Alina Matei: Felicitari, in primul rand, pentru cel de al doilea mandat la conducerea Scolii Nationale de Grefieri. Tinand cont ca in 2009, SNG a organizat Conferinţa „Şcoala Naţională de Grefieri – Provocări şi Perspective”, care a fost cel mai important proiect pe care l-ati dus la bun sfarsit in anul care a trecut?

Cristiana Mihaela Craciunescu: În primul rând, vă mulţumesc atât pentru felicitările adresate mie, cât şi pentru interesul constant pe care îl manifestaţi faţă de activitatea Şcolii Naţionale de Grefieri!

Cu privire la cel mai important proiect pe care l-am dus la bun sfârşit în anul 2009, îmi este destul de dificil să îl identific. Aceasta pentru că eu consider că importanţa unui proiect al Şcolii trebuie apreciată prin prisma impactului pe care rezultatele acestuia îl produc în procesul de formare a grefierilor şi, implicit, în creşterea calităţii actului de justiţie.

Din acest punct de vedere, consider că un impact deosebit l-au avut mai multe proiecte ale noastre.

În primul rând, aş menţiona formarea iniţială şi formarea continuă a grefierilor, care constituie activităţile de bază ale Şcolii.

Din punctul de vedere al noutăţii şi al impactului asupra întregii activităţi a instituţiei noastre, o importanţă deosebită consider că o au activităţile realizate cu ajutorul unor fonduri europene pe care le-am atras, prin programul PHARE 2006, dintre care aş menţiona realizarea, pentru prima dată, a unei Strategii de promovare a Şcolii Naţionale de Grefieri, care va fi pusă în aplicare începând din acest an, realizarea unor activităţi de formare a formatorilor şi a grefierilor şi realizarea unor manuale.

Alina Matei: Numarul de locuri pentru examenul de admitere din septembrie 2009 a fost de 90 de locuri (74 pentru instantele judecatoresti si 16 pentru parchete). Numarul alocat raspunde necesitatilor sistemului sau este efectul crizei? La un moment dat erau discutii pentru organizarea a doua examene de admitere pe an.

Cristiana Mihaela Craciunescu: Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Regulamentul privind concursul de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri, numărul de locuri scoase la concurs se stabileşte în funcţie de necesarul de personal calificat al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare, după consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri. Stabilirea numărului de locuri se face avându-se în vedere atât numărul posturilor vacante din instanţele judecătoreşti şi parchete, cât şi capacitatea Şcolii de a forma viitorii grefieri.

Spre regretul nostru, în prezent nu avem suficient spaţiu şi personal pentru a putea realiza formarea tuturor grefierilor care intră în sistem, astfel cum considerăm că ar fi de dorit.

Întrucât nevoia de grefieri a sistemului judiciar este foarte mare, iar numărul candidaţilor admişi prin concursul din septembrie 2009 a fost mai mic decât numărul locurilor, respectiv 58 (dintre care 48 pentru grefieri de instanţă şi 10 pentru grefieri de parchet), s-a decis organizarea unui nou concurs de admitere la 28 februarie 2010, pentru care a fost stabilit un număr de 75 de locuri (60 pentru grefieri de instanţă şi 15 pentru grefieri de parchet). Formarea acestora va avea loc în perioada mai-octombrie 2010.

Alina Matei: Care sunt, in opinia dumneavoastra, asteptarile magistratilor in relatia cu grefierii? Dar asteptarile grefierilor?

Cristiana Mihaela Craciunescu: Ca judecător, vă pot spune că mi-am dorit întotdeauna să lucrez cu grefieri competenţi şi corecţi, în care să pot avea încredere. Este foarte important ca judecătorul, care are deja un volum foarte mare de activitate, să nu fie nevoit să îşi formeze singur grefierul cu care intră în şedinţa de judecată şi să poată avea toate actele procedurale întocmite corect în dosarele pe care le soluţionează. Calitatea actului de justiţie consider că este dată nu doar de soluţiile pe care judecătorul le pronunţă, ci şi de calitatea tuturor actelor din dosare şi de celeritatea soluţionării cauzelor.

Pe de altă parte, grefierul îşi doreşte să poată comunica foarte bine cu judecătorul cu care intră în şedinţa de judecată, să găsească la acesta calităţile umane şi profesionale care să îl ajute să poată lucra într-o veritabilă echipă.

