Marti, 9 februarie 2010, deputaţii din Parlamentul European au solicitat Comisiei şi Consiliului să folosească actualele dificultăţi ale zonei euro pentru a întreprinde acţiuni decisive în favoarea unei coordonări economice obligatorii şi pentru a adopta în viitor o abordare mai reactivă în vederea prevenirii tensiunilor pe pieţele financiare.
Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, “adresându-se plenului Parlamentului cu privire la dificila situaţie monetară, economică şi socială din statele care aparţin zonei euro, reprezentantul preşedinţiei spaniole, Diego López Garrido, a declarat: “Situaţia deficitului public este un rezultat clar al crizei, cuplată cu intervenţii financiare puternice întreprinse de guverne pentru a preveni prăbuşirea sistemului financiar.” Referitor la situaţia economică, el a spus că, “în ciuda tensiunilor la burse, UE a acţionat în mod adecvat”, iar “măsurile de impulsionare a economiei nu trebuie abandonate.”
Măsuri fiscale, reforme structurale şi un sistem integrat de supraveghere sunt “cheile pentru soluţionarea tensiunilor curente” a declarat comisarul Joaquin Almunia, care a prezentat planurile Comisiei şi cele pentru Grecia. El a exprimat sprijinul Comisiei pentru planul prezentat de guvernul elen, adăugând: “Există riscuri la ajustările fiscale pe termen mediu. Scenariul macro-economic este optimist (…) ca de exemplu eforturile de combatere a evaziunii fiscale în perioada unei recesiuni economice.” Domnul Almunia a declarat că Eurostat are nevoie de mai multe competenţe pentru a putea face un audit la statisticele Statelor Membre.
În numele grupului PPE, Corine Wortmann-Kool (NL) a declarat că grupul său politic sprijină pe deplin abordarea Comisiei cu privire la Grecia, cu toate că aceste acţiuni sunt tardive, deoarece acestea ar fi trebuit să fie întreprinse cu multe luni în urmă.
Obiectivul 2010, prezentat de preşedintele Barroso, este “o supă subţire care trebuie îngroşată urgent cu o mai mare coordonare a politicilor economice”, a declarat Udo Bullman (DE) în numele grupului S&D. Uniunea Europeană ar trebui să fie capabilă să se apere faţă de atacurile pieţei” prin utilizarea unor instrumente neconvenţionale.
“Greşeala noastră tactică şi strategică a fost că nu am intervenit imediat şi că am urmat o abordare greşită de la început”, a declarat Guy Verhofstadt (ALDE, BE), adăugând că situaţia din Grecia exemplifică eşecul Strategiei Lisabona. El a criticat “lipsa coeziunii, a încrederii şi a solidarităţii”, subliniind că Europa nu are nevoie de intervenţia FMI pentru a rezolva problemele zonei euro.
Pascal Canfin (grupul Verzilor/ALE, FR) a avertizat că până de curând Spania a respectat pe deplin criteriile de stabilitate, însă s-a permis “explozia datoriei publice (…) Dacă se are în vedere o viziune redusă a criteriilor Pactului de stabilitate şi creştere, riscăm să nu vedem imaginea de ansamblu, ceea ce va face să nu recunoaştem următoarea criză.”
Key Swinburne (ECR, UK) a spus că răspândirea datoriilor suverane duce la speculaţii pe pieţele financiare, lăsând Europa expusă în perioade de criză. Ea a sugerat că în zona euro, BCE ar trebui să supravegheze crearea datoriilor publice cumulative.
Referindu-se la planurile de ieşire din criză, Nikolaos Chountis (GUE/NGL, EL) a declarat că trebuie revizuite modele actuale. “Strategia de la Lisabona este una dintre cauzele crizei actuale”, a declarat acesta, subliniind că este vorba de o criză a zonei euro şi nu a Greciei.”
PDF 
