Insolvenţă
Cărţi de specialitate | Profesionişti cu experienţă
Get Adobe Flash player

Propunerile judecatorilor de modificare a Legii Insolventei

9 februarie 2010 |
 | 2 comentarii
4.529 citiri
Print Friendly
 
Sarbatori Fericite Dezbateri Juridice

Plenul CSM a discutat propunerile Tribunalului Bucuresti si ale Tribunalului Comercial Mures de modificare a Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Propunerile au fost aduse la cunostinta instantelor care si-au exprimat puncte de vedere.

Plenul a decis, in sedinta sa de joi, 4 februarie 2010, insusirea notei si transmiterea observatiilor formulate de DLDC si de instantele judecatoresti catre Ministerul Justitiei, pentru a aprecia cu privire la initierea unui act normativ de modificare a Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Propuneri de modificare si completare a Legii insolventei nr. 85/2006

Textul actual

Propuneri de modificare formulate de Tribunalul Bucuresti si Tribunalul Comercial Mures

Observatii si propuneri formulate de instante în urma consultarii

Art. 1 – (1) Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati în stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2) lit. c) si d):
1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
(2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati în stare de insolventa, care se încadreaza în una dintre urmatoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionând individual;
b) asociatii familiale;
c) debitorii care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si îndeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
1. nu detin nici un bun în patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a) – f) si h) în termenul prevazut de lege;
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare în faliment sau care nu sunt îndreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.

„5. grupurile de interes economic, chiar daca nu sunt înmatriculate la registrul comertului, daca se constata ca acesta functioneaza în fapt cu încalcarea dispozitiilor privind regimul grupurilor de interes economic;”

Opinie DLDC: Completarea este nejustificata, întrucât judecatorul sindic nu poate constata existenta în fapt a unui grup de interes economic, în conditiile în care acesta nu este înregistrat, fiind imposibil de aplicat prevederile legale referitoare la insolventa.

C. A. Bacau – Completarea este inutila, întrucât, din moment ce nu se face distinctie, este clar ca sunt avute în vedere inclusiv grupurile de interes economic neînregistrate dar care functioneaza în fapt.

C. A. Iasi – Nu exista criterii obiective care sa permita judecatorului sindic sa constate existenta în fapt a unui grup de interes economic.

C. A. Craiova – Aplicarea legii insolventei unei entitati nelegal constituite este o problema de interpretare si aplicare a legii.

C. A. Timisoara – Un grup de interes economoc care se presupune ca functioneaza în fapt, nu poate intra în aceasta categorie de debitori, întrucât nu are capacitate de folosinta si nu figureaza ca persoana juridica.

C. A. Galati – Nu exista temei pentru aceasta modificare.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – Propunerea nu se justifica întrucât , pentru a se afla în stare de insolventa, un debitor trebuie sa existe, sa fie înregistrat.

C. A. Alba Iulia – Este de acord cu propunerea.

C. A. Pitesti – nu este de acord cu propunerea de modificare a art.1, în sensul includerii ca subiect al insolventei a grupurilor de interes de fapt, pentru ca debitor în cadrul procedurii poate fi numai o persoana fizica sau juridica si nu o universalitate de fapt a mai multor persoane juridice.

Art. 3 – În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

………………………………………………

12. cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului, este de 30.000 lei, iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;

…………………………………………….

27. administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica compatibila, practician în insolventa, autorizat în conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art. 20 în perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare; reprezentantul S.P.R.L. sau I.P.U.R.L. va trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute mai sus;

12. cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi deschisa procedura la cererea creditorului, este de 30.000 lei, iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;

Opinie DLDC: Propunerea este justificata, pentru argumentele prezentate în cuprinsul memoriului.

27. administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica compatibila, practician în insolventa, autorizat în conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art. 20 în perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare; reprezentantul S.P.R.L. sau I.P.U.R.L. va trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute mai sus, iar dispozitiile privind reprezentarea partilor în judecata din Codul de procedura civila vor fi aplicabile doar pentru îndeplinirea acelor acte de procedura care nu presupun exercitiul atributiilor exclusive ale practicianului în insolventa asa cum sunt ele definite în legea de organizare a activitatii practicienilor în insolventa; »

Opinie DLDC: Propunerea este justificata, având în vedere necesitatea unificarii jurisprudentei sub acest aspect, desi legea nu interzice practicianului în insolventa dreptul de a fi reprezentat sau asistat de avocat.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – cuantumul minim al creantei ar trebui sa fie o conditie de admisibilitate a cererii de declansare a procedurii insolventei.

C. A. Alba Iulia – Este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – este de acord cu propunerea.

C.A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Cluj – ar fi util ca valoarea prag de 30.000 lei sa fie o conditie de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolventei.

C. A. Craiova – propunerea de modificare a art. 3 pct. 12 nu poate fi acceptata, deoarece cuantumul minim al creantei se modifica succesiv în timp iar legea tebuie sa fie previzibila pentru cei carora li se adreseaza. Modificarea art. 3 pct. 27 poate fi acceptata pentru a nu se crea premisele unei practici neunitare.

C. A. Galati – este de acord cu modificarea art. 3 pct 12,  dar nu este de acord cu modificarea art. 3 pct. 27 , întrucât, potrivit legii, printre atributiile exclusive ale practicianului nu este inclusa si reprezantarea în instanta, deci nu pot aparea situatii contradictorii.

C. A. Pitesti – nu este de acord cu propunerea de modificare a art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006 în sensul solicitat.

