Horatiu Radu, Agentul Guvernamental al Romaniei la CEDO, a declarat la Prima TV miercuri, 3 februarie 2010, ca au fost judecate la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, anul trecut, peste 300 de plangeri dim cele 4.247 depuse de romani.
Horatiu Radu: “Curtea Europeana nu-ti garanteaza dreptul la fericire; CEDO iti garanteaza doar drepturile si libertatile prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de jurisprudenta CEDO. 97% sunt respinse, ca inadmisibile. Suntem, din acest punct de vedere, peste media europeana, care este de 90% de respingere.
Statul roman a fost obligat la plata unei sume de bani de aproximativ 12 milioane de euro.
Noi nu platim, la CEDO, greselile justitiei, cum se afirma incontinuu. Curtea analizeaza daca intreg sistemul tau institutional e compatibil sau nu cu dispozitiile Conventiei.”
Tipăreşte
Universitatea
[...] incalcate cel mai des constatate de CEDO? Horatiu Radu, Agentul Guvernamental al Romaniei, declara ca CEDO nu garanteaza dreptul la fericire. Cum credeti ca ar trebui convinsi justitiabilii de [...]
Pentru dl.judecator Valentin Buliga: sa asteptam sa citim hotarirea in cauza si dupa aceea sa facem comentarii. Desi, pe fondul problemei, nu exclud ca tarele/viciile legislatiei sunt cauza principala a condamnarilor la CEDO. Dar, oare, cunoastem si, mai ales, stim sa aplicam la cazul concret, jurisprudenta CEDO? Nu ma refer numai la magistati. Eu spun ca nu!!!
“Consecvenţa şi eliminarea dublului standard, trebuia să vă îndemne să nominalizaţi şi legislativul şi executivul printre vinovaţi, nu numai justiţia”.
Daca nu ati sesizat ca am facut acest lucru, nu este vina mea. Poate nu ati citit pina la final. Am spus:”mai corect era sa se spuna ca nu numai greselile din justitie se platesc la CEDO. Ci si ale sistemului institutional”. Asa ca am fost consecvent si chiar echilibrat (a se citi impartial, o calitate, ca sa nu spun altfel, care lipseste multor persoane care ar trebui sa o aiba). Referindu-ma exact la celelalte puteri. Va recomand sa cititi si comentariul domnului profesor Radu Chirita, un specialist in drept european. Si ale altor colege/colegi ai Dvs si ai mei (intr-ale justitiei), care au scris pe acest site, despre aceste greseli, a se vedea articolul excelent (de anul trecut) al dnei judecator Ana Maria Puiu. Si exemplele pot continua, dar nu este cazul, acum, in week-end, sa ne incruntam, ci sa fim relaxati si sa uitam de necazuri. Week-end placut tuturor!
“Curtea analizeaza daca intreg sistemul tau institutional e compatibil sau nu cu dispozitiile Conventiei.”
FALS. FALS.
Cedo nu analizeaza structura administrativa judiciara a romaniei ! – “sistemul institutional”.
Iar daca autorul se refera la “institutii juridice”, iarasi FALS.
Romania are institutiile juridice ale CEDO in vigoare in vigoare in dreptul intern din 1994.
In consecinta, CEDO cenzureaza erorile, greselile justitiei.
Nu este frumos sa dai vina pe sistem. Nu sistemul semneaza sentintele.
Este vorba de celebra birocratie, fuga de raspundere: sistemul e de vina, nu noi. Este o metoda clasica de depersonalizare a raspunderii, cind, de fapt, in justitie, raspunderea este extrem de personala.
“Curtea Europeana nu-ti garanteaza dreptul la fericire”
Cu atit mai putin Curtile romanesti si cu atit mai putin agentul guvernamental la CEDO din Europa cu procentul cel mai mare de esecuri si condamnari.
In acest context al condamnarilor pe banda rulanta, va inteleg nefericirea.
Nefericirea agentului.
Dar si domnia voastra, domnule avocat!!! Multa sanatate!
Valentin Buliga-jude
Am constatat un defazaj. Postul meu se referea la comentariul d-lui avocat Daniel Cazacu-Ganea. Valentin Buliga
Cat de edificator este acest reflex necenzurat : “noi” .
