modificari, raman acelasi magistrat de cariera la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procuror de sedinta la Curtea de Casatie.
Virgil Andreies: Competenta Sectiilor Unite.
Victor Cornoiu-Jitarasu: Sectiile Unite ale Inaltei Curti judeca recursurile in interesul legii, judeca cerereile de schimbare a practicii judecatoresti si sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea unui act normativ inainte de promulgare.
Virgil Andreies: Cunoasteti un recurs in interesul legii privind contestatia la executare sub aspectul definitiei notiunii de consecinte deosebit de grave?
Victor Cornoiu-Jitarasu: Nu sunt incidente in procedura prevazuta de 458 dispozitiile art. 13 Cod penal privind legea penala mai favorabila. Instanta nu poate schimba incadrarea juridica in care leguitorul a modificat continutul notiunii de consecinte deosebit de grave.
Virgil Andreies: Hotararile definitive pronuntate in temeiul art. 278 indice 1 pot fi atacate cu o cale extraordinara?
Victor Cornoiu-Jitarasu: Nu. Sunt hotarari care evoca fondul cauzei astfel ca ele nu pot fi supuse revizuirii. La contestatia in anulare, avand in vedere orice schimbare intervenita in situatia de fapt ingaduie procurorului sa reia urmarirea penala astfel ca nu este admisibila o cale extraordinara de atac.
Virgil Andreies: Sunt si argumente pro si contra.
Victor Cornoiu-Jitarasu: Efectele lor sunt in picioare pana apar argumente noi.
Virgil Andreies: Cauza Constantinescu vs. Romania a schimbat practica judiciara prin faptul ca o persoana care fusese achitata in fond si apel a fost condamnata in recurs. Care este noutatea pe care o aduce aceasta cauza?
Victor Cornoiu-Jitarasu: Noutatea consta in oblligatia instantei de a evoca toate datele procesului pana la fond, in sensul de a asculta pe inculpat, de a audia martorii acuzarii.
Virgil Andreies: Care dintre ele a fost retinut CEDO?
Victor Cornoiu-Jitarasu: Audierea inculpatuluil.
Virgil Andreies: Spuneti-ne, va rog, daca este posibila condamnarea Romaniei pentru incalcarea art. 3 din Conventie care interzice tortura in cazul in care un detinut se plange pentru o infractiune iar autoritatile nu intervin urgent pentru o cercetare imediata?
Victor Cornoiu-Jitarasu: Angajarea raspunderii statului pentru o astfel de situatie poate avea loc pentru ca nu a declansat o procedura eficienta de cercetare a celor sesizate procurorului care sa aiba si un control asupra rezultatului. A fost admis demersul partilor pentru aceasta lipsa de cercetare. CEDO a retinut ca persoana avea leziuni usoare care erau specifice procedurii de retinere si conducere la procuror si care se justifica prin activitatea desfasurata dar Romania a fost gasita vinovata pentru ca nu s-a desfasurat aceasta procedura.
Costica DITA, vicepresedinte Tribunalul Vrancea
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Costica Dita: Mi-am inceput cariera ca judecator stagiar la Judecatoria Targu Secuiesc, apoi judecator definitiv la Judecatoria Bacau. Din 2003, judecator de tribunal, am promovat apoi la Tribunalul Galati. Din 2007, vicepresedinte la Tribunalul Vrancea. In paralel, sunt formator la Scoala Nationala de Grefieri pe disciplina drept procesual penal. Am urmat studii postuniversitare in stiinte penale si criminologie, am sustinut doctoratul cu tema Parta responsabila civilmente in procesul penal, sub coordonatorea profesorului Neagu.
Virgil Andreies: Cum isi indeplineste Inalta Curte de Casatie si Justitie obligatia de interpretare si aplicare a legii?
Costica Dita: Prin pronuntarea de decizii in recurs in interesul legii, atat in materie civila cat si in materie penala, la sesizarea Procurorului General al Romaniei.
Virgil Andreies: Mai e o alta procedura.
Costica Dita: La nivel de sectie, cand completul de judecata ajunge la concluzia ca ar fi necesara schimbarea jurisprudentei intr-o problema anume de drept, supune aceasta problema in cadrul sectiei, cu majoritate decid daca sesizeaza Sectiile Unite.
Virgil Andreies: Ce se intampla cu dosarul?
Costica Dita: Dosarul in care s-a ivit problema se suspenda pana la pronuntarea Sectiilor Unite care se pronunta cu citarea partilor, dupa care se reia judecata.
Virgil Andreies: Care este distinctia intre infractiunea de trafic de persoane si cea de proxenetism?
Costica Dita: Inalta Curte s-a pronuntat prin recurs in interesul legii si a stabilit ca distinctia dintre cele doua infractiuni se raporteaza la obiectul generic care e diferit (in privinta traficului de persoane – apararea dreptului la libertatea de vointa si actiune a persoanei, iar in privinta proxenetismului – apararea bunelor moravuri in relatiile de convietuire sociala si de asigurare licita a mijloacelor de existenta). Alt element care face diferenta ar fi constrangerea pe care o exercita agentul asupra victimei (la infractiunea de proxenetism nu se retine constrangerea). Si as mai adauga eu scopul (la infractiunea de proxenetism lipsa acestui element al laturii subiective).
Virgil Andreies: In foarte multe cauze Romania a fost condamnata pentru art. 6 pentru incalcarea principiului securitatii juridice. Spuneti-ne daca acest principiu e un principiu absolut in opinia CEDO?
Costica Dita: Problema in cauzele in care Romania a fost condamnata s-a pus in masura in care aceasta masura era accesibila doar Procurorului General si s-a socotit ca prin aceasta procedura s-ar da curs unui apel deghizat.
Virgil Andreies: Ati atins ca nu e o cerinta absoluta, faptul ca doar una din parti are acces la aceasta procedura si ca se urmareste o rejudecare a cauzelor. Mai sunt si altele?
Costica Dita:..
Virgil Andreies: Cauza Constantinescu vs Romania.
Costica Dita: In cauza Constantinescu vs. Romania s-au pus doua probleme in fata CEDO. Pe de o parte, incalcarea art. 10 privind dreptul la libera exprimare si incalcarea art 6. CEDO s-a pronuntat doar pe art. 6 paragraful 1, respectiv reclamanului i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil, nu a fost audiat in recurs desi a fost condamnat.
Virgil Andreies: Incalcarea art. 8 in cauza Sabau si Parcalab?
Costica Dita: In aceasta cauza, Curtea Europeana a fost sesizata cu incalcarea art. 8. Reclamantii au fost condamnati pentru savarsirea infractiunii de calomnie si li s-au interzis drepturile parintesti ca si pedeapsa accesorie care se aplicau automat in cazul unei pedepse privative de libertate. CEDO a apreciat ca s-a incalcat art. 8 intrucat infractiunea nu era intr-o relatie functionala cu drepturile interzise. Reclamantii nu au putut supune controlului judecatoresc aceasta pedeapsa, pentru ca opera ope legis.
Nicoleta Ecaterina EUCARIE, procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Nicoleta Ecaterina Eucarie: Sunt procuror din 1997. Am functionat la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea pana in 2000, ca procuror de supraveghere apoi ca procuror de instanta, prim–adjunct pana in 2002. Apoi la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la Serviciul recurs in anulare. Din 2002 si pana in 2009 mi-am desfasurat activitatea la Sectia judiciara ca procuror de sedinta. Sunt procuror de sedinta, am participat la sedintele Completului de 9. Din octombrie 2003 pana in ianuarie 2008 am fost reprezanta Procurorului General in sustinerea recursului in interesul legii, la Sectiile Unite. In 12 ani de magistratura, am mai cochetat cu revistele de drept si activitatea predominanta a fost de procuror.
Virgil Andreies: Principiile in baza carora se desfasoara activitatea de judecata.
Nicoleta Ecaterina Eucarie: Impartialitatea, independenta, contradictorialitatea, al oralitatii si scopului si in vederea aflarii adevarului si pentru infaptuirea unei justitii reale.
Virgil Andreies: Sunt doua principii prevazute in lege care se aplica in general.
Nicoleta Ecaterina Eucarie: Celeritatea judecarii cauzelor.
Virgil Andreies: Contradictorialitatea…
Nicoleta Ecaterina Eucarie: judecarii cauzelor si…
Virgil Andreies: Repartizarea
Nicoleta Ecaterina Eucarie: aleatorie a cauzelor.
Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 in materie penala.
Nicoleta Ecaterina Eucarie: Completul de 9 judecatori ca instanta prima judeca cererile de revizuire cand CEDO pronunta hotarari definitive si constata incalcarea anumitor drepturi si consecintele incalcarilor acestor drepturi persista si la momentul pronuntarii acestei hotarari, judeca anumite cereri prevazute expres, judeca recursurile impotriva hotararilor nedefinitive pronuntate de Sectia penala ca instanta prima de fond. Si e o instanta disciplinara, solutioneaza contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de Plen.
Virgil Andreies: Nu sunt de natura penala.Care sunt criteriile in raport de care CEDO apreciaza ca o cauza este solutionata intr-un termen rezonabil?
Nicoleta Ecaterina Eucarie: Curtea Europeana apreciaza daca o cauza a fost solutionata intr-un termen rezonabil in masura in care procesul in fata instantei nationale in cele trei grade a fost solutionat cu celeritate, cu citarea partilor insa in aceasta limita in care reclamantul sa aiba senzatia si sa obtina aceasta certitudine ca judecata s-a infaptuit intr-un termen scurt.
Virgil Andreies: Miza e un astfel de criteriu?
Nicoleta Ecaterina Eucarie: Eu as apreica ca este intrucat atat pentru justitiabil cat si pentru cel care imparte dreptatea scopul trebuie sa fie acelasi.
Virgil Andreies: O cauza in care miza este importanta.
In care inculpatii au fost arestati preventiv, in conditiile in care judecatorul dispune aceasta masura preventiva iar efectul tuturor actelor procesuale sa aiba loc intr-un termen cat se poate de scurt, nu trebuie lasata deoparte nici faza de urmarire penala intr-un termen cat se poate de scurt.
Virgil Andreies: Victima care se afla intr-un anumit grad invalidiate se incadreaza?
Nicoleta Ecaterina Eucarie: Da. Se incadreaza.
Virgil Andreies: E sufcient. Cauza Bursuc. Romania a fost condamnata pentru 3 incalcari ale Conventiei. Aduce un element de noutate, momentul de la care curge acel termen rezonabil. Care e acel moment in materie penala?
Nicoleta Ecaterina Eucarie: Foarte precis nu pot sa spun.
Virgil Andreies: Luati-o pe logica.
Nicoleta Ecaterina Eucarie: De la momentul de la care procurorul sesizeaza instanta.
Virgil Andreies: De la punerea sub acuzare.
Camelia Nicoleta GRIGORESCU, Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Camelia Nicoleta Grigorescu: Am absolvit in 1982 la Universitatea Bucuresti. Din 1982 pana in 1994 consilier juridic, apoi am intrat in procuratura in 1994 pana in 2005. Ca procuror am facut supraveghere, urmarire penala. Din 2005 judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II a penala.
Virgil Andreies: Cum isi indeplineste Inalta Curte obligatia constitutionala de interpretare si aplicare unitara a legii?
Camelia Nicoleta Grigorescu: Prin competentele pe care le are conform legii: solutioneaza recursurile in interesul legii, recursuri care se solutioneaza prin decizii care mai apoi sunt obligatorii cu efecte ex tunc. Mai e o posibilitate, aceea de a solutiona in sedinte ale Sectiilor Unite solicitarile de schimbare a practicii judiciare a uneia din sectiile Inaltei Curti.
Virgil Andreies: Hotararile instantei de fond prin care se dispune restituirea actului de sesizare e susceptibila de recurs?
Camelia Nicoleta Grigorescu: Da
Virgil Andreies: In termen de?
Camelia Nicoleta Grigorescu: Cred ca e un termen scurt, 3 zile.
Virgil Andreies: De la prpnuntare sau comunicare. Cunoasteti vreun recurs in interesul legii privind infractiunea de tainuire?
Camelia Nicoleta Grigorescu: Infractiunea de tainuire prin acte repetate de tainuire s-a decis ca constituie complicitate la infractiunea principala.
Virgil Andreies: Si daca exista mai multe acte de tainuire ulterior?
Camelia Nicoleta Grigorescu: Pai la asta m-am referrit. Deci premisa e ca ar exista o actiune de tainuire urmata de alte actiuni. Vor fi in concurs.
Virgil Andreies: Cauza Pantea vs Romania.
Camelia Nicoleta Grigorescu: In cauza Pantea, Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 5 din Conventia Europeana, s-a socotit de Curtea Europeana ca procurorul, la data respective, nu indeplineste criteriile de independenta pe care le-ar avea un judecator, nu ar putea fi considerat un magistrat cu toate calitatile acestei functii. Nu sunt indeplinite conditiile art. 5 sub aspectul calitatii persoanei indritutite sa dea un mandat de arestare.
Virgil Andreies: Conditiile sunt sa fie independenta si sa nu intervina in procedura ulterioara.
Sa ne spuneti o cauza in carebRomania a fost condamnata pentru incalcarea art. 6, paragraful 1 privind incalcarea principiului securitatii juridice.
Camelia Nicoleta Grigorescu: Acum imi vine in cap cauza Stefanescu. CEDO a condamnat Romania pentru insecuritate. Posibilitatea Procurorului General de a ataca hotarari judecatoresti prin recurs in anulare ar incalca principiul stautuat in art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, partile neavand acea posibilitate…
Virgil Andreies: Prin aceasta cale nu poate fi mascata…
Camelia Nicoleta Grigorescu: O cale de atac.
Virgil Andreies: Acest principiu e un principiu absolut? Pot exista si exceptii in care o hotarare chiar daca a fost judecata definitiv sa poata fi reformata? Exista in dreptul nostru un an caz de rezivuire.
Camelia Nicoleta Grigorescu: Va referiti la situatia in care se exprima cel mai elocvent caracterul de cale de reformare?
Ioana Alina ILIE, Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala
Ioana Alina Ilie: Sunt judecator din 1997, am activat la Judecatoria Brasov. Din 2004, la Judecatoria sectorului 4, apoi la Tribunalul Bucuresti si din 1 mai 2004 la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I Penala.
Virgil Andreies: Nu ati fost sanctionata disciplinar, ati obtinut calificativul foarte bine, indepliniti conditiile. Principiile in baza carora se desfasoara activitatea de judecata?
Ioana Alina Ilie: Principiul legalitatii, principiul solutionarii cu celeritate a cauzelor.
Virgil Andreies: Contradictorialitatea.
Ioana Alina Ilie: Principiul contradictorialitatii.
Virgil Andreies: Publicitatii. Exista doua principii strict prevazute in lege referitoare la modul de desfasurare a activitatii de judecata
In primul rand, principiul legalitatii.
Virgil Andreies: Continuitatii. Si mai e unul pe care l-ati verificat. Principiul repartizarii aleatorii. Competenta Sectiilor Unite.
Ioana Alina Ilie: Sectiile Unite solutioneaza recursurile in interesul legii, se constituie in Sectii Unite in vederea sesizarii Curtii Constitutionale in vederea verificarii controlului de constitutionalitate al legilor anterior promulgarii, pentru solutionarea in conditii legale a sesizarilor privind scimbarea jurisprudentei unei sectii.
Virgil Andreies: Competenta in prima instanta?
Ioana Alina Ilie: Ca instanta de recurs, in prima instanta conform Codului penal. Ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala.
Virgil Andreies: Alte cereri?
Ioana Alina Ilie: Solutioneaza infractiuni…
Virgil Andreies: In afara de dosarele de fond careia ii revin?
Conflictele de competenta, cererile de stramutare.
Virgil Andreies: Care conflicte de competenta?
Ioana Alina Ilie: Negative.
Virgil Andreies: Care?
Ioana Alina Ilie: Cand Inalta Curte e instanta superioara comuna.
Virgil Andreies: O cauza in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 3.
Ioana Alina Ilie: Partea procedurala: Dumitru Popescu, s-a constatat incalcarea art. 3 avand in vedere ca ancheta efectuata de autoritati nu a fost una si efectiva, procurorii militari nu indeplinesc conditiile de impartialitate si independenta, nu erau independenti si impartiali fata de ofiterii de politie cercetati. Aveau obligatia de a de declansa o cercetare efectiva. Pentru a fi efectiva, intre persoanele care supravegheza ancheta si cele implicate in evenimente trebuie sa existe independenta ori procurorii militari erau cadre active ca si ofiterii de politie cercetati, subordonati regulilor din aceasta structura militara si nu ofereau garantii de independenta. Nu au fost audiate toate partile, nu au fost lamurite toate contradictiile.