În practica judiciara s-a aratat în mod constant ca la pronuntarea hotarârii se are în vedere valoarea creantei precizata de creditor în cererea introductiva si nu cea redusa pâna la momentul pronuntarii, prin eventuale plati partiale ale debitorului facute numai pentru coborârea sub prag.

De fapt, aceste plati partiale constituie un argument în plus pentru admiterea cererii deoarece, pe de o parte, confirma caracterul cert, lichid si exigibil al creantei, iar, pe de alta parte, confirma si încetarea de plati a debitorului care nu este capabil sa plateasca întreaga creanta.

În ce priveste modificarea art.3 pct.27, se apreciaza ca ea nu este necesara, fiind mai degraba vorba de o interpretare a legii.

Art. 6 – (1) Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art. 8, sunt de competenta sectiei de insolventa a tribunalului în a carui raza teritoriala îsi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta în registrul comertului, respectiv în registrul societatilor agricole sau în registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de judecatorul-sindic.

(2) În circumscriptia curtii de apel va functiona o singura sectie de insolventa. Aceasta se organizeaza în cadrul tribunalului din localitatea în care îsi are sediul respectiva curte de apel.

Art. 6 – (1) Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art. 8, sunt de competenta tribunalului comercial sau a sectiei de insolventa a tribunalului în a carui raza teritoriala îsi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta în registrul comertului, respectiv în registrul societatilor agricole sau în registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de judecatorul-sindic.

Alin. (2) se abroga.

Opinie DLDC :

Propunerea este justificata, având în vedere argumentele prezentate de instante.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures –sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – se impune abrogarea art. 6 alin. (2), nefiind justificata înfiintarea sectiilor de insolventa doar la anumite tribunale. În situatia în care dispozitiile se mentin, este necesar ca termenul sa se majoreze la un an.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – este de acord cu propunerea de abrogare, având în vedere schema de judecatori sindici, spatiile de arhivare a dosarelor si cresterea continua a numarului de dosare.

C. A. Bacau – modificarea competentei actuale ar conduce la o supraîncarcare a activitatii unor tribunale pentru perioade lungi de timp si la cresterea cheltuielilor de procedura, atât partile cât si practicienii în insolventa fiind nevoiti sa se deplaseze într.o alta localitate.

C. A. Cluj – înfiintarea sectiilor de insolventa în cadrul tribunalelor în a caror raza teritoriala îsi are sediul debitorul ar avea drept rezultat organizarea unei arhive separate, eficienta în introducerea unui sistem informatic pentru managementul documentelor, eficienta în implementarea unui sistem de pregatire continua a judecatorilor si grefierilor.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea, având în vedre lipsa spatiilor, a logisticii si a personalului. Mai mult, îndepartarea justitiei de locul unde se derulezaa procedurile efective ar fi de natura sa duca la tergiversarea procedurilor judiciare.

C. A. Galati – este de acord cu propunerea de abrogare, întrucât masura presupune ample masuri de reorganizare a instantelor, sub aspectul alocarii de resurse materiale si de personal.

C. A. Pitesti – apreciaza ca argumentele prezentate de Tribunalul Comercial Mures în acest sens sunt deosebit de pertinente, iar forma actuala a legii nu face altceva decât sa mareasca cheltuielile tuturor participantilor la procedura si sa încarce inutil câteva instante din tara, instante nepregatite sub acest aspect si din punct de vedere logistic si material.

Art. 8 – (1) Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotarârile pronuntate de judecatorul-sindic în temeiul art. 11.

(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotarârii, daca legea nu prevede altfel.

(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea partilor în recurs se face potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. În vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel, în copie certificata de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorul-sindic. În cazul în care instanta de recurs considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere partilor interesate sa le depuna în copie certificata.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotarârile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplica în cazul judecarii recursului împotriva urmatoarelor hotarâri ale judecatorului-sindic:

a) sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa în temeiul art. 33 alin. (4);

b) sentinta prin care se decide intrarea în procedura simplificata;

c) sentinta prin care se decide intrarea în faliment, pronuntata în conditiile art. 107;

d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante, introdusa în temeiul art. 122 alin. (3).

(6) Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotarârilor pronuntate de judecatorul-sindic în cadrul procedurii se constituie un singur dosar.

(7) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, judecatorul-sindic va putea sa nu dispuna suspendarea cauzei, în situatia în care dispozitiile a caror neconstitutionalitate se invoca au facut obiectul cel putin al unei decizii pronuntate de Curtea Constitutionala. Suspendarea va privi doar cererile care au legatura directa cu reglementarea atacata.

Se propune introducerea alineatului (8), în sensul precizarii ca, în cazul suspendarii pronuntate în conformitate cu art. 40 alin. (2) din Codul de procedura civila, hotarârea de suspendare va trebui sa indice cererile care urmeaza a fi suspendate, daca suspendarea priveste întreaga procedura si activitatea tuturor organelor care aplica procedura, întrucât nu pot fi suspendate atributiile administratorului judiciar/lichidatorului, care sunt atributii manageriale.

Opinie DLDC: Apreciem ca precizarea este utila, desi, în opinia noastra, este clar ca suspendarea dispusa în conformitate cu art. 40 alin. (2) din Codul de procedura civila nu poate viza atributiile manageriale ale administratorului judiciar/lichidatorului.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Cluj – daca prin încheierea de suspendare judecatorul sindic va preciza exact ca doar activitatea de judecata va fi suspendata, continuând activitatea manageriala a administratorului/lichidatorului judiciar, invocarea exceptiei de neconstitutionalitate nu ar mai putea fi utilizata excesiv.

