Membrii CSM au ales ieri, 11 ianuarie 2010, conducerea pentru anul acesta.
Pentru functia de presedinte al CSM, si-au depus candidatura in sedinta publica:
1. Florica BEJINARU, judecator
2. Ana LABUS, judecator
3. Liviu DASCALESCU, procuror.
Membrii Plenului au ramas in deliberare.
UPDATE, 15:00
Dupa 15 minute de deliberare, se va relua votul intrucat niciunul dintre candidati nu a intrunit majoritatea.
In turul voi, au ramas Florica Bejinaru si Liviu Dascalescu.
UPDATE, 15:21
Florica Bejinaru este noul presedinte al CSM.
Pentru functia de vicepresedinte al CSM, si-a anuntat candidatura Gratiana Isac.
Dan Chiujdea si Laura Codruta Kovesi au declarat ca se abtin de la vot.
Dan Lupascu a solicitat, ca si chestiune prealabila, sa se pronunte Plenul asupra posibilitatii depunerii candidaturii de catre membrii CSM care au mai ocupat functii de conducere in CSM (presedinte, vicepresedinte).
UPDATE, 15:45
Rezultatul votului pentru functia de vicepresedinte: proc. Gratiana Isac.
* * *
Jud. Florica Bejinaru si-a anuntat candidatura luni, 11 ianuarie 2010, spunand ca intelege sa isi sustina oral aceasta candidura, “cred ca ar fi si o chestiune de efort sa construiesti un proiect pornind de la o pagina din lege”.
“N-as putea sa spun ce va face si ce va drege CSM in 2010” continuand cu faptul ca e foarte important ca presedintele CSM sa-si axeze activitatea pe doua aspecte.
“Presedintele trebuie sa construiasca punti si sa darame ziduri. Aceasta ar trebui sa fie dominanta presedintelui, recladirea relatiilor cu sistemul judiciar (instante si parchete). Cred ca of-ul e reabilitarea sistemului judiciar. Cred ca sistemul judiciar roman e demn de a fi pus alaturi de celelalte sisteme judiciare din Uniunea Europeana.
Cred cu tarie in aceste lucruri pentru ca sunt judecator de aproape 20 de ani, profesie pe care o fac cu pasiune si nu pentru ca trebuie sa am un loc de munca.
Ce mi-as dori cu titlu de noutate? Sa schimbam configuratia sedintelor Plenului. As dori sa avem o sedinta pe chestiuni administrative si o alta zi din saptamana sa discutam sistematic. Haideti sa discutam pe volumul optim de munca, pe prealuarea din munca judecatorilor de catre grefieri. Mi-as dori aceasta schimbare a structurii sedintelor. Nu trebuie sa ne transformam in grefieri de sedinta sau sa reluam ce s-a discutat.
Vreau sa transformam aparatul tehnic al CSM intr-un corp suplu care sa lucreze intr-un ritm sportiv. Dorinta mea personala va fi ca acest an sa fie un an lamuritor. Nu intamplator am vorbit de legitimate. Nu as vrea ca urmatorul Consiliu sa ne reproseze ca <<nu ati reusit sa pastrati legitimitatea>>.
Sunt convinsa ca aceasta functie vine si trece. Ramane omul.
Am candidat pentru ca nu imi plac lucrurile care se stiu dinainte.”
A incheiat spunand ca decizia de a candida a luat-o ieri si ca a discutat si cu familia (un membru a fost impotriva, celalalt pentru).
Dupa alegerea ca presedinte al CSM, Florica Bejinaru a declarat:
“Daca reusim sa crestem si cateva procente la credibilitatea sistemului judiciar, voi considera ca mi-am indeplinit mandatul. Vreau sa va asigur ca nimic din ceea ce voi face in acest an ca si presedinte CSM nu va fi decat in interesul acestei institutii si a sistemului judiciar. Sper sa facem o echipa la fel de buna cu celelalte institutii si puteri ale statului fara de care nu putem contribui la reformarea sistemului.
Vreau sa fac o scruta precizare care ar putea fi obiectul unei controverse. ICCJ s-a pronuntat printr-o hotarare definitiva si irevocabila care a clarificat acea situatie si vreau sa punct punct acestei probleme. Voi aloca tot spatiul problemelor pe care CSM e chemat sa le rezolve in acest an.”
Pentru Juridice.ro, Alina Matei
* * *
Proc. Gratiana Isac a prezentat luni, 11 ianuarie 2010, proiectul de management pentru functia de vicepresedinte al CSM.