Virgil Andreies: Lispa unei anechete in cadrul unei reclamatii a unei persoane din pentitenciar, poate sa atraga condamnarea Romaniei?
Ioana Alina Ilie: Da.
Virgil Andreies: Care sunt criteriile in raport de care CEDO apreciaza ca o cauza a fost solutionata intr-un termen rezonabil?
Ioana Alina Ilie: Pentru aprecierea duratei rezonabile se au in vedere complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului, a autoritatilor, miza.
Virgil Andreies: Numai al reclamantului?
Ioana Alina Ilie: Al partilor.
Virgil Andreies: In materie penala, exemple de cauze in care CEDO a apreciat ca o durata mai scurta de timp nu se incadreaza in notiunea de termen rezonabil?
Ioana Alina Ilie: Nu mi-am aduc aminte numele. Un accident…
Virgil Andreies: Starea de arest e un criteriu privind miza procesului?
Ioana Alina Ilie: Da. Pentru ca nu trebuie sa ramana foarte mult in starea de incertitudine.
Paralizie la copil de 5 ani. Termenul de 3 ani a fot apreciat, avand in vedere miza, ca depasind cerinta rezonabilitatii termenului.
Elena BURLAN, Tribunalul Bucuresti
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Elena Burlan: Sunt judecator din 1994, am functionat la Judecatoria sectorului 2 pana in 2002, am promovat la Tribunalul Bucuresti, sectia a III a civila si din 2003 la Sectia penala.
Virgil Andreies: Cunoasteti un recurs in interesul legii in materia contestatiei la executare?
Elena Burlan: In materia contestatiei la executare, este un recurs in interesul legii privind aplicarea legii mai favorabile.
Virgil Andreies: Sub aspectul notiunii de “consecinte deosebit de grave”.
Elena Burlan: Nu se poate aplica o pedeapsa mai mica
Virgil Andreies: Cauza Silvestru contra Romania sau o alta in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea 8 din Conventie.
Elena Burlan: Petra dar si Silvestru. In aceste cauze s-a incalcat dreptul la viata privata, la corespondenta. In cauza Silvestru s-au evidentiat 3 aspecte care au fost incalcate (deschiderea corespondentei de organele din penitenciar, intarizeri in comunicarea corespondetei catre petent, refuzul autoritatilor de a-i pune la indemana cele necesare pentru corespondenta).
Virgil Andreies: Si alt articol a fost incalcat?
Elena Burlan: Nu.
Virgil Andreies: Art 34.
Elena Burlan: Da, nepunandu-i la dispozitie cele neceare, a fost impiedicat printr-o represiune care s-a exercitat asupra lui.
Virgil Andreies: O cauza in care Romania a fost condamnata pentr incalcarea art. 13
Elena Burlan: Sabau si Parcalab. S-a invocat art. 13 in sensul ca nu li s-a dat voie sa recurga la o cale de atac in dreptul intern. Autoritatile romanesti au invocat neexercitarea atacarii exceptiilor de neconstitutionale.
Virgil Andreies: Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se aplica si strainilor?
Elena Burlan: Da, este un recurs in interesul legii.
Virgil Andreies: In ce conditii?
Elena Burlan: Se apreciaza ca aceste drepturi trebuie interzise in conditiile art. 63.
Virgil Andreies: Care este distinctia intre infractiunea de trafic de persoane si cea de proxenetism.
Elena Burlan: Ceea ce diferentiaza cele doua infractiuni este elementul de constrangere. In cazul in care se folosesc constrangeri, suntem in prezenta infractiunii de proxenetism iar daca nu se foloseste constrangerea, fapta de recrutare intruneste elementele constitutive ale infractiunii de proxenestism
Virgil Andreies: Si valoarea sociala aparata.
Elena Burlan: La proxenetism – bunelor moravuri in relatiile de convietuire sociala si de asigurare licita a mijloacelor de existenta, la traficul de perrsoane – libertatea de vointa si actiune a persoanei.
Carmen CALIMAN, vicepresedinte Curtea de Apel Bacau
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Carmen Caliman: Sunt judecator la Curtea de Apel Bacau, Sectia penala, vicepresedinte al acestei instante. Am absolvit Facultatea de Drept Alexandru Ioan Cuza, media de licenta 10. Am functionat la Judecatoria Bacau dupa absolvire in 1983 pana in 1998, apoi la Tribanul si la Curtea de Apel Bacau. Din 2008 functionez si in calitate de vicepresedinte. In cusul carierei, am intrat mai mult in cauze penale, am coordonat toate compartimentele instantei, am participat la seminarii, conferinte, am publicat la Buletinul Jurisprudentei Curtii de Apel Bacau, sunt casatorita de 18 ani, am un fiu de 17 ani, imi doresc sa ajung la Inalta Curte deoarece vreau sa fac parte dintr-un colectiv care isi doreste sa aplice unitar legea.
Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii cu privire la contopirea pedepselor?
Carmen Caliman: Sunt recursuri in interesul legii unde s-a pus problema doar a aplicarii art. 85, cand am avut condamnari succesive, s-a pus problema daca se aplica cumulul juridic sau cel artimeric. S-a ajuns la concluzia ca se aplica doar 85, contopindu-se nu mai avem ce cumula. Mai sunt la recidiva postcondamantorie si recidiva postexecutorie, trebuie retinuta starea de recidiva, prin aplicarea art. 39 alin 1 sau 2.
Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii cu privire la aplicarea de pedepse privative de libertate pentru un minor si pentru altul de masuri educative.
Carmen Caliman: Inalta Curte a decis ca se aplica pedeapsa inchisorii, cea ma grea. Ambele urmaresc reinsertia inculpatilor
Virgil Andreies: Foarte multi preferea aceasta decat internarea intr-un centru medical. Li se pare mult mai lunga.
Carmen Caliman: Da, stiu din practica.
Virgil Andreies: O decizie CEDO prin care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 10.
Carmen Caliman: Sunt mai multe cauze (Paracla, Mazare, Folea). In cauza Cumpana si Mazare, Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 10, 6, 13. S-a statuat ca nu au beneficiat de un proces echitabil, nu a existat un echilibru just intre scopul si sanctiunea aplicata. Scopul a fost disproportionat fata de sanctiunea aplicata. Jurinalistilor li s-a interzis exercitarea dreptului de a profesa.
Virgil Andreies: Cauza Constantinescu contra Romania.
Carmen Caliman: A fost condamnat pentru prima data in recurs. Nu s-a respectat principiul egalitatii armelor, nu a fost audiat inculpatul, desi nu se prevalase de dreptul la tacere.
Virgil Andreies: A fost condamnat in recurs. Nu a fost audiat, asta s-a imputat Romaniei. Romania a fost condamnata pentru art. 5 paragraful 3. Care sunt conditiile pe care alt magistrat, respectiv procurorul, trebuie sa le indeplineasca pentru ca el sa exercite atributii jurisdictionale cu suficiente garantii de independenta?
Carmen Caliman: Trebuie sa aiba aceasta independenta, sa nu existe subordonare.
Virgil Andreies: Impartialitatea. Mai e o conditie.
Carmen Caliman:..
Virgil Andreies: Sa nu poata interveni ulterior in procedura.
Carmen Caliman: Sa existe o protectie.
Veronica CIRSTOIU, Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Veronica Cirstoiu: Am devenit judecator in urma unui concurs in 1992, am functionat la Judecatoria Targoviste 9 ani cand am solutionat cauze diverse (civile, comerciale, penale) nu se punea problema specializarii pe sectii. In 2004, am promovat la Tribunalul Dambovita, apoi la Curtea de Apel Ploiesti in 2005, dupa un an transferata la Curtea de Apel Bucuresti.
Virgil Andreies: Competenta Sectiei penale a Inlatei Curti.
Veronica Cirstoiu: Sectia penala de la Inalta Curte judeca cauze in prima instanta, recursuri, recursuri in interesul legii, cereri de stramutare, conflicte de competenta.
Virgil Andreies: Recursurile in interesul legii se judeca de Sectia Penala?
Veronica Cirstoiu: De Sectiile Unite se judeca.Conflictele de competenta, cererile de stramutare si alte cauze date in competenta, infractiuni savarsite de senatori, deputati, dupa calitatea persoanei.