Alina Matei: Care sunt principalele programe in lucru al SNG?

Cristiana Mihaela Craciunescu: Principalele programe pe care le desfăşoară Şcoala Naţională de Grefieri sunt cele de formare iniţială şi de formare continuă a grefierilor.

Astfel, finalizarea  cu succes a formării iniţiale a unui număr de 73 grefieri pentru instanţe şi 40 grefieri pentru parchete, care au fost repartizaţi pe posturi la 2009, reprezintă un pas important în creşterea numărului grefierilor cu un nivel ridicat de competenţă profesională.

De asemenea, formarea continuă a unui număr de peste 1600 grefieri din instanţe şi din parchete, precum şi a 94 grefieri formaţi prin sistemul E-learning, implementat în acest an la Şcoala Naţională de Grefieri, constituie un sprijin important pe care instituţia noastră l-a adus personalului din justiţia românească.

Alina Matei: Care sunt principalele calitati pe care trebuie sa le aiba un grefier?

Cristiana Mihaela Craciunescu: Profesia de grefier este, din punctul meu de vedere, foarte dificilă şi importantă pentru bunul mers al justiţiei în România. Calităţile pe care trebuie să le aibă grefierul se axează pe competenţă, corectitudine, abilităţi de comunicare, disponibilitate şi deschidere către nou. De asemenea, grefierul trebuie să fie un bun manager, atât pentru a-şi gestiona timpul, în condiţiile supraîncărcării activităţii instanţelor şi parchetelor, cât şi pentru a-şi putea organiza eficient lucrul.

Alina Matei: Pe ce se pune accent la SNG? Pe activitatea teoretica sau practica? Stiu absolventii SNG, de exemplu, sa redacteze o hotarare judecatoreasca simpla?

Cristiana Mihaela Craciunescu: Şcoala Naţională de Grefieri este o şcoală profesională, în sensul că pregăteşte cursanţii pentru exercitarea, în concret, a profesiei de grefier. Prin urmare, formarea iniţială are drept scop studierea modului în care cunoştinţele juridice  dobândite în facultate se aplică în practică în cadrul atribuţiilor specifice profesiei de grefier, iar formarea continuă se axează pe aprofundarea şi actualizarea cunoştinţelor necesare exercitării performante a acestei profesii, precum şi actualizarea practicii judiciare în privinţa actelor procedurale întocmite de grefier. Nu mai puţin importantă este latura care ţine de formarea grefierului din punct de vedere al deontologiei profesionale şi al abilităţilor de comunicare, necesare în exercitarea oricărei profesii care presupune lucru cu publicul.

Aşadar, caracterul formării nu poate fi decât practic şi aplicativ, orientat spre cerinţele specifice profesiei de grefier, astfel cum aceasta trebuie să fie exercitată în prezent şi cum se va defini în perspectiva evoluţiei sale.

Deşi durata şcolarizării este foarte scurtă, noi încercăm să îi formăm pe viitorii grefieri atât pentru îndeplinirea atribuţiilor pe care legea le prevede pentru grefier, cât şi pentru ceea ce am dori ca ei să preia de la judecător în viitor. Prin urmare, redactarea încheierilor de şedinţă în mod corect şi complet, calificarea acţiunilor şi calcularea taxei de timbru şi alte asemenea cunoştinţe sunt asimilate de cursanţii noştri. Chiar dacă nu lucrăm în mod special redactarea unor hotărâri judecătoreşti, având în vedere faptul că procedura civilă şi penală constituie disciplinele de bază, pe care noi punem cel mai mare accent, iar cursanţii noştri cunosc structura şi modul de redactare a încheierilor de şedinţă, care este asemănătoare cu a hotărârilor judecătoreşti, cred că la absolvire ei ar putea redacta şi hotărâri foarte simple. În cadrul programelor şcolare ale promoţiilor cu durata studiilor de 9 luni am avut teme speciale privind redactarea hotărârilor judecătoreşti simple, dar am fost nevoiţi să renunţăm la acestea datorită scurtării perioadei de şcolarizare.

Alina Matei: Formarea profesionala continua ii include si pe grefierii sefi, grefierii registratori, grefierii arhivari, grefieri documentaristi, grefieri informaticieni sau este destinata doar grefierilor de sedinta si celor de la parchete? Se cunosc nevoile de formare ale grefierilor?