C. A. Galati – apreciaza utila introducerea alineatului (8).

Propunere C. A. Pitesti:

Modificarea art.8 alin.7 în sensul ca derogarea de la art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 sa se aplice nu numai în cazul judecatorului sindic, dar si al instantei de recurs  învestita cu cenzura unei hotarâri pronuntate în cadrul procedurii.

Opinie DLDC :

Apreciem ca propunerea este justificata.

Art. 11 – (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:

a) pronuntarea motivata a hotarârii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare în faliment atât prin procedura generala, cât si prin procedura simplificata;

b) judecarea contestatiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;

c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolventa compatibili care au depus oferta de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pâna la confirmarea ori, dupa caz, înlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea remuneratiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitatii practicienilor în insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. Judecatorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de catre creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de catre debitor, daca cererea îi apartine. În situatia în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicita numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de catre judecatorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va tine seama de cererile creditorilor în ordinea marimii creantelor sau de cererea debitoarei, daca nu exista o cerere din partea unui creditor;

d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, confirmarea onorariului negociat. Daca nu exista contestatii împotriva hotarârii adunarii creditorilor sau a deciziei creditorului care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, confirmarea se va face în camera de consiliu, fara citarea partilor, dupa depunerea procesului-verbal al adunarii creditorilor;

e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;

f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala în legatura cu savârsirea infractiunilor prevazute la art. 143 – 147;

h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate împotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;

k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare în faliment;

l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;

m) judecarea actiunii în anularea hotarârii adunarii creditorilor;

n) pronuntarea hotarârii de închidere a procedurii.

(2) Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.

c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolventa compatibili care au depus oferta de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pâna la confirmarea ori, dupa caz, înlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea remuneratiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitatii practicienilor în insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. Judecatorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu indicat de catre creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de catre debitor, daca cererea îi apartine. În situatia în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicita numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de catre judecatorul-sindic din rândul practicienilor ce se regasesc pe tabloul U.N.P.I.R., tablou ce se va actualiza lunar. În caz de conexare se va tine seama de cererile creditorilor în ordinea marimii creantelor sau de cererea debitoarei, daca nu exista o cerere din partea unui creditor;

Opinie DLDC: Propunerea este justificata, având în vedere argumentele prezentate în cuprinsul memoriului.

(2) Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul jurisdictional al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – nu este de acord cu propunerea.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Cluj  – este de acord cu modificarea.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea.

C. A. Galati – nu este de acord cu propunerea  întrucât, în pofida eforturilor pe care le presupune înregistrarea la grefa instantei a ofertelor de preluare a pozitiei de administrator/lichidator judiciar, depunerea unor astfel de oferte este imperios necesara.

C. A. Pitesti – este de acord doar cu înlocuirea termenului „solicitat” cu termenul „indicat”. Apreciaza ca desemnarea trebuie sa se faca în raport cu ofertele de la dosar.

Propunere C. A. Oradea:

c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolventa compatibili care au depus oferta de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pâna la confirmarea ori, dupa caz, înlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea remuneratiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitatii practicienilor în insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. Judecatorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de catre creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de catre debitor, daca cererea îi apartine. In situatia în care administratorul judiciar sau lichidatorul provizoriu indicat în cererea introductiva nu întruneste conditiile legale de a fi numit, numirea se va face de catre judecatorul sindic din randul practicienilor care au depus oferte în dosarul cauzei; În caz de conexare se va tine seama de cererile creditorilor în ordinea marimii creantelor sau de cererea debitoarei, daca nu exista o cerere din partea unui creditor;

Opinie DLDC: Nu suntem de acord cu propunerea, întrucât apreciem ca justificata propunerea Tribunalului Bucuresti, care presupune numirea din rândul practicienilor ce se regasesc pe tabloul U.N.P.I.R., fara a se mai depune oferte.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – în masura în care judecatorul sindic nu poate exercita un control din oficiu al activitatii administratorului judiciar/lichidatorului, ci doar în conditiile înregistrarii unor contestatii din partea creditorilor/debitorului/altor persoane interesate, este mai adecvata folosirea termenului de « control jurisdictional al activitatii practicianului în insolventa ».

C. A. Cluj – se impune introducerea unei definitii legale a notiunii „procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii de insolventa”

C. A. Craiova – judecatorul sindic trebuie sa aiba posibilitatea sa exercite din oficiu un anumit control asupra activitatii practicianului în insolventa.

C. A. Galati – ar trebui eliminate din lege toate atributiile cu caracter administrativ ale judecatorului sindic.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 19 – (1) Practicienii în insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician în insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. În oferta, practicianul în insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. În cazul în care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pâna la prima adunare a creditorilor, un practician în insolventa ales în mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.

(2) La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia. În cazul în care remuneratia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilita de catre judecatorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolventa. Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de catre judecatorul-sindic.

(21) Creditorul care detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor poate sa decida, fara consultarea adunarii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori sa confirme administratorul judiciar provizoriu sau, dupa caz, lichidatorul provizoriu si sa îi stabileasca remuneratia.

(3) Creditorii pot contesta la judecatorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevazuta la alin. (2) si (21), în termen de 3 zile de la data publicarii acesteia în Buletinul procedurilor de insolventa. Judecatorul va solutiona, de urgenta si deodata, toate contestatiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul desemnat sau, dupa caz, va solicita adunarii creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.

(4) Daca în termenul stabilit la alin. (3) decizia adunarii creditorilor sau a creditorului ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin încheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor, dispunând totodata încetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii.