Virgil Andreies: Hotararile definitive pronuntate in baza art. 278 indice 1 lit. a) si b) Cod procedura penala pot fi atacate cu revizuire?
Veronica Cirstoiu: Exista un recurs in interesul legii care prevede ca cererile de revizuire impotriva acestor hotarari se resping ca inadmisibile.
Virgil Andreies: O cauza CEDO prin care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 3.
Veronica Cirstoiu: Inainte de a dezbate o hotarare CEDO, trebuie sa discutam despre interpretarea si aplicarea dreptului care reprezinta atributul exclusiv al autoritatilor nationale, respectiv instante, Curtea nefiind abilitata sa indrepte erorile de fapt si de drept decat s-a adus atingere drepturilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Art. 3 instituie o interdictie absoluta (inclusiv la atac terorist). Pentru a intra in sfera de actiune a art. 3, aceste rele tratamente trebuie sa aiba un grad minim de gravitate. Atunci cand o persoana e privata de libertate si daca impotriva ei e folosita forta fizica, aceasta procedura e de natura a altera demnitatea umana si constituie incalcarea art. 3.
Virgil Andreies: In cauza Burzo contra Romania, sub ce forma s-a constat incalcarea art. 3?
Veronica Cirstoiu: E singura cauza in care s-a constatat ca suntem in fata actelor de tortura.
Virgil Andreies: Faceti confuzie. A fost transportat 23 de ore intr-un mijloc de transport.
Veronica Cirstoiu: La fel ca si la Pantea. As vrea sa spun in legatura cu probele la rele tratamente, ele trebuie dovedite. Aceste probe Curtea le extrange dintr-un manunchi de indicii. In cauza Pantea, s-au dovedit a fi veridice aceste probe cu actele medicale. Poate si trebuie sa verifice daca acele probe au fost administrate corect, daca inculpatii au putut sa aduca in fata instantelor nationale probele, daca au primit un raspuns la acestea.
Virgil Andreies: Au fost situatii in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 3 desi anterior nu a fost dispusa efectuarea unei expertize.
Veronica Cirstoiu: Statului roman i s-a reprosat ca nu si-a indeplinit obligatia pozitiva de a lua masuri rezonabile.
Virgil Andreies: Cauza Cumpana si Mazare. Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 10. Puteti sa faceti un comentariu?
Veronica Cirstoiu: Art. 10 garanteaza dreptul la exprimare. O ingerinta in acest drept a autoritatilor e permisa numai in anumite conditii (sa fie necesara si intr-o societate democratica). Cand vorba de previz, legea trebuie sa fie enuntata in termen precis. E adevarat ca regula are un caracter relativ pentru ca se cere sa fie inteles de practicieni ai dreptului. Cei doi jurnalisti care au publicat un articol intr-un cotidian local, Curtea, examinand prin conditiile amintite, a constatat ca pedeapsa la care au fost supusi nu e proportionala cu scoplul legitim. Venea sa impieteze.
Marin CONSTANTIN-MARINO, presedinte Sectia I-a penala Tribunalul Bucuresti
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Marin Constantin-Marino: Sunt judecator din 1989, am inceput la Judecatoria Urziceni, in prezent la Tribunalul Bucuresti, din 2005 presedinte la Sectia I penala.
Virgil Andreies: Cum isi indeplineste Inalta Curte obligatia constitutionala de aplicare si interpretare unitara a legii.
Marin Constantin-Marino: Prin interventia recursului in interesul legii.
Virgil Andreies: Mai exista si alte modalitati?
Marin Constantin-Marino: Sesizarea sectiilor in vederea schimbarii jurisprudentei uneia dintre sectii.
Virgil Andreies: Cum procedeaza?
Marin Constantin-Marino: Din cate stiu, Completul de 9 judecatori e competent.
Virgil Andreies: Completul de judecata sesizeaza sectia, Sectia sesizeaza Sectiile Unite.
Marin Constantin-Marino: Cu citarea partilor solutioneaza Sectiile Unite apoi se reia judecata.
Virgil Andreies: Decizia e obligatorie?
Marin Constantin-Marino: Da.
Virgil Andreies: Cunoasteti un recurs in interesul legii in materia contestatiei la executare?
Marin Constantin-Marino: Exista recurs in interesul legii prin care a fost clarificat sensul notiunii de consecinte deosebit de grave si s-a stabilit ca aceasta notiune nu poate duce la schimbarea incadrarii juridice.
Virgil Andreies: Nu poate fi invocata dispozitia art. 13 privind legea penala mai favorabila. Hotararile judecatoresti definitve pronuntate in baza art. 278 indice 1 alin. 8 lit a) si b) pot fi atacate cu revizuire?
Marin Constantin-Marino: Sunt mai multe recursuri in interesul legii. Nu e admisibila in aceasta situatie cererea de revizuire.
Virgil Andreies: In Cauza Bursuc contra Romania s-a constat incalcarea art. 3 si 6.
Marin Constantin-Marino: In timpul anchetei penale, reclamantul a fost supus la rele tratamente si a existat o perioada foarte lunga a anchetei.
Virgil Andreies: Aduce o noutate?
Marin Constantin-Marino: Noutatea consta in faptul ca s-a pus in discutie solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil
Virgil Andreies: Aduce ceva nou.
Marin Constantin-Marino: Calculul termenului rezonabil se apreciaza de la inceperea urmaririi penale.
Virgil Andreies: Care sunt criteriile in raport de care CEDO apreciaza ca o cauza a fost solutionata intr-un termen rezonabil?
Marin Constantin-Marino: Prima ar fi complexitatea cauzei. Comportamentul.
Virgil Andreies: Atitudinea autoritatilor si miza. Exemple de cauze in care miza a determinat o solutionare a cauzei intr-un termen mai scurt.
Marin Constantin-Marino:..
Virgil Andreies: Faptul ca o persoana se afla in stare de arest, minoritatea, starea de invaliditate pot sa faca Curtea sa aprecieze ca un termen de solutionare de 3 ani sa fie nerezonabil.
Marin Constantin-Marino: Da.
Antonela Anne Mary COSTACHE, presedinte, cu delegatie, Sectia a II-a penal, Tribunalul Bucuresti
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Antonela Anne Mary Costache: Ma numesc Antonela Costache, am absolvit Facultatea de Drept in 1993. Am inceput la Judecatoria sectorului 2. Din 2000 sunt la Tribunalul Bucuresti, Sectia I penala, apoi la Sectia comerciala si din 2002 presedinte la Sectia a II a penala.
Virgil Andreies: In materie de contopire in cazul infractiunilor comise de minori, pentru care pentru unii este prevazuta pedeapsa cu inchisoarea iar pentru ceilalti alte masuri educative.
Antonela Anne Mary Costache: Pot fi contopite pedepsele, se aplica pedeapsa cea mai grea.
Virgil Andreies: Distinctia intre infractiunea de trafic de persoane si proxenetism.
Antonela Anne Mary Costache: S-a fac distinctie in raport de obiectul generic. Ceea ce diferentiaza cele doua infractiuni este elementul de constrangere. In cazul in care se folosesc constrangeri, suntem in prezenta infractiunii de proxenetism iar daca nu se foloseste constrangerea, fapta de recrutare intruneste elementele constitutive ale infractiunii de proxenestism
Virgil Andreies: Si de valoare sociala ocrotita.
Antonela Anne Mary Costache: E o deosebire si din punct de vedere al valorii sociale ocrotite. In privinta traficului de persoane – apararea dreptului la libertatea de vointa si actiune a persoanei, iar in privinta proxenetismului – apararea bunelor moravuri in relatiile de convietuire sociala si de asigurare licita a mijloacelor de existenta.
Virgil Andreies: In cauza Grecu, CEDO a condamnat Romania pentru incalcarea art. 6 paragraful 1. S-a introdus recurs in anulare. Acest principiu al securitatii juridice e unul absolut?
Antonela Anne Mary Costache: Nu am citit Precup.
Virgil Andreies: E ultima. E absolut sau nu? Daca se poate interveni sau nu? Avem un motiv de revizuire care a fost introdus de cativa ani atunci cand avem hotarari de condamnare a Romaniei.
Antonela Anne Mary Costache: Nu, nu e absolut.
Virgil Andreies: Mai exista si alte cazuri in acceptiunea CEDO si in ce conditii?
