Provocare la dezbatere: Ce ar fi daca la ICCJ ar ramane doar noua judecatori iar Curtile de Apel ar primi atributii de casatie?

18 January 2010 - Iulian Urban Please wait

Am citit cu deosebit interes comentariul facut de judecatorul Adrian Neascu cu privire la implicatiile ratarii desemnarii presedintelui ICCJ. Am retinut faptul ca exista o justificata nemultumire din partea judecatorilor de la instantele medii si inferioare fata de neimplicarea lor in procesul electiv care conduce la desemnarea unui judecator pentru functia de presedinte al ICCJ.

Mi-am pus multe intrebari in acest context legate de modul de desemnare al judecatorilor de la ICCJ si nu numai, si nu m-am abtinut sa nu ma gandesc ca am putea lua in dezbatere cu aceasta ocazie o ampla modificare a sistemului electiv la nivelul varfului Justitiei romane.

Vreau sa aduc in dezbatere urmatorul lucru si un sistem pe care l-am vazut functionand. Repet este o dezbatere si o invitatie la eliberarea de idei, comentarii.

Ce ar fi daca, am adopta sistemul american? La ICCJ sa ramana doar 9 judecatori care sa fie desemnati de Presedintele tarii, in echivalenta sistemului practicat la Curtea Constitutionala, iar Curtile de Apel sa devina – dupa modelul Curtilor Supreme din statele membre ale SUA – instante supreme la nivelul regiunilor pe care le reprezinta, judecatorii acestora urmand sa fie alesi de catre Adunarile generale ale judecatorilor sau alesi direct de catre cetateni?

ICCJ ar urma, dupa modelul CSJ a SUA, sa se ocupe doar de unificarea practicii judiciare, actionand ca un filtru extrem de selectiv pentru deciziile date de Curtile de Apel. Nu credeti ca astfel am face un pas mai rapid si extrem de hotarat in vederea trecerii la sistemul jurisprudentei ca izvor de drept?

Imi pun aceasta problema intrucat in dezbaterea Comisiei de analiza a proiectului de Cod de procedura civila am ajuns la sectiunea dedicata unificarii practicii judiciare; principiul gandit de prof. Ciobanu este acela ca in momentul in care intr-un proces una din parti observa ca acesta se indrepta intr-o directie in care, pe un caz similar este deja data o decizie judecatoreasca (sa vedeti ce important va deveni Jurindex!), se va putea adresa ICCJ. Problema este ca am calculat si am vazut ca este posibil ca ICCJ sa fie asaltata de sute de mii de cazuri, adica pe scurt vreau sa spun ca nu va fi in stare sa faca fata unei asemenea avalanse de cereri. Sunt de parere ca in loc sa adoptam un sistem care nu are sanse sa fie unul viabil, mai bine ne gandim de zece ori si luam decizia corecta.

Curtile Supreme de justitie ale statelor membre ale SUA dau la randul lor decizii care se inscriu in izvorul jurisprudentei statale (acolo se poate urmari inclusiv evolutia jurisprudentei personale a fiecarui judecator) si doar atunci cand doua Curti Supreme ale unor state diferite trateaza diferit o decizie de speta se apeleaza la CSJ a SUA.

In SUA sistemul prin care Curtile Supreme de Justitie a statelor membre (echivalentul Curtilor noastre de Apel) functioneaza. Forul suprem, adica CSJ a SUA este unul extrem de eficient. Intr-un asemenea sistem, promovarea judecatorilor valorosi se va face dupa criterii mult mai riguroase. Trebuie spus ca in SUA CSJ are atributii si in materie de constitutionalitate, insa in 33 de state americane judecatorii de la Curtile Supreme ale statelor (echivalentul Curtilor noastre de Apel) sunt alesi de catre cetateni. Se creeaza astfel o relatie si o legatura deosebita intre cetatean si actul de justitie, gratie caruia deciziile adoptate sunt mai usor acceptate, se realizeaza un act de justitie apropiat cetateanului si sunt promovate valorile.

De ce oare un asemenea sistem nu ar putea functiona in Romania?

In asteptarea reactiilor la aceasta provocare a unei dezbateri, invit la citirea analizei facute de Adrian Neacsu, una pertinenta si realista.