(5) Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician în insolventa, potrivit legii.

(6) *** Abrogat de O.U.G. Nr. 86/2006

(7) *** Abrogat de O.U.G. Nr. 86/2006

(8) Înainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.

(9) Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

Alin. (1) se abroga.

Opinie DLDC: Propunerea este justificata, având în vedere neceesitatea corelarii cu propunerea de la art. 11 alin. (1), lit. c), formulata de Tribunalul Bucuresti.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – nu este de acord cu propunerea.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea.

C. A. Galati – nu este de acord cu propunerea  întrucât, în pofida eforturilor pe care le presupune înregistrarea la grefa instantei a ofertelor de preluare a pozitiei de administrator/lichidator judiciar, depunerea unor astfel de oferte este imperios necesara.

C. A. Pitesti – nu este de acord cu propunerea., apreciind ca desemnarea trebuie sa se faca în raport cu ofertele de la dosar.

Art. 27 – (1) Debitorul aflat în stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

(2) Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul în cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.

(3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.

(4) Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.

(5) Cererea debitorului se va judeca de urgenta în termen de 5 zile în camera de consiliu.

Propunere C. A. Oradea:

Se va introduce alin. (21):

« Valoarea prag pentru care un debitor se considera în insolventa este de 10.000 lei. »

Opinie DLDC: Apreciem ca nu este oportuna precizarea în textul legii a valorii creantei, urmând a se aprecia de la caz la caz, starea de insolventa.

Se va introduce alin. (22):

« În cerere  se va mentiona administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu. »

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este utila.

Art. 31 – (1) Orice creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolventa poate introduce o cerere introductiva, în care va preciza:

a) cuantumul si temeiul creantei;

b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;

c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;

d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea în care întelege sa participe la reorganizare.

(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.

(3) Daca între momentul înregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori împotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, în raport cu valoarea însumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta lege.

(4) Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate înca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor.

(5) Daca s-a deschis o procedura într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar.

(3) Daca între momentul înregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori împotriva aceluiasi debitor, judecatorul sindic va verifica, din oficiu, la data la care i s-a repartizat dosarul, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora. Îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, în raport cu valoarea însumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta lege.

Opinie DLDC: Propunerea nu se justifica întrucât este clar, si în actuala formulare, ca este o atributie a judecatorului sindic.

Propunere C. A. Oradea:

Se va introduce lit e

“administratorul sau lichidatorul provizoriu.”

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este utila.

C.A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – nu este de cord cu modificarea, având în vedere ca verificarea existentei pe rolul instantei a altor cereri similare este o atributie care ar trebui sa revina grefierului. Din acest motiv formularea actuala este mai adecvata.

C. A. Bacau – apreciaza ca nu se justifica propunerea.

C. A. Craiova – modificarea este fara relevanta.

C. A. Galati este de acord ca redactarea este lipsita de precizie.

C. A. Pitesti – nu este de acord cu modificarea propusa pentru art.31 alin.3 si apreciem ca verificarea existentei mai multor dosare asupra aceluiasi debitor poate face obiectul unui referat întocmit de serviciul de registratura al instantei.

Art. 32 – (1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art. 27, judecatorul-sindic va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul îsi arata intentia de a intra în procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a) – f) si h) la termenul prevazut la art. 28 alin. (2) ori se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2), judecatorul va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii simplificate.

(2) Prin încheierea de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. În cazul în care, în termen de 15 zile de la primirea notificarii, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma careia va solutiona deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitând opozitia, judecatorul-sindic nu va putea pastra deschisa procedura insolventei. Judecatorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa.

(2) Prin încheierea de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. În cazul în care, în termen de 15 zile de la primirea notificarii, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma careia va solutiona deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitând opozitia, judecatorul-sindic nu va putea pastra deschisa procedura insolventei. Judecatorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este justificata.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – este de acord cu propunerea.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Craiova – modificarea nu nu se impune, revocarea încheierii de deschidere a procedurii având consecinte foarte importante în cazul unei viitoare proceduri în decurs de 5 ani.

C. A. Galati este de acord cu propunerea.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 36 – De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia cailor de atac declansate de debitor. Art. 36 – De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept judecata tuturor actiunilor judiciare, precum si executarea silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia judecarii cailor de atac, daca în cauza s-a pronuntat o hotarâre judecatoreasca, chiar nedefinitiva, anterior pronuntarii hotarârii de deschidere a procedurii insolventei.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este justificata.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – Este de acord cu propunerea.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Cluj – nu trebuie îngradit dreptul la realizarea controlului jurisdictional si cu privire la hotarârile nefavorabile creditorului, situatie în care calea de atac este promovata de acesta. Astfel se încalca dreptul la un proces echitabil.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea, cu o completare, în sensul ca, pâna la solutionarea irevocabila a litigiului, precticianul în insolventa va trebui sa înscrie creanta în tabelul creantelor, cu caracter provizoriu, întrucât solutionarea cailor de atac în procedura de drept comun poate dura.

C. A. Galati – este de acord cu propunerea.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 64 – (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor în termenul fixat în sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi înregistrate într-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.

(2) *** Abrogat de O.U.G. Nr. 173/2008

(3) Cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.

(4) Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de prezenta lege.

(5) Sunt considerate sub conditie si acele creante care pot fi valorificate împotriva debitorului numai dupa executarea unui codebitor principal.

(6) Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, în perioada de observatie sau în procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara înscrierea la masa credala. Prevederea se aplica în mod corespunzator pentru creantele nascute în procedura de faliment.