Antonela Anne Mary Costache: In cazul in care se reia ciclul procesual in cazul incalcarii oricarui principiu…
Virgil Andreies: In dreptul german, controlul de constitutionalitate se face dupa ramanarea definitiva a hotararii. Care sunt criteriile in raport de care CEDO apreciaza ca o cauza a fost solutionata intr-un termen rezonabil?
Antonela Anne Mary Costache: Acest caracter rezonabil a fost evidentiat in mai multe hotarari CEDO. S-a constatat ca difera de la caz la caz in functie de comportamentul partilor, atitudinea autoritatilor, complexitatea cauzei
Virgil Andreies: Si miza. As vrea sa va intreb cu privire la comportamentul autoritatilor, faptul ca avem o procedura in care se poate invoca exceptia de neconstitutionalitate, ar putea constitui o cauza in sensul retinerii unui termen mai scurt?
Antonela Anne Mary Costache: Da.
Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii in materie de infractiune continua sau continuata?
Antonela Anne Mary Costache: Termenul de la curge termenul este de 2 luni.
Virgil Andreies: In cazul in care procurorul dispune scoaterrea de sub invinuire pentru responsabilitate insa nu a fost luat masura internarii provozorii, cine ia aceasta masura?
Antonela Anne Mary Costache: Instanta poate sa dispuna luarea masurii provizorie a internarii, la sesizarea procurorului.
Lucian Sandel MACAVEI, Curtea de Apel Cluj
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Lucian Sandel Macavei: Inca de pe bancile Facultatii de Drept a Universitatii Babes Bolyai m-am orientat catre magistratura, in 1996. Au urmat concursuri de promovare la tribunal, curtea de apel. Instantele au fost Judecatoria Nasaud, din 2004 Tribunalul Cluj si din 2006 la Curtea de Apel Cluj. Am incercat a completa aceasta activitate profesionala de prelungire a studiilor cu master in stiinte penale, management economic, doctorat la Facultatea de Drept Bucuresti.
Virgil Andreies: Competenta Sectiei penale.
Lucian Sandel Macavei: Sectia penala a Inaltei Curti o data judeca in prima instanta infractiuni savarsite de parlamentari, de membrii Guvernului, CSM, judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, curtile de apel si militare, infractiuni savarsite de sefii cultelor religioase, Avocatul Poporului, membri ai Curtii Constitutionale, presedintele Consiliului Legislativ al Romaniei, alte cauze date in competenta acestei instante. Judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de Completul de 9 judecatori in prima instanta. Judeca contestatiile in anulare, cererile de intrerupere a cursului pedepselor, conflictele de competenta. Judecatroii Sectiei penale sunt angrenati in Sectiile Unite in judecarea recursurilor in interesul legii.
Virgil Andreies: Alte cereri in afara conflictelor de competenta?
Lucian Sandel Macavei: Se judeca aceste cereri de care am facut vorbire, se judeca si alte cereri date in competenta Sectiei penale.
Virgil Andreies: Cererile de stramutare. Vi se pare firesc ca Inalta Curte sa aiba o competenta atat de larga cu privire la calitatea persoanei?
Lucian Sandel Macavei: Forurile superioare ale instantelor sunt alcatuite din judecatori in drept nu in fapt. Inserarea unor competete prin care ii transfoma in judecatori in fapt e o chestiune atipica si in neconsonanta cu ceea ce fac judecatorii din alte foruri.
Virgil Andreies: Aceste competente ii impiedica …
Lucian Sandel Macavei: Judecatorii ar castiga timp pentru culegerea de informatii privind practica neunitara si unitara si exprimata de opinii juridice.
Virgil Andreies: Cauza Sabau si Parcalab.
Lucian Sandel Macavei: E vorba de o cauza mai veche. S-a constatat de catre Curte incalcarea dispozitiilor art. 10, 8 si 13 din Conventie. Succint, e vorba de o calomnie prin presa. Doi ziaristi au scris un articol calomnios la adresa fostei presedinte a Judecatoriei Baia Mare careia i s-a imputat ca si-ar fi adus aportul la dobandirea unor terenuri de catre mama sa, desi acestea ar fi trebuit sa revina unor tarani din acea zona. Atata vreme cat avem de a face cu o condamnare avem o ingerinta in libertatea de exprimare, analiza fiind in continuare facuta in sensul ca trebuie sa fie legala, un scop legitim si sa fie necesara intr-o societate democratica. Este legala – reglementarea infractiunii de calomnie, avem scop legitim, alaturi de insulta erau infractiuni ce urmareau ocrotirea demnitatii persoanei, dar s-a constatat ca nu este necesara intr-o societate democratica. Analiza acestui din urma aspect vizeaza nevoia sociala imperioasa, era un subiect de interes general – revendicarea terenurilor in acea perioada, dar motivarea propusa de instantele nationale nu era suficienta si pertinenta pentru o condamnare.
Virgil Andreies: In ce a constat incalcarea art. 8 si 13?
Lucian Sandel Macavei: In ceea ce priveste sanctiunile, unuia dintre inculpati i s-a aplicat pedeapsa inchisorii cu executare iar celuilalt o pedeapsa cu amenda, pare-mi-se cu suspendare. La acea vreme pedeapsa inchisorii cu executare atragea automat interzicerea drepturilor de la art.64, printre care si drepturile parintesti, reclamantul a invocat expres violarea art. 8 si i s-a dat dreptate, evident ca infractiunea de calomnie nu are nicio legatura cu aceste drepturi. S-a constatat si incalcarea art. 13, nu exista cadru legal de contestare, recurs efectiv in lumina Conventiei, raportat la atacarea acestor dispozitii ale instantei. Se poate face o corelare cu cauza Cumpana si Mazare.
Virgil Andreies: Iar cel condamnat cu inchisoarea era recidivist.
Lucian Sandel Macavei: Mai degraba e reprezentativa cauza Cumpana si Mazare contra Romania.
Virgil Andreies: Daca se pot admite contestatii la executare cand se invoca aplicarea legii penale mai favorabile, ca urmare a modificarii plafonului monetar, care produce efecte asupra infractiunilor cu consecinte deosebit de grave.
Lucian Sandel Macavei: Recurs in interesul legii in acest sens. Odata este de facut trimitere la aspectul ca se poate pune in discutie doar incidenta art. 14 si 15 Cod penal deoarece art.13 vizeaza o cauza care nu este inca definitiva. Argumentele recursului in interesul legii in acest sens merg pe faptul ca, schimbandu-se plafonul monetar, nu se intervine efectiv asupra regimului sanctionator pentru infractiunile respective, care ramane tot acela, nu se modifica pedepsele. Cel de-al doilea argument al Inaltei Curti este ca schimbarea plafonului monetar vizeaza doar o actualizare monetara datorata instabilitatii economice. Nu se poate admite contestatia la executare.
Virgil Andreies: Aparare asigurata de un avocat care nu indeplineste cerintele Legii 51/1995.
Lucian Sandel Macavei: Da. Recurs in interesul legii care stabileste ca o astfel de aparare nu poate fi catalogata ca fiind calificata, in consecinta lipsa de aparare. Recursul a intervenit in perioada in care existau prestatii din partea unor avocati ai acelor Barouri Constitutionale, probabil acest lucru a determinat promovarea recursului.
Virgil Andreies: In ce a constat incalcarea art. 8 si 13?
Lucian Sandel Macavei: S-a aplicat pedeapsa cu executarea si automat pedeapasa accesorie a drepturilor parintesti. Infractiunea de calomnie nu are de a face cu drepturile parintesti. Apoi nu exista o cale efectiva de atac pe aceasta problema a contestarii drepturilor parintesti.
Virgil Andreies: Iar cel condamnat cu inchisoarea era recidivist. Mai degraba e reprezentativa cauza Mazare contra Romania. Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii cu privire la contestatia la executare in care se evoca modificarea notiunii de consecinte deosebit de grave.
Lucian Sandel Macavei: Sunt cauze cu care instantele nationale s-au confruntat mult timp. Interventia Inaltei Curti a fost de bun augur. Se pune problema incidentei doar a art. 14 si 15 Cod Penal. Concluzia a fost ca nu sunt admise cu o astfel de motivare. Se deduce ca intentia legiuitorului de a adopta un plafon de majorare se datoreaza starii de instabilitate economica si nu aspectelor de ordin juridic.
Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii cu privire la asistenta judiciara cand aceasta a fost acordata de un avocat care nu a dobandit calitatea in conditile Legii 51/1995?