Iulian URBAN, senator
Vicepresedinte al Comisiei Juridice a Senatului Romaniei

Articole conexe

Cuvinte cheie
* * * *

10 comentarii

  1. Liv77 says:

    Stimate domnule vicepresedinte,

    In interpretarea mea, sistemul descris de dvs e putin inexact. USSC nu revizuieste doar posibile materii provenite de la Curtile Supreme ale Statelor, ci si pe acelea care ii vin din sistemul Curtilor Federale de Apel. E prin urmare sistemul dual (In coana Evropa am putea avea un asemenea sistem daca CEDO si CE vor dori sa faca ceva “pui”, de exemplu sa uneasca 2-3 tari din UE si sa isi faca o filiala intr-una dintre tarile respective, pe care s-o numeasca Curte de Apel a CEDO sau CE pentru zona X, ori cum vor ei, si la curtile astea sa faca exact ce fac acum la Curtile de la Strassbourg sau Luxembourg. Lordul Wolfe nu era atit de departe de un asemenea sistem in raportul sau de imbunatatire al activitatii CEDO de prin 2005, desi nu a urmarit pina la capat aceasta logica. Dar,teoretic cel putin Uniunea Evropeana poate copia usor sistemul federal American, daca va dori acest luru).

    Sint materii care conform Constitutiei si ale cutumelor sint atributul suveran al Curtilor Statale, de exemplu dreptul familiei (de aceea, decizia din urma cu citiva ani a USSC de a asculta apelul facut de decedata intre timp Nicole Smith, la decizia curtii supreme statale privind mostenirea raposatului sau sotz milionar, a stirnit atitea zimbete si stupefactie-zimbete pentru ca Nicole era frumoasa, cei din UCSS sint de regula bosorogi; stupefactie pentru ca era oricum neobisnuit ca UCSS sa asculte asemenea materii), sau cele legate de persoana, etc.

    Doi, motivele pentru care UCSS nu are un docket nebunesc tin in primul rind de asa zisul certiorari (vezi )-nu trebuie sa isi motiveze respingerile, aleg doar cazurile pe care le vor, si in al doilea rind de particularitati ale asa zisului sistem “adversial” din common law si din Statele Unite, care e destul de opus, “ciorbitzei” noastre autohtone de tip “inchizitorial”, caracteristica dreptului civil. In Namerica, instanta de fond este “cam” suverana in stabilirea situatiei de fapt (situatia asta nu e supusa revizuirilor de tot felul in apeluri sau recursuri ca la noi, de multe ori admise lejer si dincolo de litera legii), si e cu totul si cu totul neobisnuit sa mai poti invoca ceva fapte in apel daca nu le-ai invocat in fond (desi curtile statale, lucreaza mai prost decit cele federale, care merg si mai repede cu procesul, au si mai multe sanctiuni in caz ca tragi de timp,samd, chiar si in curtile statale e un pic alta disciplina decit la noi, si in apel te duci strict pe chestiuni de “drept”….stiu asta nu din auzite, ci pentru ca am apucat sa lucrez olecutza in acel sistem). Deci nu ajungi in apel sau la UCSS decit cu probleme foarte strict circumscrise de drept, si e un mare privilegiu (sint avocati batrini, care nu au ajuns niciodata acolo, sint avocati specializati care pledeaza mai ales acolo, selectia cazurilor se face in primul rind de avocati, e ceva foarte rarefiat care tine de “cultura” locului,deci destul de greu de “transplantat”) sa ajungi acolo.

    Evident insa ca nu se opune nimic sa gindim teoretic un asemenea “transplant”. Probabil ca cel mai greu va fi sa transplantam cultura de acolo aici (ma refer la cea a muncii, si la chichitzurile pe care le iei de la sine cind apartii unei alte culturi dar e greu sa le intelegi sau aplici de la distanta….probabil ca 18 membri-cu cel putin cite un supleant ar fi mai potrivit ca numar la noi, dar va trebui sa ii scolim pe acestia direct la sursa, si sa fim foarte atenti cum ii alegem ca doar Curtea Noastra isi capatase la un moment dat apelativul de “inalta curte a nevestelor”, datorita “criteriili-lor” pe care se alegeau /aleg?“nemuritorii”….asta nu inseamna musai ca UCSS ar fi o curte de doxe sau doctrinari, pentru ca traditional nu a fost, Marshall si Holmes, si poate Brennan si inca citiva doar au fost in peste 200 de ani de existenta ai curtii, acolo…Posner, de exemplu, care e doctrinar, nu e acolo, e doar la una dintre curtile de apel federale; probabil ca la noi va trebui sa limitam mandatul pe undeva la 10-15 ani, ca oamenii sa nu se obisnuiasca prea mult cu gustul puterii si al facerii lucrului de mintuiala, si probabil alte multe aspecte trebuie gindite foarte bine), si in acest sens, probabil ca ar trebui sa incepem cit de curind un program pilot in curtile noastre, in care sa ii invatam trepatat pe oamenii cum se poate face un program (al judelui, care sa nu mai cheme toata partile de-a valma la aceiasi ora) de lucru adecvat, cum se pot face resurse pe care sa le foloseasca toata lumea, inclusiv justitiabilii (ma refer la un sistem in care lucrarile simple-decizii in partile lor esentiale, sau motions, pleadings, etc, sint automat la dispozitia oricui le doreste, iar judele nu isi pierde timpul cu atitea chestiuni administrative ci gindeste esenta litigiului), cum se poate face activitatea curtilor mai eficienta, prietenoasa pentru toata lumea, inclusiv pentru judecatori si justitiabili, samd. Probabil ca namerica sau sistemul sau judiciar nu sint lipsite de pacate, asa ceva ar fi imposibil, dar sub raportul eficientei administrative, etc, ar fi un model de emulat mai degraba decit unul evropean, daca dorim sa avem si altceva decit am avut pina acum. Se pot, incerca, discuta si desigur face multe lucruri, daca vointa politica exista pentru asa ceva, si ma bucur ca ati deschis aceasta discutie. Daca doriti sa discutam in continuare, ati putea lua legatura cu colegii mei Dan Stoica sau Cristi Danilet, care v-ar putea include intr-o lista de discutii unde am putea discuta mai amplu aceste lucruri. Pe mine ma puteti gasi direct urmarind pagina din Sojust (in afara de blog, adresele mele de email de pe net nu sint valabile).
    In rest ce sa spun, toate cele bune si mult success!