(6) Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, în perioada de observatie sau în procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, fiind necesara înscrierea lor în tabelul suplimentar. Prevederea nu se aplica pentru creantele nascute în procedura de faliment, care vor fi cuprinse în raportul de încasari si plati si planul de distribuire întocmite în conformitate cu prevederile art. 122 din lege.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este justificata.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – este de acord cu propunerea.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea

C. A. Galati – nu este de acord cu propunerea, întrucât astfel de creante nu pot fi cuprinse în tabelul suplimentar al creantelor sau în programul de plata al creantelor.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 66 – (1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevazute de legi speciale.

(3) Toate creantele prezentate pentru a fi admise si înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori.

Propunere C. A. Pitesti:

Înlaturarea dispozitiilor alin.3 din art.66, pentru urmatoarele considerente:

– prezumtia instituita de text neaga dreptul practicianului în lichidare de a aprecia asupra creantei pretinse prin declaratie, în situatia în care anterior întocmirii tabloului preliminar nu se formuleaza contestatii. De altfel, eventualitatea unei astfel de contestatii este destul de mica, având în vedere ca textul priveste, în opinia noastra, procedura de pâna la redactarea tabloului preliminar, când, debitorul si creditorii nu sunt înstiintati asupra cererilor formulate, iar cei din urma este putin probabil sa ia cunostinta;

– este lipsita de ratiune recunoasterea dreptului de a formula contestatia în beneficiul administratorului judiciar atâta timp cât acesta îsi va exprima punctul de vedere asupra fiecarei creante, cu ocazia întocmirii tabelului preliminar, care poate fi contestat în conditiile art.73 de catre debitor, creditor si orice alta parte interesata.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este nu justificata, întrucât instituie o prezumtie relativa care poate ulterior rasturnata prin proba contrara.

Art. 74 – (1) Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor împotriva averii debitorului, aratând suma, prioritatea si situatia – garantata sau negarantata – a fiecarei creante.

(2) Dupa înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor înregistrate în tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume în caz de faliment în procedura simplificata.

(3) Titularii creantelor sub conditie suspensiva vor putea participa la vot în adunarile creditorilor si la distribuiri de sume numai dupa îndeplinirea conditiei respective.

(4) Sumele cuvenite din distribuiri titularilor creantelor înregistrate provizoriu vor fi pastrate în contul colector si vor fi cuprinse în planul de distribuire numai dupa solutionarea contestatiilor.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este justificata.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – este de acord cu propunerea.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea.

C. A. Galati – este de acord cu propunerea.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 75 – (1) Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pâna la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabel definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute.

(2) Judecarea contestatiei se va face de judecatorul-sindic, dupa citarea contestatorului, a creditorului care detine creanta contestata, daca acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor si a oricarei alte parti interesate, dupa caz.

(3) Pâna la judecarea irevocabila a contestatiei, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu.

Propunere C. A. Pitesti:

Completarea dispozitiilor art.75, care introduc posibilitatea contestarii tabelului definitiv numai în sensul eliminarii sau modificarii „trecerii unei creante sau unui drept de preferinta …”.

Apreciem ca trebuie recunoscut dreptul de a contesta tabelul definitiv si sub aspectul eventualelor omisiuni si ne permitem sa argumentam cu un exemplu. Este posibil ca un creditor sa nu fi cerut un drept de preferinta sau înscrierea unei creante de o anumita întindere, în considerarea unui înscris, care îi nega dreptul, dar despre care s-a retinut ca este fals, este rezultatul dolului sau unei erori esentiale.

Folosirea notiunii de „trecere” a conturat în practica interpretarea potrivit careia, pentru motivele la care se refera art.75, pot fi contestate numai creantele sau drepturile deja înscrise în tabloul definitiv, desi o astfel de interpretare se opune celei pe care termenul a primit-o în art.72 alin.4.

Textul ar putea fi formulat în sensul recunoasterii dreptului de contestatie împotriva înregistrarii sau neînregistrarii unei creante sau a unui drept de preferinta. Termenul de neînregistrare ar putea fi înlocuit cu cel de omisiune a înregistrarii.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este justificata.

Art. 86 – (1) Contractele în derulare se considera mentinute la data deschiderii procedurii. Orice clauze contractuale de desfiintare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. În vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa denunte orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substantial de catre toate partile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie sa raspunda, în termen de 30 de zile, unei notificari a contractantului, prin care i se cere sa denunte contractul; în lipsa unui astfel de raspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat. Contractul se considera denuntat:

a) la data expirarii unui termen de 30 de zile de la receptionarea solicitarii cocontractantului de denuntare a contractului, daca administratorul judiciar/lichidatorul nu raspunde;

b) la data notificarii denuntarii de catre administratorul judiciar/lichidator.

(2) În cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despagubiri poate fi introdusa de catre contractant împotriva debitorului.

(3) Pe parcursul perioadei de observatie, cu acordul cocontractantilor, administratorul judiciar va putea sa modifice clauzele contractelor de credit, astfel încât acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii.

(4) Daca vânzatorul unui bun imobil a retinut titlul de proprietate pâna la plata integrala a pretului vânzarii, vânzarea va fi considerata executata de catre vânzator si nu va fi supusa prevederilor alin. (1).

(5) Un contract de munca sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz.

(6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei se va face de urgenta de catre administratorul judiciar/lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare.

(7) Într-un contract prevazând plati periodice din partea debitorului, mentinerea contractului nu îl va obliga pe administratorul judiciar/lichidator sa faca plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati poate fi formulata declaratie de creanta împotriva debitorului.

(6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei se va putea face de urgenta de catre administratorul judiciar/lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este justificata, întrucât pot exista situatii în care este necesar sa mai fie mentinute, pentru o anumita perioada, contractele de munca ale unor angajati.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – nu este de acord cu propunerea, întrucât disponibilizarea personalului este optiune a debitorului ce actioneaza sub supravegherea sau conducerea administratorului judiciar doar în perioada de observatie. Dupa intrarea în faliment, desfacerea contractelor de munca ale personalului debitoarei trebuie realizata – în mod obligatoriu – nemaigasindu-se ratiuni pentru mentinerea acestor contracte, în conditiile în care, în aceasta faza a procedurii se urmareste doar lichidarea activului societatii debitoare, în vederea acoperirii pasivului iar nu acumularea unor noi datorii, constând în drepturi salariale.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea

C. A. Galati – este de acord cu propunerea.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 931) – Obligatiile rezultând dintr-un antecontract de vânzare-cumparare cu data certa, anterioara deschiderii procedurii, în care promitentul-vânzator intra în procedura, vor fi executate de catre administratorul judiciar/lichidator la cererea promitentului-cumparator, daca:

– pretul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data cererii, iar bunul se afla în posesia promitentului-cumparator;

– pretul nu este inferior valorii de piata a bunului;

– bunul nu are o importanta determinanta pentru reusita unui plan de reorganizare.

Art. 931) – Obligatiile rezultând dintr-un antecontract de vânzare-cumparare cu data certa, anterioara deschiderii procedurii, în care promitentul-vânzator intra în procedura, vor fi executate de catre administratorul judiciar/lichidator la cererea promitentului-cumparator, daca:

– pretul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data cererii, iar bunul se afla în posesia promitentului-cumparator;

– pretul nu este inferior valorii de piata a bunului;

- cumparatorul a fost de buna-credinta.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea nu este justificata si ca trebuie mentinuta conditia actuala, în sensul ca bunul nu are o importanta determinanta pentru reusita unui plan de reorganizare.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – este de acord cu propunerea.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea.

C. A. Galati – nu este de acord cu propunerea, întrucât legiuitorul a instituit, în mod justificat, o cauza care exonereaza debitoarea de obligatia executarii în natura a prestatiilor asumate printr-un antecontract de vânzare-cumparare.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 115 – (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului.

(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, iar daca acesta nu participa la inventariere, numai de catre lichidatorul judiciar.

(3) În vederea conservarii patrimoniului, în cazul în care în averea debitoarei nu exista suficiente lichiditati, lichidatorul va putea valorifica de urgenta bunuri ale debitorului pentru obtinerea acestor lichiditati fara aprobarea creditorilor. Valorificarea se va efectua prin licitatie publica, dupa evaluarea prealabila, pornind de la valoarea de lichidare indicata de evaluator.

(3) În vederea conservarii patrimoniului, în cazul în care în averea debitoarei nu exista suficiente lichiditati, lichidatorul va putea valorifica de urgenta bunuri ale debitorului pentru obtinerea acestor lichiditati cu aprobarea comitetului creditorilor. Valorificarea se va efectua prin licitatie publica, dupa evaluarea prealabila, pornind de la valoarea de lichidare indicata de evaluator.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea nu este justificata, întrucât este vorba de masuri de conservare a patrimoniului, masuri care sunt în interesul creditorilor, or, necesitatea obtinerii unui aviz ar împiedica valorificarea urgenta a unor bunuri.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – este de acord cu propunerea.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Craiova  – nu este de acord cu propunerea, întrucât valorificarea de urgenta a unor bunuri ar fi împiedicata de necesitatea avizului creditorilor.

C. A. Galati – nu este de acord cu propunerea, întrucât scopul acestor prevederi legale, acela de a asigura lichidatorului sumele necesare acoperirii cheltuielilor de conservare a patrimoniului debitoarei, justifica înstrainarea de bunuri fara aprobarea creditorilor.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 116 – (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, într-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.

(2) Lichidarea va începe îndata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vândute în bloc – ca un ansamblu în stare de functionare – sau individual. Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul de vânzare corespunzator.

(3) În vederea evaluarii bunurilor din averea debitorului, lichidatorul poate fie sa angajeze în numele debitorului un evaluator, fie, cu acordul comitetului creditorilor, sa utilizeze un evaluator propriu. Evaluatorii trebuie sa fie membri ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din România, iar evaluarea trebuie efectuata în conformitate cu standardele internationale de evaluare.

(4) Bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât în bloc, cât si individual. Evaluarea în bloc are în vedere fie evaluarea totalitatii bunurilor din averea debitorului, fie evaluarea subansamblurilor functionale. Prin subansamblu functional se întelege acele bunuri ale debitorului care, împreuna, asigura realizarea unui produs finit, de sine statator, sau permit desfasurarea unei afaceri independente. Un subansamblu este considerat functional numai daca are asigurat accesul la drumul public si la folosirea utilitatilor.

Art. 116 – (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator în conformitate cu hotarârea adunarii creditorilor. Actele încheiate de lichidator în cursul procedurii de lichidare sunt supuse controlului jurisdictional exercitat de judecatorul sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, într-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este justificata.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – este de acord cu propunerea.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Craiova – nu este de acord cu propunerea, deoarece judecatorul sindic trebuie sa aiba posibilitatea sa exercite din oficiu un control asupra activitatii practicianului în insolventa.