Ba platim, in imensa parte a cazurilor, fix greselile sistemului judiciar.
In primul rand, in temeiul art. 20 alin. 2 din Constitutie, instantele ar trebui sa aplice cu prioritate prevederile Conventiei fata de orice alte norme juridice, nu?
In al doilea rand, sa nu-mi spuna cineva ca nu judecatorii au arestat aiurea oameni, au refuzat sa judece anumite actiuni sau au condamnat oameni fara sa-i fi audiat. In mod identic, sa nu-mi spuna cineva ca nu procurorii au refuzat sa ancheteza acuzatii de tortura, ca nu procurorii au refuzat sa ancheteze omoruri pe baza rasiale sau sa faca ancheta in cazul celor cateva sute de morti de la Revolutie.
Pasarea asta a responsabilitatii de la niste oameni la niste institutii este, aparent sport national, din pacate.
Exista si situatii in care Parlamentul sau Curtea Constitutionala ar putea fi trase de urechi, dar in imensa parte a cazurilor magistratii sunt cei care incalcat niste drepturi fundamentale ale unor persoane. Asumarea responsabilitatii pentru asta ar fi primul punct catre evitarea repetarii acestui gen de situatii.
Comentariul mi-l asum doar sub premisa ca sunteti av.prof.dr.univ.Radu Chirita-dascal la Facultatea de Drept din cadrul UBB. In toate celelalte cazuri va rog sa ignorati cele ce vor urma.
Imi exprim dezamagirea fata de acest comentariu, in conditiile in care autorul lui si-a dedicat consistente eforturi in a disemina hotararile CEDO in privinta Romaniei. Practic mi se releva ca autorul-doctrinar nu s-a plasat nicicand pe o pozitie obiectiva in studiile dumnealui, ci, identificand cauza proxima, s-a alaturat tuturor acelora care isi exprima opinii personale mai mult sau de cele mai multe ori superficiale si subiective-uneori pur si simplu chibiti.
Chiar exemplele implicite sugerate sunt nerezonabile in raport cu intreaga jurisprudenta a CEDO in privinta Romaniei. Ponderea cea mai insemnata o au pricinile izvorate din raporturile de proprietate unde, in mod explicit CEDO a identificat neconventionalitatea pe seama sistemului legislativ, implicit excluzand o eventuala culpa a judecatorului national.
Constat o veritabila manipulare media. Astfel, de fiece data suntem informati pe diferite canale ca Romania inregistreaza al treilea numar de plangeri la CEDO dupa Rusia si Turcia-fapt deplin adevarat. Dar niciunde nu se arata ca procentul petitiilor primite spre judecata si a celor de condamnarea a Romaniei ne plaseaza undeva mai la coada unui astfel de clasament. Toate acestea le ignora si autorul comentariului.
Departe de mine sa sustin neprihanirea sistemului judiciar romanesc, dimpotriva sustin ca exista tare nenumarate, unele cauzate subiectiv de calitatea echivoca a corpului profesional al magistraturii, altele ce exced unei raspunderi in sarcina acestuia. Dar de aici si pana a concluziona pornind de la situatii particulare ca judecatorii si procurorii sunt izvorul tuturor condamnarilor la CEDO este un hau de ignoranta si rea-vointa.
Cunosc ca s-a initiat un studiu pentru a releva masura in care raspunderea in privinta condamnarilor Romaniei de catre CEDO cade asupra sistemului judiciar, asupra legislativului, asupra administratiei publice locala/centrala. Nu cunosc inca rezultatul acestui studiu, dar nici parametrii care s-au avut in vedere la realizarea lui.
Provocare: Propun autorului comentariului – pentru echitate – sa initieze o astfel de cercetare paralela, pe criterii obiective si stiintifice, pentru ca mai apoi – daca va mai fi necesar – sa purcedem fiecare din cei interesati la analiza obiectiva a rezultatelor obtinute.