    Liviu D (pentru conformitate, LLM, Illinois, Doctorand, pre undeva nu departe de comitatul lui Sheicspir, etc)

  2. bubbles says:

    Pentru că România nu este SUA! Oricum, în stat sunt trei puteri constituţionale. O modificare profundă, de anvergura celei exprimate de dvs., numai a sistemului judiciar, este imposibilă fără schimbări la fel de profunde şi la nivelul celorlalte două. Dar dacă totuşi reuşiţi, fie şi numai pe hârtie, urmează să schimbaţi şi numele ţării, din România în SUR (Statele Unite ale României).

  3. iulia_angelica36 says:

    Angelica:
    Sa ne fereasca Dumnezeu de o asemenea masura aberanta in actualul sistem de drept romanesc.
    Teoretic este frumos, practic e greu de aplicat chiar si in America, deoarece nici macar in astfel de sistem nu suntem exceptati de la marile erori judiciare. Lucrez in justitie asa ca va pot relata o realitate cruda pe care cei ce fac astfel de propuneri, ori nu o stiu, ori sunt doar teoreticeni( din categoria mafiotilor nu vreau sa imi imaginez ca ar putea face parte)
    Va rog coborati din scaune si pierdeti-va printre oamenii din salile pasilor pierduti ale instantelor romanesti. Uitati-va dimineata cum intra justitiabilii in incinta instantelor : un pic tematori dar cu sclipiri de speranta in ochi ca, poate au noroc(deja vorbim de destin si nu de profesionalism) sa dea de un judecator intelept care sa le rezolve problema cu cap. Va rog uitativa si cum ies: nervosi, injurand contunuu justitia si mafia ce si-a intins labele lungi peste toata justitia romana.
    90% si chiar mai mult dintre justitiabili deja isi vad rezolvarea la ICCJ sau chiar la Curtea Europeana. Suntem lideri la numarul de cauze impotriva statului roman, atat inregistrate pe rolul CE cat si de condamnare a Romaniei. DE CE ????
    E uriasa intrebare la care o sa va raspund eu: pentru ca boala justitiei romane este in primul rand incompetenta si in al doilea rand coruptia. Toti mafiotii locali au pe lista de plata (cea nedeclarata la finante) CENZURAT, in special de la Curtile de Apel – puterea suprema locala. Sunt si CENZURAT cinstiti dar ei sunt marginalizati si in final invinsi de faptul ca in completul de recurs mai sunt inca doi si, daca ar face opinie separata nu ar putea schimba decizia,ar fi luat la ochi si in final ajunge pe la vreo judecatorie de la tara sau, mai rau, isi pierde painea.
    Deja mafia conduce justitia oficial sau nu. Avem exemplul suprem al dosarului revolutiei unde nici pana azi nu se vrea sa se afle cine ne-a omorat semenii. Avem dosarul lui Vantu lasat sa se prescrie chiar sfidand in fata toti romanii si exemple sunt mult prea multe decat si-ar fi dorit vreodata cineva.
    Ce facem romanilor dand putere si mai mare Curtilor de Apel????
    Luati astfel si ultima speranta de dreptate a romanului de rand si intariti puterea mafiei!!!
    TREZITIVA SI VEDETI REALITATEA DIN TRIBUNALELE ROMANESTI!!!!