Lucian Sandel Macavei: Exista un recurs in interesul legii: nu avem de a face cu o asistenta calificata. A fost determinate de aparitia Barourilor Constitutionale.
Virgil Andreies: O cauza in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 5 paragraful 3.
Lucian Sandel Macavei: Cauza Pantea contra Romania. Acolo au fost constatate incalcari ale art. 5 sub mai multe aspecte, paragrafele 1,3,4 si 5. Paragraful 3 vizeaza instrumentarea cauzei intr-un terrmen rezonabil a cauzelor penale in care se solutioneaza punerea in libertate a persoanei aflate in arest preventiv. Cauza s-a desfasurat la Curtea de Apel Oradea (4 luni). Curtea a constatat violarea acestui art. Curtea de Apel Oradea a constatat, in final, ca masura luarii arestului era neintemeiata.
Dumitru MIRANCEA, Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Dumitru Mirancea: Sunt judecator de aproape 19 ani. Am inceput la Judecatoria sectorului 6, la Tribunalul Bucuresti de 12 ani la Curtea de Apel Bucuresti, am fost numai in penal.
Virgil Andreies: Care e competenta Sectiilor Unite?
Dumitru Mirancea: Sectiile Unite au trei competente (judeca recursurile in interesul legii, sesizeaza Curtea Constitutionala privind controlul constitutionalitatii legilor anterior promulgarii precum si in situatia in care e sesizata de o sectie cu privire la schimbarea jurisprudentei), se pronunta cu citarea partilor apoi judecata se reia.
Virgil Andreies: Distinctia dintre infractiunea de trafic de persoane si proxenetism.
Dumitru Mirancea: Este un recurs in interesul legii. Distinctia porneste de la obiectul juridic. La infractiunea de trafic de persoane – protejarea libertatii persoanei iar la proxenetism – protejarea regulilor de morala.
Virgil Andreies: Si valoarea sociala diferita. Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii cu privire la tainurire?
Dumitru Mirancea: E un recurs in interesul legii, tainuirea repetata se incadreaza la tainuire in concurs cu infractiunea de complicitate la furt, dup caz.
Virgil Andreies: O cauza in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 13.
Dumitru Mirancea: Cauza Cobzaru, cetatean din Mangalia. Romania a fost condamnata pentru incalcari ale Conventiei, nu a avut dreptul la un recurs efectiv. A fost condamnata Romania si pentru art. 14.
Virgil Andreies: Cauza Silvestru contra Romania.
Dumitru Mirancea: A fost incalcat art. 8 sub 3 aspecte (a primit cu intarziere corespondenta, i s-a desfacut corespondenta, nu i s-au pus la dispozitie cele necesare pentru a exercita acest drept) si art. 34 privind dreptul de a sesiza CEDO (i-au fost spuse expresii de genul: “iti aratam noi tie CEDO”)
Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii cu privire la evaziunea fiscala?
Dumitru Mirancea: Este un recurs in interesul legii unde s-a pronuntat Curtea Suprema si s-a decis ca actele intra in continutul infractiunii de evaziune fiscala si nu in cel al altor infractiuni.
Mihai OPRESCU, Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala, pe scurt.
Mihai Oprescu: Sunt judecator la Curtea de Apel Bucuresti, am absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti in1978. Pana in 1983 am fost consilier juridic la unitati ale ministerului economiei forestiere.
Virgil Andreies: Ce alte cereri judeca Sectia penala in afara de recursuri si cererile in prima instanta?
Mihai Oprescu: Inalta Curte ca instanta de recurs, apelurile solutionate de curtile de apel.
Virgil Andreies: Nu apelurile ci recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel pronuntate in apel.
Mihai Oprescu: Judeca recursurile impotriva hotararilor date de Inalta Curte ca instanta de fond.
Virgil Andreies: Intrebarea era ce alte cereri in afara de recursuri si cererile in prima instanta solutioneaza Sectia penala?
Mihai Oprescu: Cererile de stramutare, de revizuire, de intrerupere a executarii pedepselor, schimbarea practicii judiciare.
Virgil Andreies: O cauza in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 5 paragraful 3.
Mihai Oprescu: Cauza Pantea implica cele mai multe incalcari ale art. 5 in sensul ca a fost arestat preventiv, era in epoca in care mandatul se emitea de procuror, iar acesta a fost adus in fata judecatorului dupa 4 luni de la arestarea preventiva.
Virgil Andreies: Un termen de 4 luni e excesiv. In cat timp ar trebui prezentata persoana in fata judecatorului?
Mihai Oprescu: Una – doua zile.
Virgil Andreies: Un termen de 4-5 zile ar fi lung.
Mihai Oprescu: In cauza Tase, de exemplu, a fost adus dupa 9 zile.
Virgil Andreies: Cu privire la garantiile de independenta si impartialitate, care erau observatiile CEDO?
Mihai Oprescu:…
Virgil Andreies: Pe de o parte, magistratul trebuie sa fie independent si sa nu mai poata interveni ulterior in procedura.
Mihai Oprescu: Desfasurarea de activitati judiciare in dosarul respectiv.
Virgil Andreies: Care sunt criteriile in raport de care CEDO apreciaza ca o cauza a fost solutionata intr-un termen rezonabil?
Mihai Oprescu: Complexitatea cauzei, conduita partilor, a reclamantilor de la CEDO, a partilor, miza.
Virgil Andreies: In materie penala, cateva exemple in care miza ar putea constitui ca un termen de 3 ani sa fie nerezonabil?
Mihai Oprescu: Nu stiu ce speta a fost..
Virgil Andreies: Starea de arest in care instanta a pronunta o condamanre de 2 ani, daca victima de minor, e in stare de invaliditate.
Mihai Oprescu: Miza vizeaza cauzele in care e implicat elementul de despagubire si in raport de care e necesar sa se despagubeasca cat mai repede.
Virgil Andreies: Hotararile instantei de fond prin care se dispune restituirea cauzei la procuror poate fi atacata?
Mihai Oprescu: E atacabila. Cu recurs in 3 zile.
Florentina VASILATEANU, Tribunalul Bucuresti
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala, pe scurt.
Florentina Vasilateanu: Am devenit judecator prin concurs in 1993, anterior preparator ofiter la Academia de Poltitie. Am inceput la Judecatorie la Giurgiu, apoi la Judecatoria sectorului 2 pana in 1997. In prezent la Tribunalul Bucuresti.
Virgil Andreies: Competenta Completului de 9.
Florentina Vasilateanu: Completul de 9 judecatori judeca recursul declarat impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala. E si instanta disciplinara. Am pe rol un dosar de la Inalta Curte. Un ofiter a murit la revolutie, era necesara administrarea de probe. Completul de 9 a admis revizuirea ca urmare a faptului ca consecintele condamnarii urmau a se produce si in prezent. CEDO a constatat ca a tinut procesul mult timp (10 ani) si a apreciat ca speta prin complexitate nu impunea cercetari atat de ample.
Virgil Andreies: Acest nou caz de revizuire nu credeti ca vine in contradictie cu principiul securitatii juridice consacrat de CEDO?
Florentina Vasilateanu: Nu, pentru ca tot CEDO recomanda ca in astfel de cazuri statul e dator sa ia masuri de reparare efectiva.
Virgil Andreies: Acest principiu nu e absolut. Curtea accepta anumite situatii de reformare.
Florentina Vasilateanu: Principiul respectarii securitatii juridice se referea la a nu reforma.
Virgil Andreies: Care ar fi conditia redeschiderii procedurii judiciare?
Florentina Vasilateanu: In raport de presiunile care poate solicita reexaminarea, in raport de motivele pentru care se solicita.
Virigil Andreies: O cauza in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 8.
Florentina Vasilateanu: Vechea cauza Rotaru care a pus temelia unor principii in aceasta materie. Stocarea cu caracter sistematic, cu caracter indelungat de informatii care privesc viata cetatenilor incalca principiul respectarii vietii private chiar daca informatiile referitoare la activitatea pamfletara nu era justificata in mod rezonabil aceasta ingerinta in viata reclamantului care sa faca rezonabila aceasta stocare de informatii, practic inutila. Incalcarea art. 8 s-a mai pus si la corespondenta, in cauzele Silvestru, Petra, detinuti care au fost impiedicati sa corespondeze.
Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii cu privire la Legea 302/2004 privind mandatul European de arestare.