Valentin Buliga-inca jude
In ordine,
1. Mă tem că părerile nu pot fi decât subiective, aşa că nu văd de ce trebuie să fiţi dezamăgit de faptul că părerile mele sunt subiective. Sunt şi am fost întotdeauna de părere că principala responsabilitate pentru numeroasele hotărâri ale CEDO împotriva României aparţine sistemului judiciar. Lucrez la o carte în care încerc să explic, între altele, acest lucru. Am spus principala responsabilitate, nu vină. Asta pentru că, în principal, cred că judecătorii au preferat să se ascundă în spatele unei legislaţii interne proaste, pentru a pronunţa soluţii echivalente cu încălcări ale drepturilor fundamentale ale unor persoane. Sunt mult prea puţini magistraţi care au avut curajul să aplice acea dispoziţie din art. 20 Constituţie şi să aplice cu prioritate Convenţia faţă de o legislaţie internă aberantă pe alocuri.
2. E adevărat că o bună parte a hotărârilor CEDO vizând România privesc dreptul de proprietate, dar:
- jumate din ele se raportează la admiterea unor recursuri în anulare de către instanţa supremă, care a refuzat posibilitatea instanţelor de a judeca acţiuni în revendicare
- o altă parte pleacă de la hotărâri judecătoreşti de respingere a cererii de anulare a unor contracte de vânzare, pronunţate de instanţe ce au preferat titlul de proprietate unei persoane faţă de titlul unui proprietar anterior.
Pe lângă problemele legate de dreptul de proprietate, România este mândra posesoare a mai multor hotărâri prin care s-a constatat:
- încălcarea dreptului de acces la justiţie, pentru că instanţele au refuzat să judece diverse acţiuni. O să spuneţi că o parte din acestea se raportează la taxele de timbru, însă nu reuşesc să înţeleg de ce nicio instanţă nu a avut curajul ca, aplicând cu prioritate convenţia faţa de legea taxelor de timbru, să judece o cauză în ciuda netimbrării acţiunii
- încălcarea art. 3 din Convenţie pentru că anchetele penale ale procurilor au fost, de fapt, nişte tentative de muşamalizare a unor fate extrem de grave.
- încălcarea art. 5 din Convenţie pentru că instanţele au arestat oameni nejustificat sau pentru că au judecat recursuri contra arestării în lipsa celui arestat
- nenumărate încălcari ale art 6, din cauza unor probleme legate de caracterul echitabil al procedurii.
Sigur că există şi situaţi care nu pot fi reproşate unor magistraţi, însă cea mai mare parte a lor conduc la concluzia pe care am formulat-o. Nu am timp şi nici nu e locul să o luăm aici pe rând, însă personal cred că această concluzie se impune.
3. România este pe locul 3 nu numai la numărul de plângeri, ci şi la numărul de hotărâri. În 2008, clasamentul este Turcia (264), Rusia (244), România (199), Polonia (140), Ucraina (110), Italia (83), Grecia (74), Bulgaria (60) etc. În 2009, Turcia (356), Rusia (219), România (168), Polonia (133). În plus, cred că contează nu numai cantitatea ci şi spectrul extrem de larg al condamnărilor. Dacă Slovenia are 95 % din condamnări lagate de durata unor proceduri, Polonia are cam 90 % din condamnări legate de durata detenţiei sau a unor proceduri, aşadar probleme punctuale, România pare să aibă probleme în prea multe domenii, de la ancheta n cazul morţii unor persoane până la interceptarea unor convorbiri telefonice.
4. După cum spuneam, lucrez la o carte care va fi gata în toamnă (sper), în care iau pe rând probleme cu care statul nostru s-a confruntat în procedurile de la Strasbourg şi încerc să identic cui aparţine responsabilitate şi ce e de făcut, în condiţiile în care autorităţile legislative dorm şi vor dormi în continuare în papuci.
Pai vedeti, cum va temeti domnia voastra asa ma tem si eu.
De la un cercetator in stiinta dreptului, ca destinatar al prestatiei acestuia, nu m-ar interesa parerile personale. De-astea avem cam toti. Ci rezultatele obiective obtinute dupa satisfacerea tuturor exigentelor si respectarea tuturor garantiilor potrivit carora acele rezultate nu sunt viciate de subiectivismul cercetatorului.