  4. Pai, pre la ei (in SUA), cam toate’s eficiente. Pana si criza.
    La noi… Noua nu ne prea place sa ne spetim.
    Si, sa nu uit, la noi, cand are cineva initiativa, se gasec vreo doi sa-l dea ‘napoi.
    Dar, sa fim optimisti. Progrese incep sa se faca.
    Daca judecatorii vor trimite oamenii la mediere, asa cum au promis (http://stiri.juridice.ro/96165/unjr-judecatorii-sustin-medierea.html), n-o sa mai avem prea multi justitiabili prin salile de judecata (nici eu nu cred ce spun) si astfel, rarefiati fiind, vom avea cel putin impresia ca ne este mai bine.

    P.S. Iertati-mi pesimismul. De regula sunt optimista.

  5. cetateanu says:

    ar fi super!
    la fel ca si implementarea sistemul comon law la cel europen existent la noi !
    mama, atunci sa vezi baroni locali, atunci sa vezi invirteli pe curti.
    judecatori numiti de presedinte? traiasca partidul, in frunte cu secre…oouups! presedintele tari …… !

  6. hadrianus says:

    Iarasi discutii pe palierul teoriei formelor fara fond??!! Cum au spus si ceilalți, noi nu suntem SUA iar sistemul nostru de drept este un pic mai mult diferit de al lor. O astfel de solutie nu ar reprezenta decat taierea capului justiției si inlcuirea lui cu vointa politica.
    Dacă vrem sa pastram cele trei puteri in stat (care apropo sunt ca doua si jumătate de fapt) nu ar trebui aplicata o astfel de idee.
    DAR, de ce nu facem altceva? Haideți să modificăm lucrurile astfel încât SĂ NU MAI FIE NEVOIE DE AVIZUL PREȘEDINTELUI RMÂNIEI PENTRU NUMIREA PREȘEDINTELUI ICCJ.

  7. Viziunea mi se pare nu numai interesanta, ci si singura posibila pe termen lung. Înalta Curte este la acest moment cea mai mare instanţă ordinară din ţară (din Europa?), aproape toate procesele ajungând până acolo, în contradicţie cu menirea sa unificare interpretativă, care s-ar putea realiza printr-un număr de câţiva judecători, în locul proporţiilor industriale actuale.
    Nu este normal sa mergi pentru orice fleac la Inalta Curte, e ridicol, costisitor si nu rezolva nimic (as putea pune pariu ca majoritatea dosarelor nu se citesc). In plus, se pune problema concentratiei de putere, care face ca, printre altele, cei trei reprezentanti ai ICCJ sa domine CSM-ul si sa se bucure de cvasiimunitate in orice abuz administrativ.
    Cu atat mai dezamagitoare pare propunerea Liviei Stanciu pentru functia de presedinte al instantei supreme. În ce ma priveşte, am serioase rezerve faţă de un candidat care consideră normal sistemul actual de promovare la Înalta Curte, si care, aşa cum rezultă passim din cuprinsul proiectului depus, este un adept făţiş al extinderii instanţei supreme, fizic, numeric şi ca atribuţii. Alte rezerve sunt atat de grave incat nu prea pot fi spuse aici.

  8. mihaibulugea says:

    De ce sa fie desemnati judecatorii unei eventuale ICCJ asemanatoare cu cea americana de catre presedinte tot n-am inteles… Din pacate presedintele, in ciuda faptului ca odata instalat in functie ar trebui sa isi piarda culoarea politica, este foarte apropiat de partidul care l-a sustinut ba mai mult, se foloseste de orice portita pe care i-o ofera o constitutie care scartaie, pentru a obtine avantaje/satisface interese pentru partidul sau. De-aici presedintele ar trebui sa piarda puterea de decizie asupra numirii in functie a vreunui magistrat si ar trebui doar sa indeplineasca formalitatea.Hadrianus are dreptate in ce zice(SĂ NU MAI FIE NEVOIE DE AVIZUL PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI PENTRU NUMIREA PREȘEDINTELUI ICCJ).

    • Ziceti ca daca judecatorii instantei supreme sunt numiti din exterior e rau, daca sunt numiti din interior e bine. Dar oricine ar fi presedinte, are o legatura mult mai slaba cu grupurile de interese din interior si exista un pericol mult mai mic de desemnare a unor judecatori de aceeasi culoare (apartenenta). Daca ICCJ se va reduce la atributia de interpretare, cum este normal, chiar nu ar conta prea mult cine numeste judecatorii.

Dumneavoastra ce parere aveti?

Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat