Un nou proiect de lege va fi promovat in perioada urmatoare. Dupa ce in luna septembrie 2009 protestul magistratilor a conturat ideea ca in timpul exercitarii mandatului de catre magistrati nu poate fi redus venitul acestuia, acum discutia este reluata cu privire la pensii.
In principiu, se doreste disparitia pensiilor speciale ale unor categorii de bugetari, printre care si magistratii. Nu critic aceasta optiune, care apartine exclusiv clasei politice, fondata pe necesitati sociale.
Pun insa in discutie un alt aspect, pe care l-am mai ridicat odata dar atunci in legatura cu salariile: pot fi afectate negativ conditiile de pensionare a magistratilor? Mai exact, poate fi marita varsta de pensionare si/sau perioada contributiva sau micsorata pensia unui judecator? Raspunsul este NU, pe motive ce tin de independenta judecatorului, principiu de ordin constitutional.
Explicatia este simpla: daca un magistrat care urmeaza sa dea o hotarare in cazul unui politician sau grup de interese cu influenta la politicieni stie ca acesti politicieni pot decide oricand afectarea negativa a pensiei sale, va da o hotarare care il va proteja pe el insusi. Asta se va intampla cel putin in aparenta, daca nu in fapt. De aceea, oriunde in lume, venturile magistratilor sunt in afara controlului politic, ele fiind fixate prin lege.
Ca urmare, o noua lege, mai defavorabila, cu privire la pensiile magistratilor nu poate viza decat persoanele care intra in magistratura ulterior aparitiei legii. Caci atunci cand intra in magistratura, persoana respectiva accepta conditiile de exercitare a functiei, inclusiv cu privire la pensia care il asteapta.
Asadar, noua lege a pensiilor nu poate viza magistratii in functie si, cu atat mai mult, magistratii deja pensionati.
PS: Se pare ca aceeasi parere o are si Consiliul Legislativ, chemat in aceste zile sa dea avizul pe proiectul de lege promovat de Guvern pe noua lege unitara a pensiilor. Oricum, Curtea Constitutionala a atins aceasta chestiune si in acelasi sens in decizia nr. 375/2005 si decizia nr. 120/2007.
Cristi DANILET, judecator
vicepresedinte Judecatoria Oradea
Tipăreşte
Universitatea
Domnule Adrian83, spuneaţi cu o altă ocazie, că este posibil să nu fiţi foarte bine documentat. Dacă 83 are semnificaţia anului naşterii, sunteţi doar tânăr şi neliniştit. Într-adevăr, este necesar să fii documentat, dar nu întotdeauna este şi suficient.
Probabil în Constituţie? Sigur în Constituţie!
Dar, domnule Adrian83, una este SĂ NU AI LIBERTATEA să prestezi activităţi suplimentare aducătoare de venituri, pentru că ţi se interzice şi chiar la nivelul cel mai înalt de reglementare – Constituţie (cauze exterioare, obiective şi insurmontabile) şi alta este SĂ AI LIBERTATEA de a presta astfel de activităţi şi să nu poţi, să nu vrei, să nu ai oportunităţi la un moment dat, etc. (cauze în general subiective,care pot fi în general depăşite, sau ale căror efecte pot fi înlăturate sau atenuate).
Problema este atât de simplă, ce este atât de greu de înţeles aici?
Dacă vrem o aşa zisă egalitate a drepturilor, atunci nu ar trebui o egalizare şi a obligaţiilor!
Prin urmare, „INDECENŢA” salariilor şi pensiilor magistraţilor este DIRECT PROPORŢIONALĂ CU „INDECENŢA” INTERDICŢIILOR ŞI INCOMPATIBILITĂŢILOR categorice, severe şi care durează atât cât se exercită profesia, deci toată cariera.
Vorbiţi de DISCRIMINARE POZITIVĂ, (deci în favoarea magistraţilor), atunci când vă referiţi la drepturile privind salariile şi pensiile. Păi, această discriminare pozitivă există numai în măsura în care, aplicând acelaşi raţionament, rezultă că înşişi magistraţii sunt discriminaţi (deci în defavoarea lor), prin impunerea unor interdicţii şi incompatibilităţi, care prin multitudine, natură şi durată, nu se regăsesc la alte CATEGORII PROFESIONALE. Aici cum se împacă cele două idei? Or, judecătorii sunt obligaţi pur şi simplu să accepte interdicţiile şi incompatibilităţile, iar la capitolul drepturi, nu au dreptul, nu li se cuvine o compensare, o atenuare, o echilibrare, o contrabalansare cu valoare economică. Un astfel de răspuns contrazice buna credinţă şi bunul simţ. Mai aveţi puţin şi o să susţineţi că în ceea ce-i priveşte pe magistraţi 1+1 poate să facă uneori şi 0, că ziua e noapte, că legea gravitaţiei funcţionează invers…
Vorbiţi în final de ÎNLĂTURAREA UNOR INTERDICŢII ! Pur şi simplu nu se poate, aici nu există jumătăţi de măsură, având în vedere rolul magistratului în societate. Vă daţi seama ce ar rezulta, jumătate judecător – jumătate comerciant, sau patron, sau consilier, sau sculer matriţer, sau politician, jurnalist, medic, sau agent nu ştiu de care. Aşa ceva este imposibil.
Dar, este până la urmă foarte posibil, dar într-o altă societate, dacă redefiniţi justiţia şi drepturile justiţiabililor, redefiniţi magistratul, redefiniţi Europa şi CEDO , statul de drept, etc…
În orice caz, domnule A.K, ceea ce aţi postat astăzi nu mai poate fi socotit un act cultural (oricâtă îngăduinţă sau oricat umor ai avea), ci unul macabru, cu rezonante medicale, iar nu sociale, politice, sociologice, etc. Dacă strângem toate comentariile dumneavoastră la un loc, se putea realiza chiar un act de cultură. Dar, ceea ce scrieţi acum, este de o morbiditate ciudată şi poate reprezenta lejer baza concluziei potrivit căreia, dvs. nu aţi avut, nu aveţi şi nu veţi avea probleme cu judecătorii, ci probabil veţi avea cu cei care depun jurământul lui Hipocrates. Ura, percepţia greşită, strâmbă, contorsionată asupra unei părţi a lumii exterioare, care par sa genereze astfel de viziuni, va aduce nefericiri, va aduce dezechilibre , va face avocaţi EMO şi e păcat. Modul de abordare a chestiunii, prin raportare la moarte, cimitir şi privilegii inexistente în timpul vieţii, dar care ar fi dorite de judecatori de o manieră patologică, de fapt conduce la „îngroparea” judecătorilor chiar înainte de a muri şi atunci va trebui să faceti mai degraba statului de drept, o piatră comemorativă.
Scrieţi şi probabil, gândiţi despre judecători, ca despre nişte spirite malefice sau anticrişti! (precedentul este creat cumva, caci ati mai spus ca roba neagra = cioclu) HELLO! Acesta este un loc pentru Ştiri juridice, nu un site despre sau împotriva satanismului! Aveţi grijă să nu vă posede cu adevărat astfel de gânduri, fie si numai la nivel de imaginatie si „creativitate”, căci altcineva va trebui să fie exorcizat.
Bubeles,
Eu nu fac acte de cultura aici pe juridice.ro (desi vanitatea ma imboldeste sa iti multumesc pentru linguşeală).
Interesul meu este sa ii critic si sa ii rascolesc … chiar si pe autor, care e cel mai nostim din ceata juzilor, cu alura sa de cavaler al tristei figuri.
Dar afirmatia, sub specie aeternitatis, ca pensia magistrala este un drept ereditar dinastic al clanului iudex-ilor …. este prea gogonata.
Daca, ipotetic, ceea ce spune el este adevarat … atunci toate afirmatiile mele nu sunt cu nimic exagerate. Hiperbola mea devine banală.
Realitatea bate fantezia.
In cazul asta … Semizeii merita temple si mausolee, precum si o venerare asidua.