Or, deja am impresia ca in lucrarea dumneavoastra ati pus caruta inaintea boilor, respectiv porniti de la premisa culpabilitatii si raspunderii sistemului judiciar, incercand mai apoi sa aduceti argumente in acest sens.
Pentru box office poate e o reteta de succes, pentru un aplicant al stiintei dreptului nu cred ca ar trebui sa fie indeajuns.
Despre manipularea informatiei: Eu vorbeam de procente, domnia voastra de numar de cauze. Una-i una, alta-i alta. In privinta Romaniei condamnarile CEDO reprezinta aproximativ 3,oo% din numarul total al petitiilor. Spre ex.Italia are un numar de petitii cu mult mai mic, insa procentul dintre acestea si condamnari este de aproximativ 5,oo%. Chiar pe acest site a fost repezentat un raport multianual.
Va doresc multa sanatate si succes in tot ceea ce veti intreprinde!!!
Valentin Buliga
Q.E.D. http://www.ziare.com/actual/eveniment/03-02-2010/romania-a-fost-condamnata-la-cedo-in-cazul-unui-candidat-la-alegeri-legislative-999420
“Noi nu platim, la CEDO, greselile justitiei, cum se afirma incontinuu. Curtea analizeaza daca intreg sistemul tau institutional e compatibil sau nu cu dispozitiile Conventiei.” Sincer, nu ma asteptam la o alta afirmatie din partea Agentului României la CEDO. Chiar si asa, este trist ca trebuie sa treaca ani buni pana cand România indreapta o anumita neconventionalitate (a se vedea cit timp a trecut de la Cauza Vasilescu si reformele ulterioare din Codul Penal). Acum situatia retrocedarilor, in care, de asemenea, România nu are solutii pentru a indrepta neconventionalitatea anumitor acte normative interne. Jurisprudenta CEDO, din ultimii ani, este cea mai buna dovada, daca ar fi sa o analizam cu atentie, ca si greselile din justitie se platesc la CEDO. Mai corect era sa se spuna ca nu numai greselile din justitie se platesc la CEDO. Ci si ale sistemului institutional, din care face parte si domnul Agent Guvernamental. Toate cele bune!
Justiţia nu este în afara “întregului sistem instituţional” la care se referă dl. Horaţiu Radu. Astfel că, afirmaţia sa este riguros corectă, pe când a dvs, nu. Părerea mea.
Chiar dvs. în prima parte a comentariului vorbiţi de România ca despre o entitate nefragmentată, spunând: “trebuie sa treaca ani buni pana cand ROMÂNIA indreapta o anumita neconventionalitate”. Or, aşa este privită România şi la CEDO, ca un întreg sistem instituţional, din care face parte, bineînţeles, şi justiţia. Pe de altă parte, a scoate justiţia din sistemul instituţional la care se referă dl. H.R. şi a o pune şi pe primul loc în înşiruirea “vinovaţilor” pentru condamnarea României, a fost, este şi va fi de natură să alimenteze percepţia greşită a oamenilor asupra cauzelor şi asupra remediilor, canalizând-o obsedant spre, nu-i aşa, vinovatul principal şi anume JUSTIŢIA! Şi nu este corect. Numai dacă se recunosc adevăratele cauze, se pot îmbunătăţi şi mecanismele. Altfel, dacă vom arăta mereu cu degetul spre un singur vinovat principal şi în plan secundar fie nu mai nominalizăm pe nimeni, fie o facem de o manieră aproximativă, nu se alege nimic, sau se alege praful, sau se alege numele unei emisiuni pe Realitatea TV de zilele trecute, de genul: „12 milioane euro – Prostia Justiţiei”. Dacă în acest fals context TV, se mai adaugă şi comentarii privind salariile şi pensiile nesimţite, „succesul” coctailului isterizant este garantat.