Redam textul integral:
“Proiect de management pentru funcţia de Vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii
Priorităţile de acţiune pentru perioada 2010-2011, privite din perspectiva funcţiei pentru care candidez, sunt impuse în primul rând de necesitatea de restructurare a sistemului judiciar în vederea realizării unui act de justiţie transparent,echitabil şi calitativ superior, precum şi de îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat în domeniul reformei sistemului judiciar, prin măsurile cuprinse în noul Plan de acţiune vizând Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
Având în vedere obiectivul fundamental al Consiliului Superior al Magistraturii, care îl constituie îndeplinirea rolului constituţional şi legal de garant al independenţei justiţiei, prin Hotărârea nr. 1839/29.10.2009, au fost adoptate principalele direcţii de acţiune şi măsuri ale Consiliului Superior al Magistraturii care urmează să fie întreprinse în perioada noiembrie 2009 – 30 iunie 2010, din cadrul condiţionalităţilor 1 şi 3 din proiectul noului Plan de Acţiune vizând Mecanismul de Cooperare şi Verificare:
I. 1. Îmbunătăţirea politicii de resurse umane, a organizării instanţelor şi parchetelor şi pregătirii profesionale a magistraţilor;
2. Accelerarea mecanismelor care pot influenţa unificarea practicii judiciare la nivel naţional;
3. Inspecţia judiciară. Întărirea rolului CSM de instanţă disciplinară pentru magistraţi şi creşterea eficienţei activităţii în acest domeniu.
4. Creşterea transparenţei actului de justiţie.
II.. Lupta împotriva corupţiei, prin măsuri precum asigurarea resurselor umane necesare structurilor specializate cu atribuţii în acest tip de cauze, pregătirea specializată a judecătorilor şi procurorilor în acest domeniu, precum şi asigurarea accesului larg al judecătorilor şi procurorilor la jurisprudenţa în domeniul luptei anticorupţie.
Direcţii de activitate prioritare:
1. consolidarea independenţei justiţiei (asigurarea independenţei justiţiei prin mecanisme şi proceduri adecvate care să garanteze respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, îmbunătăţirea profesionalismului întregului personal din sistemul judiciar, creşterea gradului de responsabilizarea a magistraţilor, consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, continuarea implementării Strategiei de Comunicare Publică, adoptarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală, lupta împotriva corupţiei şi unificarea practicii în domeniu);
2. asigurarea participării magistraţilor, a asociaţiilor profesionale şi a societăţii civile la mecanismul decizional al Consiliului Superior al Magistraturii (dezvoltarea relaţiei cu corpul magistraţilor prin întâlniri directe ale membrilor Consiliului cu aceştia, consultarea instanţelor şi parchetelor asupra principalelor proiecte de legi/regulamente care vizează funcţionarea sistemului, vizite la instanţe şi parchete, implicarea asociaţiilor profesionale şi a celorlalte organizaţii ale societăţii civile în proiectele şi programele de formare profesională destinate magistraţilor, dezvoltarea, cu sprijinul partenerilor menţionaţi, a unor noi programe de informare şi de educaţie juridică destinate publicului etc.);
3. apărarea statutului magistratului;
4. îmbunătăţirea activităţii Inspecţiei Judiciare;
5. unificarea practicii judiciare;
6. dezvoltarea unor relaţii de cooperare şi parteneriat cu organele aparţinând celorlalte puteri ale statului;
7. colaborarea permanentă şi eficientă cu toate instituţiile sistemului judiciar sau care au legătură cu sistemul;
8. stabilirea unei relaţii de parteneriat cu mass-media în prezentarea sistemului judiciar şi implementarea strategiei de comunicare.
Îmbunătăţirea politicii de resurse umane, a organizării instanţelor şi parchetelor şi pregătirii profesionale a magistraţilor
1. Managementul resurselor umane
Managementul eficient al resurselor umane implică recrutarea magistraţilor în concordanţă cu evaluarea continuă a necesităţilor de personal şi o strategie de resurse umane predictibilă.
În condiţiile în care anul 2009 a fost marcat de tendinţa tot mai accentuată a vacantării posturilor de judecător şi procuror, la nivelul tuturor gradelor de jurisdicţe, prin pensionare,politica de resurse umane trebuie să vizeze:
- reducerea deficitului de personal prin:
- valorificarea procedurilor oferite de Legea nr. 303/2004 pentru asigurarea încadrării instanţelor şi parchetelor cu numărul necesar de judecători şi procurori;
- analizarea solicitărilor pentru ocuparea posturilor temporar vacante care afectează grav buna funcţionare a acestora prin apelarea la fondul de rezervă;
- analizarea riguroasă a cererilor de detaşare în raport de volumul de activitate şi de încărcătura de dosare la unitatea de unde provine magistratul detaşat;
· completarea schemelor funcţionale la instanţele şi parchetele cu deficit major de personal, în vederea echilibrării şi eficientizării acestora în raport cu volumul de activitate la instanţe şi parchete.