Cristiana Mihaela Craciunescu: Potrivit legii, formarea profesională oferită de Şcoala Naţională de Grefieri se adresează tuturor categoriilor de grefieri, sub diferite forme. Sunt exceptaţi doar grefierii informaticieni, pentru care formarea profesională nu intră în atribuţiile Şcolii.

Astfel, formarea iniţială se adresează grefierilor de şedinţă de la instanţele judecătoreşti şi grefierilor de parchet, precum şi grefierilor arhivari şi registratori nou angajaţi, pentru care aceasta se desfăşoară sub forma unui stagiu de două luni, organizat de Şcoală în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor în cadrul cărora aceştia îşi desfăşoară activitatea.

Formarea continuă este organizată sub forma unor activităţi distincte, pe teme adaptate specificului activităţii, pentru: grefieri de şedinţă, grefieri arhivari, grefieri registratori, grefieri statisticieni, prim grefieri şi grefieri şefi din instanţe, precum şi pentru grefieri, prim grefieri şi grefieri şefi din parchete.

Cu privire la cunoaşterea nevoilor de formare ale grefierilor, menţionez că aceasta constituie o preocupare permanentă a noastră. În acest scop, periodic, consultăm personalul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, cursanţii, formatorii şcolii şi participanţii la activităţile de formare continuă şi ne adaptăm programele şcolare evoluţiei acestora.

Alina Matei: Se poate vorbi, in prezent, de o echipa judecator-grefier, calitatea informatiilor furnizate de grefier judecatorului avand impact asupra activitatii celui din urma? Este necesara modificarea legislatiei?

Cristiana Mihaela Craciunescu: La modul ideal, este unul dintre imperativele bunului mers al activităţii oricărei instanţe judecătoreşti. În practică, în măsura în care există complete stabile, se poate vorbi de o echipă judecător-grefier.

La nivelul Consiliului Superior al Magistraturii se află în curs de derulare un proiect care are ca obiectiv crearea unei noi funcţii, aceea de grefier principal, care să fie un real asistent al judecătorului, foarte competent. În final se doreşte crearea unor echipe formate din judecător şi doi grefieri: un grefier principal şi un grefier, între care sarcinile să fie distribuite pe criteriul competenţei şi care să conducă la un real transfer al  tuturor atribuţiilor administrative de la judecător la grefier. Aceasta necesită modificări ale legii, cu privire la statutul grefierului, şi ale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu privire la repartizarea atribuţiilor între grefierul principal şi grefier. Considerăm necesară, totodată, adaptarea noilor Coduri de procedură şi a legilor speciale din această perspectivă.

Alina Matei: Durata studiilor la noi este de 6 luni. In Franta, de exemplu, este de 18 luni. Este un timp optim pentru insusirea cunostintelor juridice pe deplin?

Cristiana Mihaela Craciunescu: Am afirmat de nenumărate ori faptul că durata de şcolarizare în cadrul formării iniţiale realizate de ŞNG este total insuficientă pentru formarea unui grefier de şedinţă competent; cu atât mai mult se pune această problemă în perspectiva formării grefierilor principali, care vor prelua atribuţii mai complexe de la judecător. Am solicitat revenirea la perioada de şcolarizare de un an, care este mult mai adaptată nevoilor de formare a grefierilor de şedinţă şi vom continua demersurile noastre în acest sens.

Alina Matei: Este de netagaduit ca munca grefierului reprezinta plus valoare in realizarea actului de justitie. Este pregatit sistemul actual pentru un transfer sau o extindere a atributiilor grefierilor, judecatorul ramandu-i mai mult timp pentru studiul dosarelor?

Cristiana Mihaela Craciunescu: Orice evoluţie în îndeplinirea acestui deziderat presupune eforturi susţinute, atât bugetare cât şi de formare. Pentru realizarea proiectului de care vă vorbeam mai sus este nevoie de suplimentarea semnificativă a numărului de posturi de grefieri, precum şi de creşterea capacităţii instituţionale a Şcolii Naţionale de Grefieri, care ar trebui să formeze toţi grefierii care intră în sistemul judiciar din România în cadrul formării iniţiale. Implicarea tuturor factorilor responsabili de bunul mers al justiţiei din România, cu alocarea resurselor necesare, ar putea conduce la implementarea unui proiect, atât de important şi de benefic.

Alina Matei: Va multumim pentru acest interviu.

Cristiana Mihaela Craciunescu: Şi eu vă mulţumesc.