Florentina Vasilateanu: S-a hotarat ca procedura de emitere e o procedura nejurisdictonala, la termenul de 48 de ore pentru ascultare.
Magistratii inscrisi si care au optat si pentru a doua procedura:
Niculina ALEXANDRU, Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Niculina Alexandru: Sunt judecator de 19 ani. Primii 3 ani am functionat in cadrul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti unde am participat numai la solutionarea cauzelor penale. Urmatorii 15 ani am fost judecator la Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala, unde o perioada de 6 ani am ocupat functia de presedinte sectie, dupa care m-am ocupat de formarea profesionala continua a judecatorilor si de practica neunitara, alaturi de noul presedinte al sectiei. Din anul 2008 sunt judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a Penala.
Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii cu privire la tainurire?
Niculina Alexandru: In cazul unui prim caz de tainuire daca tainuitorul promite ca va valorifica in continuare bunurile sustrase, exista concurs real intre infractiunea de tainuire si aceea de complicitate la furt in forma simpla sau continuata, dupa caz, chiar daca promisiunea de tainuire nu a fost respectata.
Virgile Adreies: Cine prelungeste masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara in cursul urmaririi penale?
Niculina Alexandru: Procurorul, indiferent daca masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara a fost luata de procuror sau de judecator conform art. 146 alin. 11/1 Cod procedura peneala sau 149/1 alin. 12 Cod procedura penala. Instanta suprema a avut in vedere dispozitiile art. 145 alin. 2 Cod procedura penala conform carora aceasta masura se prelungeste de catre procuror, fara a face vreo distinctie in functie de organul judiciar care a dispus masura. Mentionez faptul ca in cursul judecatii masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara luata in cursul urmaririi penale nu se mentine si nici nu se prelungeste dar poate fi luata de instanta daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 143 Cod procedura penala. S-a apreciat de instanta suprema ca nu pot fi create norme de reglementare prin interpretare analogica dintr-o alta materie, aceea a arestarii preventive.
Virgil Andreies: Cauza Sabau si Parcalab.
Niculina Alexandru: Instanta europeana a constatat ca a fost incalcat art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului privind drepturile parintesti. Interzicerea automata, prin efectul legii, a drepturilor parintesti pe timpul executarii pedepsei, fara sa se tina seama de interesul copilului, de natura si gravitatea infractiunii comise si de persoana infractorului constituie o incalcare a art. 8 din Conventie. Nu s-a demonstrat in cauza ca reclamantul a avut un comportament deosebit de nedemn, ca a aplicat rele tratamente minorului sau ca l-a lispt de ingrijire.
Virgil Andreies: Cauza Silvestru contra Romania.
Niculina Alexandru: As mai mentiona ca in cauza Sabau si Pircalab s-a incalcat si art. 10 privind libertatea de exprimare. Condamnarea primului reclamant la pedeapsa de 10 luni inchisoare din care a executat efectiv 45 de zile a fost considerata disproportionata fata de scopul legitim urmarit iar autoritatile nationale nu au oferit explicatii pertinente si suficiente pentru a justifica condamnarea. Curtea a constatat ca tema abordata de ziaristi a fost de interes general, ca informatiile furnizate nu au fost in totalitate false si ca acestia au fost de buna credinta, au incercat sa il contacteze pe judecator, au luat legatura cu prefectul si au prezentat punctul acestuia de vedere.
S-a mai constatat incalcarea art. 13 intrucât reclamantii nu au beneficiat de o cale efectiva de atac privind interzicerea drepturilor parintesti. Exceptia de neconstitutionalitate a art. 71-64 nu putea fi invocata direct in fata Curtii Constitutionale iar aceasta curte se pronuntase deja in sensul constitutionalitatii acestor dispozitii. Aceasta cauza a determinat si modificarea codului de procedura cu privire la pedepsele accesorii.
In cauza Silvestru s-a constata incalcarea art. 8 din CEDO sub trei aspecte: intarzierea in transmiterea corespondentei adresata Comisiei, deschiderea corespondentei si refuzul administratiei penitenciarului de a-i pune la dispozitie reclamantului cele necesare pentru corespondenta cu Curtea. De asemenea, s-a constata ca reclamantul a fost impiedicat sa comunice liber cu Curtea europeana, fara presiuni pentru a-si retrage sau modifica cererea. Au existat acte de intimidare, aluzii ca va fi transferat in alt penitenciar la care s-a adaugat comportamentul in privinta corespondentei.
Virgil Andreies: Si art 34 s-a constatat ca a fost incalcat.
Iustina CONDOIU, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Iustina Condoiu: Sunt procuror din 1995. Am inceput la Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 1, din 1998 la capitala pana in 2002, apoi la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, am activat ca procuror de sedinta.
Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii cu privire la evaziunea fiscala?
Iustina Condoiu: In masura in care se poate retine evaziunea fiscala in concurs sau nu cu infractiunea la Legea contabilitatii. Nu. Motivele privesc valorile sociale ocrotite de lege.
Virgil Andreies: Distinctia intre infractiunea de trafic de persoane si cea de proxenetism.
Iustina Condoiu: S-a pronuntat Inalta Curte in sensul ca depinde incadrarea intr-o varianta sau alta in functie de existenta sau nu a constrangerii ori faptul de a savarsi infractiunea cu stiinta si consimtamant.
Virgil Andreies: In cauza Silvestru contra Romania, CEDO a constatat incalcarea art. 8.
Iustina Condoiu: S-a retinut incalcarea art. 8 prin violarea secretului corespondentei cand era in penitenciar.
Virgil Andreies: Mai sunt doua aspecte retinute. Deschiderea corespondentei, pe de o parte si?
Iustina Condoiu: Cred ca tot in Silvestru era vorba… cu prilejul transportului inculpatului.
Virgil Andreies: Aceea e o alta cauza. Apoi transmiterea cu intarziere a corespondentei, nu s-au pus la dispozitie…
Iustina Condoiu: toate cele necesare pentru exercitarea dreptului la petitionare.
Virgil Andreies: Care sunt criteriile in raport de care CEDO apreciaza ca o cauza a fost solutionata intr-un termen rezonabil?
Iustina Condoiu: Se apreciza cu privire la complexitatea cauzei.
Virgil Andreies: Atitudinea partilor, comportamentul autoritatilor, miza. Competenta Completului de 9 judecatori.
Iustina Condoiu: Solutioneaza recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Sectia penala in prima instanta, functioneaza ca instanta disciplinara, solutioneaza revizuirile in cauzele in care CEDO a constatat incalcari ale Conventiei.
Virgil Andreies: Nu credeti ca prin acest caz se incalca principiul securitatii juridice?
Iustina Condoiu: Nu cred, e modul prin care statul isi indeplineste obligatia de a acorda…
Virgil Andreies: Deci nu e absolut. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se poate aplica si strainilor?
Iustina Condoiu: Da. Potrivit unui recurs in interesul legii.
Constantin SIMA, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Virgil Andreies: Prezentati-va, va rog, cariera profesionala.
Constantin Sima: Am o vechime de 28 de ani ca procuror (intamplator impliniti la 1 decembrie), am lucrat in toate sectoarele din Ministerul Public, in ultima parte am lucrat in domeniul studiului, documentare.
Virgil Andreies: Procedura de solutionare a sesizarilor de schimbare a jurisprudentei unei sectii a Inaltei Curti.
Constantin Sima: In cazul in care o sectie a Inaltei Curti ajunge la concluzia ca e nevoie de schimbarea jurisprudentei, intrerupe judecata, trimite cauza Sectiilor Unite si dupa se reia judecata.
Virgil Andreies: Cateva cuvinte despre o cauza prin care CEDO a condamnat Romania pentru incalcarea art. 6, sub forma incalcarii principiului securitatii juridice.
Constantin Sima: Principiul securitatii juridice a fost un principiu cu care s-au confruntat instantele dupa anii 1990. S-a ridicat aceasta problema in materia raporturilor juridice civile, printr-un recurs in anulare se incalca acest principiu.
Virgil Andreies: Faptul ca Curtea Suprema a admis…
Constantin Sima: Se reia un nou ciclu cu rezultate diferite. Sunt situatii in care sunt vadite incalcari ale legii.
Virgil Andreies: E institutia revizuirii. Recursul in anulare se folosea ca o cale de atac mascata.
Constantin Sima: Trebuie pastrat cu exceptiile….
Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii in cazul infractiunilor comise de minori din care unele fapte au fost sanctionate cu pedeapsa inchisorii iar altele cu masuri educative?
Constantin Sima: Minorilor li se pot aplica, in urma recursului in interesul legii, pedepese care pot fi contopite cu masuri educative, executandu-se cea mai grea.
Virgil Andreies: Distinctia dintre infractiunea de trafic de persoane si cea de proxenetism.
Constantin Sima: Distinctia intre cele doua infractiuni se face in raport de latura subiectiva si s-a statuat ca in cazul traficului de persoane se infrange libertatea de vointa, in timp ce in cazul celeilalte infractiuni avem un acord.
Virgil Andreies: Cauza Bursuc contra Romania.
Constantin Sima: Cauza Bursuc se refera la incalcarea art. 3 si 6 alin. 1 privind procedura termenului rezonabil, cu privire la relele tratamente, Curtea a statuat ca in situatia in care avem o retinere a persoanei, oprereaza o prezumtie. Guvernul are obligatia sa dea explicatii. Se pune problema si a anchetei care trebuia sa fie efectuata in aceste cazuri – sa fie efectiva si credibila. S-a dovedit ca Parchetul Militar nu a depus niciun fel de diligenta pentru aflarea adevarului in procesul penal.
Lucian Sandel MACAVEI, Curtea de Apel Cluj
Virgil Andreies: Va rog, o scurta prezentare a CV-ului dumneavoastra.
Fara a reitera cele aratate initial, tin sa subliniez ca pe parcursul intregii mele cariere profesionale am incercat a corobora activitatea strict practica specifica muncii de magistrat cu cea de urmare a unor cursuri de pregatire profesionala. Activez ca magistrat-judecator din 1996, in tot acest timp am urmat treptele profesionale specifice, perioada stagiaturii, o lunga perioada de timp in cadrul Judecatoriei Bistrita, apoi Tribunalul Cluj, sectia penala, iar in momentul de fata imi desfasor activitatea in cadrul Curtii de Apel Cluj, sectia penala si de minori.
Virgil Andreies: Sa va alegeti o cauza in care s-a constat incalcarea art. 3.
Lucian Sandel Macavei: Da. O cauza mai putin abordata este cauza Moldovan, Moldovan si altii impotriva Romaniei. Ca si stare de fapt este vorba de un conflict interetnic nascut pe fundalul unei altercatii dintre cetateni de etnie rroma asupra unui roman. Evenimentul s-a petrecut intr-un sat din judetul Mures. Majoritatea romaneasca, revoltata de decesul produs, a trecut la represalii asupra intregii comunitati rrome, le-au fost incendiate casele. La conflict au participat si politistii, care astfel nu au avut o atitudine adecvata, mai mult, au fost convocate si alte unitati de politie de la orasul din zona, au avut aceleasi atitudini. A fost incalcat art.3, care de altfel a fost analizat in stransa legatura cu art. 8 – le-au fost distruse domiciliile, nu au avut unde locui. Nu stiu daca astfel curtea a rezolvat problemele interetnice din zona, ca de altfel si din alte parti ale tarii, dar abordarea facuta este relevanta, orice discriminare pe motive etnice poate sa conduca la incalcarea art. 3. Mai mult, a fost constatata si incalcarea art. 14, in sensul ca exercitarea drepturilor din conventie trebuie facuta fara discriminare etnica, in documente si chiar hotarari judecatoresti se fac abordari nepotrivite la etnia rroma.
Virgil Andreies: Cauza Constantinescu.
Lucian Sandel Macavei: Se poate corobora cu cauza Danila. Este vorba de principiul nemijlocirii, neaudierea intr-o cale de atac. Daca in Constantinescu s-a pus problema neaudierii in recurs, ca singura cale de atac, infractiunile de calomnie se puteau ataca numai cu recurs, in Danila se extinde situatia si la recurs ca un al treilea grad de jurisdictie, al doilea grad de control judiciar . S-a pronuntat o hotarare de achitare la fond, in recurs desi inculpatul s-a prezentat si a dorit sa dea o declaratie nu s-a luat, bine, au fost si multe alte nereguli procesuale, s-a pronuntat o hotarare de condamnare in functie numai de probatoriul de la fond. Cred ca tocmai aceste hotarari au stat la baza modificarilor legislative in materie, ce impun audierea inculpatului in cai de atac daca este prezent, daca s-a pronuntat anterior o hotarare de necondamnare. Eu as extinde situatia, mai ales pentru apel, stiindu-se de caracterul devolutiv al acestuia, s-ar impune audierea indiferent de hotararea de necondamnare sau chiar condamnare a inculpatului.
Virgil Andreies: Cauza Parlog.
Lucian Sandel Macavei: Studierea cauzelor am facut-o pe articole.
Virgil Andreies: Este vorba de articolul 6. Principiul sigurantei juridice.
Lucian Sandel Macavei: A mai fost abordat, spre exemplu in cauzele Paduraru sau Beian. In esenta, lipsa de coerenta in plan legislativ ce creeaza si o jurisprudenta contradictorie, o practica neunitara, afecteaza accesul efectiv la instanta.
Virgil Andreies: Ultimul recurs in interesul legii privitor la infractiunea de trafic de persoane.
Lucian Sandel Macavei: Ultimul recurs in interesul legii vizeaza aspectul ca infractiunea de trafic de persoane, cand in continutul laturii obiective intra rapirea, absoarbe infractiunea de lipsire de libertate. In motivarea recursului respectiv se reia un vechi recurs privitor la defalcarea infractiunii de trafic de persoane de infractiunea de proxenetism, aspectul ca se vizeaza valori sociale diferite, poate exista concurs intre acestea, dar ultimul recurs in interesul legii priveste absorbirea infractiunii de lipsire de libertate in trafic, sub forma rapirii.
Virgil Andreies: Infractiunea de violare de domiciliu si talharie in locuinta.
Lucian Sandel Macavei: Da. Recurs in interesul legii. De catre Inalta Curte a fost abordata problema sub doua paliere de discutie. Odata forma calificata a infractiunii de talharie, ca fiind savarsita intr-o locuinta, si violarea de domiciliu. Abordarea s-a facut prin prisma logicii. Este posibil ca patrunderea persoanei respective in locuinta sa se fi realizat si legal. Nu avem violare de domiciliu. In masura in care patrunderea a fost ilegala, evident va exista concurs intre talharie, forma calificata, si violare de domiciliu. Al doilea palier de discutie priveste savarsirea infractiunii in curte sau dependinte. Inalta Curte spune ca nu se poate adauga la lege, aceasta nu prevede, daca forma calificata a infractiunii de talharie priveste doar locuinta nu se poate extinde situatia, deci concurs intre violare de domiciliu si infractiunea simpla de talharie.
Dan Lupascu: Daca cunoasteti un recurs in interesul legii in materie de cec-uri.
Lucian Sandel Macavei: Da, recurs oarecum vechi si clasic, extrem de lamuritor pentru a asigura unificarea practicii judiciare in materie. Au fost pronuntate anterior solutii diferite. In esenta, atunci cand inculpatul nu aduce la cunostinta partii vatamate, anterior emiterii cec-ului, ca nu are disponibilul financiar necesar pentru acoperire, va exista infractiunea de inselaciune. A doua abordare, daca s-a adus la cunostinta ca exista disponibil dar totusi cec-ul s-a emis in conditii nelegale, de cele mai multe ori, in practica, ne intalnim cu emiterea unor cec-uri in alb, atunci va exista o simpla infractiune de pericol la legea cec-ului.
Dan Lupascu: As mai avea o intrebare dar….
Virgil Andreies: Va rog.
Dan Lupascu: Vroiam sa intreb daca exista ceva care sa nu stie.
Lucian Sandel Macavei: Eu va multumesc din suflet pentru ca m-ati apreciat.
Urmatorii candidati: Alina Mihaela Bica, Victor Cornoiu-Jitarasu, Costica Dita, Nicoleta Ecaterina Eucarie si Ioana Alina Ilie, candidati si pentru prima procedura, au decis ca interviul sustinut in cadrul primei proceduri sa fie avut in vedere si in cadrul celei de a doua proceduri. Exceptia a fost Lucian Sandel Macavei, care a hotarat sa sustina si pentru cea de-a doua procedura un nou interviu.
Pentru Juridice.ro, Alina Matei
PDF 