Oricum, justitia, ca intreg, este infailibila.
Am zis bine. Infailibila.
Daca un şoarece de judecătorie greşeşte, îl cenzurează o vulpe de tribunal.
Dacă o vulpe de tribunal greşeşte, o cenzurează un lup de curte de apel.
Dacă lupu’ greşeşte, atunci ultimul cuvânt il are Vulturul de Supremă.
Deasupra Vulturului Suprem nu mai e nimeni aşa că sentinţa supremă e infailibilă.
La aşa puteri … cine sunt eu?
Un jolly-joker paralel …
Îmi acorzi prea multă importanţă, Bubeles !
Iar comparaţia cu avocaţii EMO … ai greşit generaţia.
Îţi multumesc că eşti preocupat şi îngrijorat pentru mine!
Când o să am nevoie de bani de medicamente, o să-ţi dau un telefon!
Sau o să mă fac bine gândindu-mă că acolo, undeva, neştiut, în ciubăr-spaţiu, şade un iuzăr anonim, Bubeles, care mă socoate creator de “acte de cultură”.
Hotarat si adevarat lucru! Aveti pur si simplu UMOR. E de bine. Si aveti atat de mult, incat dati si altii. Acest altruism este o forma de tratament, dar si medicamentele trebuie date si luate cu mare grija.
Descrieti rapid Justitia, sau in sfarsit, spatiul, modul in care se realizeaza, ca pe o ferma a animalelor. Intreb: Daca admiteti ca acest loc e populat sau bantuit si de cavaleri ai tristei figuri, sau de fiinte cu alura unor asemenea personaje, va rog, nu le lasati singure! Ati uitat de cal, de magarul auxiliarului, dar si de alte cuvantatoare sau necuvantatoare. As mai avea o curiozitate: procurorii in ce specie i-ati incadra? Ati putea tine seama de gradul parchetului si de specializare? Dar, ca sa fie tabloul complet si pentru ca si avocatii sunt o roata importanta in angrenaj, sa nu-mi spuneti ca ei ar fi singurii Homo sapiens sapiens… Dar la CEDO, care in anumite privinte si punctual, se afla deasupra vulturilor supremi si spun ultimul cuvant intr-un act de justitie. Deasupra lor cine sau ce se mai afla…
Deci, nu astept telefon, Bubeles.
De ce trebuie sa stie magistratii conditiile de pensionare (varsta si cuantumul pensiei) pe care le vor avea, inca de la intrarea in magistratura? Pai daca e asa, sa ne gandim la conditiile acestea, asa cum erau ele cand au intrat in magistratura cei cu o vechime de peste 10-12 ani: acum 10-12 ani, nu existau pensiile speciale, deci toti cei care intrau in magistratura, poate chiar si d-l vice-presedinte de la Judecatoria Oradea, stiau ca vor primi o pensie calculata dupa criteriul sumei cu care s-a contribuit, la fel ca toti muritorii. Si daca toti ceilalti oameni ai muncii nu stiu nimic sigur despre conditiile de pensionare la momentul in care se angajeaza intr-un domeniu sau altul, de ce magistratii sunt iar o exceptie? Eu zic ca se incearca o discriminare pozitiva a magistratilor fata de celelalte categorii de personal, ceea ce nu e corect. Au salarii suficient de mari cat sa aiba o pensie cel putin decenta, calculata ca la toti ceilalti oameni ajunsi in prag de pensionare, de ce trebuie sa suporte bugetul statului povara unor pensii privilegiate, pentru ca diferenta dintre pensia calculata dupa nivelul contributiei si pensia efectiv incasata de domnii magistrati, se suporta de la bugetul statului… Si daca tot vor sa aiba pensii in cuantum de 85% din ultimul venit brut, atunci de ce nu li se mareste CAS-ul ? Sa fie dublu decat la ceilalti angajati, si atunci nimeni nu ar mai spune de ce au pensii atat de mari… Decenta ar trebui sa-i indemne pe domnii magistrati sa nu mai ceara atatea privilegii in aceste vremuri ticaloase, cand majoritatea oamenilor traiesc cu spaima fiecare zi, intrebandu-se daca si peste o saptamana vor mai avea locul actual de munca.
“De ce trebuie sa stie magistratii conditiile de pensionare (varsta si cuantumul pensiei) pe care le vor avea, inca de la intrarea in magistratura?”
Pentru ca ei merita.
Magistratii vor sa aiba gradinite speciale pentru copiii lor, cantine, restaurante, autobuze, hoteluri, fantani din care sa bea doar ei.
Vor sa stie ce salariu au din ziua in care s-au nascut!
Vor sa stie la ce virsta ies la pensie, ce salariu vor primi.
Vor sa stie ce pensie vor primi si in ce parcela din cimitir vor fi ingropati !
Bineinteles, toti magistratii intra in rai si vor muri la 100 de ani fix, in somn, ca sa nu-i doara.
Magistratii merita, doar sunt cei mai buni dintre romani, nu?
Ar trebui sa le facem pietre comemorative inca de pe acum.
Răspuns greşit! De fapt, cum să ai un răspuns corect la întrebări greşite! Manipularea şi intoxicarea au învins, ura generată de acestea întunecă mintea, iar raţiunea s-a transformat într-un instinct grotesc de supravieţuire. Intoleranţa şi ignoranţa nu sunt doar criminale, ci şi sinucigaşe.
Nu este o pensie specială, se numeşte pur şi simplu pensie de serviciu. Asta, pentru rigoare. Dar vă place să folosiţi termenul inoculat de alţii, pentru a argumenta şi susţine aşa zisa NESIMŢIRE a magistraţilor.
NU sunt 10-12 ani, ci aproape 13 ani – L. 142/1997. Lege! Ştiţi ce înseamnă LEGE?
NU este un procent de 85%, ci unul de 80% de bază.
PREVIZIBILITATEA – este o cerinţă general valabilă şi de bun simţ.
Vorbiţi de DECENŢĂ!
Deşi nu e corect ceea ce voi spune, dar se poate întoarce împotriva argumentului folosit de dvs. privind decenţa, următoarea întrebare logică (formal):
De ce societatea, despre care s-a stabilit că are nevoie de justiţie şi anume una imparţială şi independentă, nu a avut „DECENŢA” sa nu stabilească pentru judecători cele mai severe interdicţii şi incompatibilităţi permanente, (cu excepţia funcţiei în învăţământul superior juridic) si aceasta in condiţiile în care magistratura nu presupune un mandat efemer de 4 ani, ci o carieră, o viaţă şi singura sursă de venituri? Oare, nu este logic şi de bun simţ, (statele civilizate au stabilit acest lucru axiomatic, la nivel declarativ şi aplicat în practică), ca toate aceste interdicţii şi incompatibilităţi să fie compensate printr-o indemnizaţie şi printr-o pensie stabilite la un asemenea nivel, încât printre altele, să se atenueze lipsa unor venituri care ar fi putut fi obţinute dacă judecătorul avea libertate socială şi economică totală şi, deci, nu ar fi fost impuse interdicţiile şi incompatibilităţile.
Vorbiţi de vremuri ticăloase! Oare este „ticăloşie” ca un judecător să aibă (ÎN MEDIE – de la instanta cea mai mica in grad pana la ICCJ) cca. 1000 EURO pe lună, în timp ce sunt alte funcţii strategice plătite în stat şi de stat cu 17.000 – 20.000 EURO/lună. Sau, munca unui judecător să fie de o aşa manieră subevaluată, încât să nu poată fi nici măcar asemănată cu cea a unei persoane tinere sa zicem de 25 ani plătită cu „decenta” sumă de 3400 euro full time şi 1700 euro part time? ( este adevărat că în mediu privat). Sau, munca unui judecător pe 4 – 5 ani ( mă refer la scopul şi importanţa acesteia), să nu valoreze nici măcar cât un ceas al unei persoane care nu are interdicţii şi incompatibilităţi şi gravitează nestingherit în lumea politico-economică? Nu poate un judecător să aibă un venit lunar măcar egal cu valoarea unei bujii (să zicem) a unei maşini super scumpe a fiului unui „rege” din nu ştiu ce domeniu de activitate?
Atunci ce este judecătorul, ce este justiţia, în ce stadiu este societatea în care trăim în care intoleranţa, o asemenea “instigare la ură, la moarte , la arderi pe rug şi la execuţii în piaţa publică” pe care la gasim la tot pasul, sunt şi în orice caz, nu se regăsesc la alte categorii profesionale în aceşti termeni şi cu asemenea dimensiuni anacronice, degradante, absolut inexplicabile pentru secolul 21…
Magistraţii sunt cauza condiţiilor economice grele, şomajului sau a salariilor mici, a instabilităţii legislative? Să fim serioşi, dar şi sănătoşi la trup şi la minte in aceste vremuri…
asa cum am mai postat, este bine ca judecatorii sa fie bine salarizati.
este rau ca se incearca subordonarea lor si ca li se taie din salarii.
dar este la fel de rau sa se plinga ca sint incompatibili si li se impun interdictii. in fond pot oricind sa se “faca” politicieni, afaceristi s.a.m.d.
este lamentabil sa te plingi ca nu esti odrasla unuia care sa-ti ofere o masina la care una bucata bujie face cit un salar….
in momentul cind iti asumi raspunderea de a fi judecator, stii cu ce ai de-a face. daca vrei sa fii liber si independent, in mod cert nu iti asumi o asemenea sarcina.
iar cei care se plimba prin mediul politico-economic fara interdictii si incompatibilitati, lipsiti de griji o fac si datorita faptului ca pina acuma justitia s-a dovedit slaba !
nu suna bine argumentele astea.
cum ar suna sa incep sa ma pling ca judecatorul – la 48-50 de ani- proaspat iesit la pensie, cu pensia dubla fata de salar, se inscrie in barou si imi face concurenta ? de ce nu sta acasa sa se bucure de pensie …
suna bine?
ca sa nu crezi ca am ceva cu magistratii, am sustinut totdeauna ca primi care ar trebui terminati dintre bugetari sint cei din agentiile guvernamentale, unde salariul soferului este de 1000 euro si care nu fac nimic, in afara de umfla indemnizatii, premii, iar daca te uiti la programele de absorbtie a fondurilor europene, cam pentru 8% s-a reusit sa se faca proiecte… restul banilor se vor duce inapoi la UE, ca sintem incapabili.
Sunt de acord ca este inadmisibila diferenta dintre salariile judecatorilor si cele ale unor alti functionari care detin functii “strategige” in stat. Cred ca judecatorii ar trebui sa aiba in medie cele mai mari salarii din sistemul public.
Pe de alta parte insa nu sunt de acord cu pensiile speciale pentru ca sunt discriminatorii. Judecatorii sa aiba salarii mari sa plateasca contributii mari si astfel sa aiba pensii mari dar calculate in aceleasi conditii ca si ceilalti functionari. Asa este corect si de bun simt.
Faptul ca judecatorii au interdictii nu este un argument bun in opinia mea pentru ca nu toti oamenii care nu au astfel de interdictii presteaza alte activitati care sa le aduca venituri. Avem de a face cu o noua discriminare: oamenii care nu au interdictii ca sa ajunga la nivelul unui judecator ar trebui sa munceasca mai mult, in timpul lor liber (asta daca acceptam ca salariile mari si pensiile speciale ale judecatorilor sunt datorate interdictiilor). Ca sa fie valid acest argument ar trebui sa fie o regula faptul ca oamenii presteaza si alte activitati aducatoare de venituri pe langa ocupatia de baza. Dar lucrul asta nu este adevarat nu suntem sclavi ai muncii avem nevoie si de timp pentru odihna si alte activitati personale.
Pe de alta parte insa cred ca s-ar putea elimina fara probleme unele dintre restrictiile care sunt la ora actuala pentru magistrati si astfel n-am mai avea asa de multe discutii cu interdictiile. Lucrul asta insa cel mai probabil necesita chiar modificarea Constitutiei.
Cui profită confuziile, sferturile de adevăr, perpetuarea unor erori, derapajele, provocările, pistele false, aproximările, reacţiile viscerale, abaterea de la cauzele şi problemele reale şi/sau inventarea ori supradimensionarea altora?
Ca urmare a acestor fenomene, citeşti tot felul de comentarii, dar care demonstrează interpretarea voit greşită, cunoaşterea insuficientă sau necunoaşterea unor reguli sau principii, stabilite ca un ABC al statului de drept, cel puţin de bătrâna Europă – prin Consiliul Europei, ca să nu mai trecem şi oceanul. România este membru al Co.E. din 1993.
Dau un singur exemplu: CARTA EUROPEANĂ PRIVIND STATUTUL JUDECĂTORILOR, adoptată în unanimitate la o reuniune multilaterala a statelor membre, ţinută la Strasbourg, 8-10 iulie 1998
La adoptarea CARTEI s-au avut în vedere: – articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care prevede că „orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege”; -Principiile fundamentale referitoare la independenţa judecătorilor, aprobate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în noiembrie 1985; – Recomandarea nr. (94) 12 a Comitetului Miniştrilor statelor membre ale Co.E., cu privire la independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor.
Prin adoptarea CARTEI, statele s-au arătat interesate, în contextul schimbărilor profunde intervenite în anii 80 în Europa de Est: – ca promovarea independenţei judecătorilor, necesară întăririi supremaţiei dreptului şi apărării drepturilor şi libertăţilor individuale în cadrul statelor democratice, să devină efectivă; – de necesitatea ca dispoziţiile de natură a asigura cele mai bune garanţii de competenţă, independenţă şi imparţialitate a judecătorilor să fie precizate într-un instrument destinat tuturor statelor europene;
De asemenea, s-a urmărit ca statutul judecătorilor în diferitele state europene să ia în considerare dispoziţiile CARTEI, pentru a asigura în mod concret cele mai bune garanţii.
Această CARTA stabileşte principii şi dă un răspuns corect la mai multe din problemele ce revin obsedant în actualitatea noastră, cum ar fi CSM-ul (ca instanţă independentă de legislativ şi executiv), remunerarea, dar şi PENSIA MAGISTRAŢILOR. Această din urmă temă, legată strâns de salarizare, de asemenea, este aruncată pe piaţă, fără legătură cu vreo criză economică, mai degrabă legat de o criza provocată de „politica” dezinformării, de o filozofie strâmbă şi contorsionată de mentalităţi apuse sau ale unui egalitarism suspect şi anacronic. Oricum, în perioadă de criză economică, justiţia trebuie întărită, iar nu slăbită.
Astfel, trebuie să se ştie odată pentru totdeauna, numai trei din principiile cuprinse în CARTĂ şi care construiesc alături de alte principii, statutul judecătorului. Altfel, orice dialog pe aceste teme, este contraproductiv şi între jurişti, este straniu.
- „6.1. Exercitarea ca profesie a funcţiilor judiciare implică remunerarea judecătorului la un nivel stabilit în aşa fel încât să-l ferească de presiuni ce vizează să influenţeze sensul deciziilor sau în general comportamentul său jurisdicţional, afectându-i astfel independenţa şi imparţialitatea.
- 6.3. Statutul prevede asigurarea judecătorului de profesie împotriva riscurilor sociale legate de boală, maternitate, invaliditate, bătrâneţe şi deces.”
- „6.4. În mod special, statutul garantează judecătorului care a împlinit vârsta legală pentru încetarea din funcţie, după ce a exercitat-o ca profesie pe o perioadă stabilită, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie CÂT MAI APROPIAT POSIBIL DE ACELA AL ULTIMEI REMUNERAŢII PRIMITE PENTRU ACTIVITATEA JURISDICŢIONALĂ.”
În final, trebuie subliniat că, potrivit CARTEI, importanţa statutului judecătorilor de care este legată şi garantarea competenţei, independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi a jurisdicţiilor, conduce la înscrierea acestor principii fundamentale în normele interne la nivelul cel mai ridicat, adică, pentru statele europene care dispun de o Constituţie rigidă, chiar în Constituţie. Regulile statutului judecătorului, vor fi înscrise în normele de nivel cel puţin legislativ, care va fi în acelaşi timp nivelul cel mai ridicat pentru un stat cu o Constituţie suplă.
Aceste exigenţe care ţin de nivelul normativ, sunt necesare pentru înscrierea principiilor fundamentale şi pentru regulile care împiedică modificarea prin proceduri expeditive sau neproporţionate cu mizele în cauză. În particular, nivelul constituţional al principiilor fundamentale privind statutul judecătorilor, trebuie să împiedice ca legislaţia să adopte dispoziţii care au ca obiect sau ca efect, nesocotirea lor.
Quod erat demonstrandum
tineti, va rog, cont de faptul ca principiile ONU referitoare la magistrati garanteaza o pensie “adecvata”, nu garanteaza o pensie excesiva.
acordarea unei pensii adecvate {in viitor} unui magistrat pensionar spre deosebire de o pensie excesiva {din trecut} reprezinta un act de justitie sociala, o corectie a unei distorsiuni in sistemul asigurarilor.
este neobisnuita argumentatia unui magistrat care pretinde ca are dreptul la cea mai favorabila pensie din cariera sa prin invocarea de ratiuni constitutionale
Parerea mea este ca o noua lege a pensiilor, in mod evident, ii va afecta pe magistratii care sunt acum in functie, dar nu ii poate afecta pe cei care au iesit sau vor iesi la pensie pana la aparitia legii noii, pentru ca legea nu poate dispune decat pentru viitor. Nu este corect sa punem sintagma “o noua lege nefavorabila”. Daca este mai favorabila, se aplica imediat ? Cu alte cuvinte, numai daca mareste pensiile magistratilor, noua lege a pensiilor este aplicabila? Si in acest caz este aplicabila doar magistratilor care ies la pensie dupa adoptarea legii noi.
Dreptul la pensie ia nastere in momentul in care magistratul indeplineste conditiile de iesire la pensie, iar valoarea pensiei se calculeaza conform legii in vigoare la acel moment. Daca ar fi asa cum zice dl Danilet, inseamna ca toti militarii si politistii disponibilizati pentru aderarea Romaniei la Nato, din cauza ca au fost pensionati in baza unor legi de pensionare defavorabile (pentru ca au fost pensionati inainte de vreme), trebuia sa fie repusi in functie. Sau, acest rationament ar trebui aplicat in cazul tuturor viitorilor pensionari: pensia sa li se calculeze in functie de legea pensiei in vigoare la momentul in care au incheiat primul contract individual de munca. Pentru ca, nu-i asa, unii in perioada studentiei au lucrat ca ospatari, acceptand conditiile de exercitare a functiei, inclusiv cu privire la pensia care il asteapta.
da. in fiecare proaspat magistrat se ascunde un mic pensionar.
dupa noi potopul…
“[...] poate fi marita varsta de pensionare si/sau perioada contributiva sau micsorata pensia unui judecator? Raspunsul este NU [...]“.
Sunt de acord cu D-voastra, domnule Danilet, ca pensia aflata in plata nu poate fi micsorata.
Dar, nu pot fi de acord cu D-voastra ca varsta de pensionare si/sau perioada contributiva nu poate fi marita.
Avand in vedere evolutia structurii demografice in UE (imbatranirea populatiei cu consecinta directa, si foarte apropiata, a colapsului sistemelor de pensii), apare ca o necesitate marirea varstei de pensionare si/sau perioadei contributive a tuturor categoriilor de contribuabili la aceste sisteme de asigurari sociale, deci, inclusiv magistratii.
Cred ca ar fi cel putin inechitabil (sa nu spun imoral), ca magistratii sa beneficieze de un regim preferential intr-o astfel de situatie.
si eu care credeam ca hotaririle se dau in baza legii …