De altfel, chiar dvs. sunteţi inconsecvent într-un fel, întrucât în exemplul pe care îl daţi, vorbiţi practic de modificari legislative necesare şi operate târziu. Or, spre exemplu, până la modificarea legislativă procesual penală privind arestarea preventivă, luată de la procuror şi dată judecătorului, nu justiţia în sens restrâns trebuie arătată cu degetul pentru a merita chiar să fie nominalizată în afara sistemului instituţional şi pe primul loc al vinovaţilor. Consecvenţa şi eliminarea dublului standard, trebuia să vă îndemne să nominalizaţi şi legislativul şi executivul printre vinovaţi, nu numai justiţia. Dar, dacă le scoteaţi şi pe acestea din „sistemul instituţional” şi le-aţi fi nominalizat alături de justiţie, ce mai rămânea înăuntrul lui?
“Or, aşa este privită România şi la CEDO, ca un întreg sistem instituţional”
CEDO nu fabrica tari, nu fabrica sisteme de guvernare.
CEDO nu se uita la Romania din cosmos si nu incearca sa o intinda pe calapodul UE ca tara, ci doar verifica respectarea drepturilor omului.
Nu toate lucrurile din UE sunt bune. Nu toate merita copiate la noi.
Desi, in prezent, motorul progresului in Romania este UE.
Ori, de aici sa deduci ca CEDO incearca sa schimbe intreaga ordine constitutionala si institutionala … aproape ca ajungem sa credem ca oamenii astia de la CEDO vor sa schimbe forma de guvernamint.
La Strasbourg, hai … mai merge … ca e republica !
Dar la Haga, acolo e monarhie, acolo locuieste Regina Beatrix, sora lui Asterix si Obelix.
Pur si simplu Romania, iar nu legislativul, executivul ori sistemul judiciar, au semnat Conventia. Pe cale de consecinta, Romania – ca stat, ca entitate, a semnat Conventia si trebuie sa o respecte , Romania este reclamata si chemata in fata Curtii si condamnata, dupa caz. Bineinteles, ca in interior, fiecare stat trebuie sa analizeze care dintre institutiile sale a contribuit prin activitatea ei, la incalcarea drepturilor consacrate de CONVENTIE si constatate de CURTE.
Romania are propriile ei organe statale care trebuie sa se asigure ca normele CEDO sunt respectate.
Exista trepte de cenzura interna, grade de jurisdictie interna ca care sunt insarcinate de stat sa vegheze …
Statul Roman este condamnat pentru ca filtrele de cenzura ai autocorectie a sistemului judiciar NU functioneaza.
Filtrele noastre nu sunt in stare sa corecteze erorile.
Voi sunteti filtrele noastre: judecatorii !
Bineinteles ca Romania este condamnata.
Este la fel ca in cazul art. 1001 din Codul Civil.
Raspunderea “statului” pentru fapta “judecatorului”.
Răspunderea statului pentru “faptele” sistemului judiciar, ale legislativului şi/ sau ale executivului. Deci, statul la CEDO, este o entitate distincta, el este reclamat si condamnat. Statul este intr-adevar este un „intreg sistem institutional”. Dar, in interiorul statului, este gresit sa afirmi ca justitia alaturi de sistemul institutional, sunt responsabili. Justitia face parte din acest sistem, astfel ca la o analiza corecta trebuie sa enumeri toate institutiile sistemului. Nu toate condamnările, respectiv încălcările constatate au la origine fapte ale sistemului judiciar. Aici este problema, pur si simplu trebuie enumeraţi toţi responsabilii, chiar dacă au grade diferite de „vinovatie”. Aceasta este abordarea corectă si reflectarea riguros exacta a realitatii. Fie si numai cate un caz daca exista, in care legislativul sau executivul sunt responsabili, ele trebuie amintite. Justitia in raport cu CEDO este intradevar un „filtru”, dar rebuie sa recunoastem ca in inlantuirea faptelor si evenimentelor care au ca efect incalcarea drepturilor, nu o regasim intotdeauna. De exemplu, in cazul neexecutarii unei hotarari judecatoresti. De exemplu, in cazul modificarii legii procesual penale in privinta arestarii preventive. In aceste situatii, ce poate sau ce putea face instanta de judecata. De exemplu, in cazul functionarii sau mai bine zis al nefunctionarii Fondului Proprietatea si toate caile in justitie sunt epuizate, bineinteles in favoarea omului. Altfel, bineinteles ca si justitia are pacatele ei.