C. A. Galati – este de acord cu propunerea.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 133 – Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de închidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului din registrul în care este înmatriculat:

a) chiar înainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate în întregime, în cazul în care toti asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru în termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmând ca bunurile sa treaca în proprietatea indiviza a asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social;

b) în toate celelalte cazuri, procedura se închide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmând a fi depuse într-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei fizice, dupa caz.

Propunere C. A. Pitesti:

Modificarea art.133 în sensul de a încerca salvarea agentului economic atunci când toate creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, iar judecatorul sindic poate aprecia, eventual, la solicitarea lichidatorului judiciar, ca societatea îsi poate continua activitatea si, închizându-se procedura falimentului, sa nu se dispuna si radierea.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea nu este justificata.

Art. 134 – (1) În cazul procedurii deschise în urma formularii cererii introductive de catre debitor, în conditiile art. 32, daca judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s-a depus nici o cerere, va pronunta o sentinta de închidere a procedurii si de revocare a hotarârii de deschidere a procedurii.

(2) În cazul prevazut la alin. (1), închiderea procedurii nu produce efectele prevazute la art. 137. Cu toate acestea, operatiunile de administrare, legal facute asupra averii debitorului, îsi vor produce efectele, iar drepturile dobândite pâna la revocare ramân neatinse.

Art. 134 – (1) În cazul procedurii deschise în urma formularii cererii introductive de catre debitor, în conditiile art. 32, daca judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s-a depus nici o cerere, va pronunta o sentinta de închidere a procedurii si de revocare a hotarârii de deschidere a procedurii. Judecatorul sindic va revoca hotarârea de deschidere a procedurii si va pronunta o hotarâre de închidere a procedurii în toate situatiile în care, în perioada de observatie, se acopera pasivul debitoarei, iar scopul procedurii este atins.

(2) În cazurile prevazute la alin. (1), închiderea procedurii nu produce efectele prevazute la art. 137. Cu toate acestea, operatiunile de administrare, legal facute asupra averii debitorului, îsi vor produce efectele, iar drepturile dobândite pâna la revocare ramân neatinse.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este justificata.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – Este de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea.

C. A. Galati – este de acord cu propunerea.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 138 – (1) În cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozitiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;

b) au facut acte de comert în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;

c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care ducea, în mod vadit, persoana juridica la încetarea de plati;

d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea;

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit în mod fictiv pasivul acesteia;

f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetarii de plati;

g) în luna precedenta încetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, în dauna celorlalti creditori.

Propunere C. A. Suceava:

„d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea, daca exista o legatura de cauzalitate între aceste actiuni sau inactiuni si incapacitatea de plata a debitorului;”

(punctul 8 din minuta întocmita cu ocazia întâlnirii din 19 martie 2008 a presedinteiilor sectiilor specializate de la curtile de apel).

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este justificata.

Art. 141 – (1) Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.

(2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art. 138.

Art. 141 – (1) Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni nu este obligatorie. Judecatorul sindic va putea sa fixeze o cautiune de pâna la 10% din valoarea pretentiilor.

Opinie DLDC: Apreciem ca propunerea este justificata.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures – sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – este de acord cu propunerea.

C. A. Alba Iulia – Este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – este de acord cu propunerea.

C. A. Bacau – este de acord cu propunerea.

C. A. Cluj – este de acord cu propunerea.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea.

C. A. Galati – este de acord cu propunerea.

C. A. Pitesti – este de acord cu propunerea.

Art. 1541) – Sectiile de insolventa prevazute la art. 6 se vor înfiinta în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta. Procedurile în curs vor continua pe rolul instantelor la care au fost introduse. Daca nu se abroga art. 6 alin. (2), în subsidiar se propune modificarea acestui art. 1541 astfel :

Art. 1541) - Sectiile de insolventa prevazute la art. 6 se vor înfiinta în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, dupa modificarea corespunzatoare a schemei de judecatori, proportional cu cresterea volumului de activitate a instantelor unde se vor înfiinta aceste sectii. Procedurile în curs vor continua pe rolul instantelor la care au fost introduse.

Opinie DLDC :

Propunerea este justificata, având în vedere argumentele prezentate de instante.

C. A. Bucuresti, C. A. Târgu Mures –sunt de acord cu propunerea.

C. A. Ploiesti – se impune abrogarea art. 6 alin. (2), nefiind justificata înfiintarea sectiilor de insolventa doar la anumite tribunale. În situatia în care dispozitiile se mentin, este necesar ca termenul sa se majoreze la un an.

C. A. Alba Iulia – este de acord cu propunerea.

C. A. Iasi – este de acord cu propunerea de abrogare, având în vedere schema de judecatori sindici, spatiile de arhivare a dosarelor si cresterea continua a numarului de dosare.

C. A. Bacau – modificarea competentei actuale ar conduce la o supraîncarcare a activitatii unor tribunale pentru perioade lungi de timp si la cresterea cheltuielilor de procedura, atât partile cât si practicienii în insolventa fiind nevoiti sa se deplaseze într.o alta localitate.

C. A. Cluj – înfiintarea sectiilor de insolventa în cadrul tribunalelor în a caror raza teritoriala îsi are sediul debitorul ar avea drept rezultat organizarea unei arhive separate, eficienta în introducerea unui sistem informatic pentru managementul documentelor, eficienta în implementarea unui sistem de pregatire continua a judecatorilor si grefierilor.