- analiza, împreună cu Ministerul Public, a schemelor de personal, în raport cu volumul de activitate al acestora, şi formularea de propuneri concrete de redistribuire a posturilor vacante de procuror;
- completarea strategiei de resurse umane cu măsurile impuse de concluziile studiului de impact privind noile coduri de procedură în raport de care vor fi analizate posibilităţile de raţionalizare a activităţii instanţelor şi parchetelor;
· implicarea activă a Institutului Naţional al Magistraturii şi colaborarea eficientă în procesul de adoptare a politicilor de resurse umane
· îmbunătăţirea cadrului legislativ aplicabil şi a modalităţilor concrete de desfăşurare a examenelor de promovare.
În acest context este de menţionat şi importanţa pentru îmbunătăţirea politicii de resurse umane a Proiectului „Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor instituţiilor din cadrul sistemului judiciar”.
Proiectul a reprezentat o primă etapă în definirea şi aplicarea unui sistem comprehensiv de gestiune a resurselor umane, financiare şi materiale ale sistemului judiciar român. La acest moment, se află în derulare partea a doua a proiectului, vizând crearea propriu-zisă a sistemului de management integrat al resurselor sistemului judiciar.
2. Asigurarea formării profesionale a magistraţilor
Asigurarea unei formări profesionale de calitate prin realizarea unor programe de formare profesională, cu un nivel ridicat de performanţă, constituie una din priorităţile sistemului judiciar.
Principalele obiective în acest domeniu ţin de:
· Orientarea formării profesionale continue a magistraţilor în special pe domenii legate de însuşirea noilor prevederi ale codurilor civil si penal, precum şi a normelor de procedură ce urmează a fi reglementate prin noile coduri de procedură civilă şi penală;
· se va pune accentul în continuare pe organizarea seminarilor pentru unificarea practicii judiciare, atât la nivel centralizat, cât, în special, la nivel descentralizat, în cadrul instanţelor si parchetelor
· asigurarea cunoştinţelor necesare pentru integrarea sistemului judiciar românesc în contextul european actual
· asigurarea unei formări profesionale axate pe specializarea judecătorilor şi procurorilor, în concordanţă cu nevoile sistemului;
· dezvoltarea abilităţilor non-juridice specifice profesiei de magistrat prin crearea unei punţi de comunicare eficiente între magistraţi şi societate;
· asigurarea pregătirii judecătorilor şi procurorilor admişi în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Având în vedere şi interesul special manifestat de Comisia Europeană, în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, prioritară este şi continuarea măsurilor în vederea îmbunătăţirii calităţii şi celerităţii actului de justiţie în cauzele privind lupta anticorupţie, inclusiv cu privire la intensificarea formării profesionale specializate a judecătorilor şi procurorilor în domeniul combaterii corupţiei şi al criminalităţii economico-financiare.
3. Evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor
Analiza procesului de evaluare a magistraţilor, desfăşurat până în prezent, a relevat următoarele aspecte esenţiale:
- procesul de evaluare a fost conceput ca unul prea complex şi de durată în raport de funcţiile sale, iar eficacitatea procesului a fost diminuată de existenţa multor criterii, indicatori şi subindicatori a căror apreciere trebuie explicată;
- actualul proces de evaluare a avut un caracter formal.
Având în vedere aceste aspecte, este necesară implementarea imediată a unor măsuri privind creşterea eficienţei sistemului de evaluare şi analizarea şi promovarea unor propuneri de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Pe termen scurt, în scopul optimizării procesului de evaluare, este necesară modificarea/completarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor aprobat prin HCSM nr. 676/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ghidului de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor, cu dispoziţii care să clarifice aspectele interpretate în mod neunitar de către comisii, să simplifice activitatea comisiilor de evaluare (cu respectarea principiilor evaluării) şi să permită valorificarea rezultatelor evaluării pentru repartizarea magistraţilor în programe de instruire, în funcţie de competenţele ce trebuie dezvoltate.
Pe termen mediu, măsurile trebuie să vizeze revizuirea sistemului actual de evaluare individuală a activităţii profesionale a magistraţilor, pentru creşterea eficienţei acestuia şi promovarea unor propuneri de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
În acest context, un instrument de lucru eficient îl poate constitui proiectul „Creşterea eficienţei sistemului de evaluare profesională a magistraţilor” derulat cu Consiliul Judiciar din Italia – Consiglio Superiore della Magistratura, care va fi implementat începând cu luna ianuarie 2010, pentru o perioadă de 6 luni, în cadrul căruia:
· vor fi studiate şi analizate sistemele de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor existente în Europa în ceea ce priveşte evaluarea individuală a magistraţilor cât şi evaluarea sistemelor judiciare în ansamblu, dintr-o perspectivă de drept comparat.
· vor fi studiate şi identificate avantajele şi dezavantajele principalelor sisteme de evaluare a magistraţilor; vor fi prezentate o serie de recomandări privind cel mai bun model de evaluare: evaluarea individuală a judecătorilor şi procurorilor sau evaluarea sistemului judiciar.