C. A. Craiova – este de acord cu propunerea, având în vedre lipsa spatiilor, a logisticii si a personalului. Mai mult, îndepartarea justitiei de locul unde se derulezaa procedurile efective ar fi de natura sa duca la tergiversarea procedurilor judiciare.

C. A. Galati – este de acord cu propunerea de abrogare, întrucât masura presupune ample masuri de reorganizare a instantelor, sub aspectul alocarii de resurse materiale si de personal.

C. A. Pitesti – apreciaza ca argumentele prezentate de Tribunalul Comercial Mures în acest sens sunt deosebit de pertinente, iar forma actuala a legii nu face altceva decât sa mareasca cheltuielile tuturor participantilor la procedura si sa încarce inutil câteva instante din tara, instante nepregatite sub acest aspect si din punct de vedere logistic si material.

>> Propunerile in format .doc


Cuvinte cheie: , , , ,
UJMAG


Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Propunerile judecatorilor de modificare a Legii Insolventei”

  1. Cristi P. Sturzu spune:

    Vai, ce se vor mai speria toti nemernicii de tepari, debitorii de buna credinta, cum ii numea un ilustru cercetator in materie de insolventa.
    Eu urlu dupa masuri de disciplinare a „tunarilor”, sa se instituie conditie sine qua non garantie totala cu bunurile personale si ale rudelor de gradul I – dura necessittas.
    Si sa se modifice taxa de timbru pentru introducerea cererii de creanta, de la 120 lei la 1200 lei. Ba nu, la 2500 lei, asa ca sa moara creditoul de nervi. Cine l-a pus sa faca afaceri cu necunoscuti?!?

  2. Andrei B. spune:

    In opinia mea ar fi necesar modificarea art 138 din lege in sensul ca exista uneia din faptele prevazute la lit a-g) sa instituie o prezumtie relativa a culpei si a relatiei de cauzalitate la realizarea faptei, care poate ulterior fi rasturnata prin proba contrara de catre parati.
    In practica, fara acesta prezumtie administratorului/lichidatorului judiciar ii este aproape imposibil sa demonstreze faptele prevazuta de art. 138, realizate de organele de conducere, fara a omite ca in prezent acestia au doar o obligatie, teroretica, fara nici o sanctiune, de a depune documentele prevazute de art. 28.
    De asemnea, apreciez ca, in situatia in care nu s-a acorperit in cadrul procedurii masa pasiva a societatii, se impune ca pentru persoanele pentru care s-a atras raspunderea personala sa li se interzica dreptul de a exercita functia de administrator, repsectiv dreptul de a fi asociat intr-o alta firma, pentru o perioada determinata de timp. Invederez ca in practica am intalnit persoane care aveau aceasta calitate in 22 de firme, dintre care mai mult de jumatetea se aflau in procedura de insolventa/faliment. In practica era imposibil de verificat, in lipsa documentelor contabile, cum au fost folosite disponibilitatile banesti sau bunurile societatii si de care dintre societatile detinute.
    In opinia mea, sanctiunea prevazuta de art. 147 din lege in prezent este fara nici un rezultat, neexistand pana in prezent nici macar un caz de incepere a urmaririi penale, ca sa nu mai zic ca plangerile penale realizate raman fara raspuns ani de zile sau ca solutia la aceste plangeri este NUP si vine abia dupa inchiderea procedurii, fapt care determina in practica o lipsa totala de respect fata de dipozitiile legale, atat fata de practician cat si fata de judecatorul sindic.
    Motiv pentru care, in momentul de fata, legiuitorul, chiar si fara intentie, creaza un mediu propice pentru evaziuni fiscale, afaceri gen „tzeapa”, care vor genera falimente in lant.

Lasă un răspuns

Return to Top ▲Return to Top ▲
UNBR
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania
Directia Nationala Anticoruptie
Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public
Baroul Ilfov
ARDAE
Curtea de Arbitraj Comercial si Maritim Constanta
Consiliul de Mediere
Centrul de Excelenta Academica
Uniunea Colegiilor  Consilierilor Juridici
Centrul de Studii de Drept European
Uniunea Nationala a Expertilor in Legislatia Muncii
Camera de Comerti si Industrie a Romaniei
Centrul de Strategii Aplicate
Universitatea Lucian Blaga- Sibiu - Facultatea de Drept Simion Barnutiu
Universitatea de Vest - Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative
Universitatea Alexandru Ioan Cuza - Facultatea de Drept
Universitatea Romano-Americana
ELSA Romania
ELSA Oradea
ELSA Bucuresti
ELSA Cluj
ELSA Timisoara
Liga Studentilor Romani din Strainatate
UN YOUTH ROMANIA
Asociatia Studentilor in Drept
Wolters Kluwer Romania
isoLEX
GRIMBERG
ESET
FAIRSOLVE
SAVESCU & ASOCIATII
PIPEREA & ASOCIATII
BONDOC & ASOCIATII
SERBAN & ASOCIATII
STANCULESCU GABUREAC
HOTCA & ASOCIATII
KINSTELLAR
DLA Piper
SORA & ASOCIATII
POPESCU LAW GROUP
CATUNA & ASOCIATII
RADULESCU MUSOI
FRUNZA & ASOCIATII
CRISTINA GHICA
OGLINDA NEMES VOICU
VILAU & ASOCIATII
DOBRINESCU DOBREV
IONESCU SAVA
VASILIU MICLEA
DRAGOMIR & ASOCIATII
DUNCEA STEFANESCU & ASOCIATII
SINESCU NAZAT
CMS Romania
LEAUA & ASOCIATII

Dezbateri juridice