· pe baza unei analize aprofundate a sistemelor de evaluare structurală a performanţei sistemului judiciar şi a specificităţilor sistemului judiciar din România, experţii vor elabora un document conţinând o serie de propuneri concrete privind crearea procedurilor şi metodologiei necesare în vederea introducerii evaluării sistemului judiciar în România.
Îmbunătăţirea activităţii Inspecţiei judiciare. Întărirea rolului constituţional al Consiliului de instanţă disciplinară
Pentru perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2011 se menţine ca direcţie prioritară de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii eficientizarea activităţii corpului de inspecţie prin următoarele acţiuni:
· continuarea procesului de recrutare şi selecţie a inspectorilor judiciari, în vederea ocupării posturilor vacante, cu respectarea criteriilor de reprezentativitate regională;
· accentuarea autonomiei Inspecţiei judiciare;
· creşterea promptitudinii şi celerităţii în efectuarea lucrărilor, îndeosebi în domenii precum apărarea bunei reputaţii a magistraţilor;
· accentuarea rolului constructiv, de recomandare a Inspecţiei judiciare în scopul remedierii prompte a disfuncţionalităţilor constatate;
· deplasarea accentului activităţii pe controale tematice;
· actualizarea ghidurilor Inspecţiei Judiciare sub forma unei Metodologii de lucru care să asigure unificarea modalităţilor de lucru ale inspectorilor judiciari. În concretizarea acestei direcţii de acţiune, a fost constituit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii grupul de lucru ce are ca obiectiv întocmirea metodologiei de realizare a controalelor Inspecţiei Judiciare, în scopul unificării practicii de realizare a controalelor judiciare. Până în prezent, au fost reglementate principiile care trebuie să guverneze activitatea de inspecţie, definirea formelor de control, reglementarea tipurilor de controale, conţinutul raportului de control şi comunicarea acestuia;
· discutarea problemelor de practică neunitară ivite în activitatea de inspecţie, precum şi analiza soluţiilor pronunţate de Comisiile de disciplină, în cadrul şedinţelor inspectorilor de studiu profesional;
· monitorizarea permanentă a cazurilor de încălcare a normelor deontologice de către magistraţi.
Creşterea transparenţei actului de justiţie prin continuarea implementării Strategiei de comunicare publică
Alături de măsurile care vizează pregătirea profesională în domeniul comunicării publice a magistraţilor şi personalului auxiliar, a purtătorilor de cuvânt, actualizarea informaţiilor de pe site-ul oficial al CSM şi reorganizarea lor într-un format accesibil şi atractiv, crearea portalului de jurisprudenţă, în colaborare cu Tribunalul Vrancea, în prezent, Consiliul, împreună cu instanţele şi parchetele, sunt puse în situaţia de a-şi flexibiliza politicile de comunicare şi să treacă de la deschidere spre mass-media şi public spre crearea planificată a unei imagini pozitive.
Este necesar ca procesul formării unei imagini pozitive să se concentreze pe misiunea de recunoaştere a justiţiei ca putere egală cu celelalte puteri, pe care CSM şi-a asumat-o, şi a îmbunătăţirii ei permanente şi pe valoarea care guvernează întreaga activitate a CSM: justiţia în general şi magistratul în special.
În acest context, mesajul transmis şi pe care opinia publică să-l asocieze cu activitatea desfăşurată în cadrul sistemului judiciar trebuie să se axeze pe 3 coordonate : „competenţă, echilibru, fermitate”.
Fiecărei instanţe, parchet dar şi CSM-ului îi revine dificila sarcină de a preveni deteriorarea prestigiului justiţiei, găsirea de metode şi mijloace la nivel sistemic pentru îmbunătăţirea imaginii ei în scopul creşterii încrederii publicului.
Dincolo de efortul sistemului judiciar în ansamblu de a întări prestigiul justiţiei, acesta va rămâne un simplu deziderat în lipsa efortului individual al fiecărui magistrat a cărui activitate, în esenţă,constituie un reper în conturarea imaginii publice.
Principalele domenii în care trebuie ca CSM să acţioneze sunt comunicare internă, în principal cu magistraţii din sistem şi comunicarea externă, cu presa( şi, prin intermediul ei, cu publicul larg) şi cu persoanele din afara sistemului.
Din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii comunicarea cu magistraţii, direct sau prin intermediul asociaţiilor profesionale, trebuie considerată o problemă prioritară, deoarece întreruperea ori apariţia unor disfuncţionalităţi în acest domeniu duc la slăbirea sistemului judiciar şi implicit a poziţiei Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul societăţii.”
A se vedea si:
- Dan Lupascu: obiective, directii de actiune si masuri pentru activitatea CSM in 2010
- Cele 21 de trepte ale lui Liviu Dascalescu
PDF 
