Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Revista de note şi studii juridice (RNSJ)
Condiţii de publicareDespre revistă
 
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Din nou despre intreprinderile in dificultate
09.03.2010 | JURIDICE.ro, Anca BUTA, Florin MOTIU

1. Pornind de la un studiu recent cu privire la intreprinderile in dificultate [1] si avand in vedere noutatile aduse in dreptul roman prin Legea nr. 381 din 10 decembrie 2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc [2], am considerat util sa abordam din nou problema intreprinderilor in dificultate, de data aceasta prin prisma dreptului comunitar. In acest sens, ne-am propus sa analizam situatia ajutorului de stat acordat unor asemenea intreprinderi, avand in vedere ca, potrivit art. 35 din Legea nr. 381/2009 ”masurile prevazute de prezenta lege se vor aplica cu respectarea regulilor in materia ajutorului de stat”.

2. Urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, problematica ajutorului de stat a devenit mai stringenta ca oricand, reglementarile nationale in acest domeniu trebuind sa fie conforme cu normele comunitare aplicabile in materie.

Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene, inca de la semnarea sa in 1957, a impus statelor membre ca, in realizarea obiectivelor de politica economica sa se conformeze principiului unei economii de piata deschise, in care concurenta este libera.    De aceea, orice acte sau fapte care au ca scop sau care conduc la distorsionarea liberei concurente, putand avea ca rezultat functionarea necorespunzatoare a pietei unice, ceea ce se intampla si in cazul acordarii de ajutoare de stat, sunt in principiu interzise.

Art. 87 alin. 1 (actual art. 107 alin. 1) din Tratat prevede ca: „in afara derogarilor prevazute in prezentul tratat, sunt incompatibile cu piata comuna, in masura in care afecteaza schimburile dintre statele membre, ajutoarele, acordate de catre state sau prin intermediul resurselor de stat sub orice forma, care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta favorizand anumite intreprinderi sau anumite produse”.

Astfel, pentru a califica o masura de sprijin ca reprezentand ajutor de stat trebuie indeplinite cumulativ mai multe conditii:
a) sa fie acordata de catre autoritati publice din resurse ale statului;
b) sa fie selectiva; aceasta presupune ca masurile de sprijin financiar sa favorizeze anumiti operatori economici, zone sau activitati. Aceasta cerinta distinge ajutoarele de stat de masurile generale de politica economica (ca de exemplu regimul taxelor si al impozitelor), de care beneficiaza toate intreprinderile dintr-un anumit stat.
c) sa asigure un avantaj operatorilor economici;
d) sa distorsioneze sau sa ameninte sa distorsioneze concurenta sau comertul intre statele membre ale Uniunii Europene.

Fara a face aici o analiza de fond asupra ajutorului de stat, mentionam ca masurile de ajutor de stat care corespund conditiilor mentionate mai sus, sunt, in principiu, incompatibile cu piata comuna.

Interzicerea acordarii ajutoarelor de stat nu este, insa, nici absoluta, nici neconditionata. In acest sens, potrivit art. 87 alin. 2 si 3 (actual art. 107 alin. 2 si 3) din Tratat, unele ajutoare sunt compatibile cu piata comuna.

3. In Romania, cadrul normativ privind ajutoarele de stat este reprezentat de Ordonanta de Urgenta nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat [3]. In acest sens, Consiliul Concurentei din Romania indeplineste rolul de autoritate de contact in raporturile dintre Comisia Europeana si autoritatile si institutiile publice, alti furnizori de ajutor de stat si beneficiarii de ajutor de stat, implicati in procedurile din domeniul ajutorului de stat, acorda asistenta de specialitate in domeniul ajutorului de stat autoritatilor, altor furnizori si beneficiarilor de ajutor de stat, pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor asumate de Romania in acest domeniu, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv in cadrul procesului de elaborare a actelor normative sau administrative prin care se instituie masuri de natura ajutorului de stat, asigura informarea autoritatilor, altor furnizori de ajutor de stat, a beneficiarilor si a publicului privind reglementarile europene in domeniul ajutorului de stat, colaboreaza cu autoritatile, alti furnizori si beneficiarii de ajutor de stat si ii sprijina in vederea aplicarii corespunzatoare a legislatiei comunitare.

4. Printre tipurile de ajutor de stat care pot fi considerate compatibile cu piata unica europeana, cu respectarea conditiilor stabilite, figureaza si ajutorul pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor aflate in dificultate.

Acordarea de ajutoare de stat pentru salvarea si restructurarea unor intreprinderi in dificultate nu poate fi considerata legitima decat cu respectarea anumitor conditii. Ea poate fi justificata, de exemplu, prin ratiuni de politica sociala sau regionala, de necesitatea de a lua in considerare rolul benefic al intreprinderilor mici si mijlocii in economie sau, in mod exceptional, de interesul mentinerii unei structuri de piata concurentiala, atunci cand disparitia unor intreprinderi ar putea determina o situatie de monopol sau de oligopol ingust. Pe de alta parte, nu ar fi justificata mentinerea in viata a unei intreprinderi in mod artificial intr-un sector confruntat pe termen lung cu supracapacitate structurala sau cand ea nu poate supravietui decat prin intermediul interventiilor repetate ale statului.

Este de mentionat ca, pana la aderarea la Uniunea Europeana, in aceasta materie a fost in vigoare in Romania un Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate [4]. In prezent sunt aplicabile direct normele comunitare in domeniu.

In acest sens, Comisia Europeana a elaborat ”Orientarile comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor aflate in dificultate” [5], aceste orientari prevazand liniile directoare pentru acordarea ajutorului de stat pentru salvarea si/sau restructurarea societatilor comerciale individuale aflate in dificultate [6].

Intreprinderea in dificultate este definita in Orientari ca fiind intreprinderea care nu este capabila, fie prin resurse financiare proprii, fie prin resursele pe care poate sa le obtina de la proprietari/actionari sau creditori, sa acopere pierderile si care, in absenta unei interventii din exterior din partea autoritatilor publice, vor conduce, pe termen scurt sau mediu, aproape sigur la iesirea din circuitul economic a acesteia [7].

Dupa cum se observa, ajutorul de stat pentru intreprinderile aflate in dificultate poate fi de doua feluri:
– ajutor pentru salvare;
– ajutor pentru restructurare.

5. Ajutorul pentru salvare reprezinta, prin natura sa, o asistenta temporara si reversibila. Acesta are drept obiectiv principal sa permita mentinerea intreprinderii in dificultate in circuitul economic in perioada necesara elaborarii unui plan de restructurare sau de lichidare si/sau pentru perioada de timp necesara Comisiei sau autoritatilor nationale competente pentru a lua o decizie cu privire la acest plan.

Ajutorul pentru salvare poate fi acordat cu respectarea urmatoarelor conditii:
– sa fie vorba despre o intreprindere in dificultate;
– sa se concretizeze in lichiditati necesare, sub forma, mai ales, de garantii pentru imprumuturi sau imprumuturi care poarta rate comerciale normale ale dobanzii (si cel putin comparabile cu ratele de referinta adoptate de Comisie);
– sa se limiteze la suma necesara pentru a mentine intreprinderea in domeniul de activitate in care aceasta functioneaza;
– sa se acorde numai pentru o perioada de timp limitata (maximum 6 luni), necesara pentru a intocmi planul de salvare;
– sa fie justificat pe baza dificultatilor sociale si sa nu aiba efecte negative grave asupra situatiei economice din alte state membre;
– sa fie insotit, la notificare, de angajamentul din partea statului membru in cauza de a prezenta Comisiei intr-un termen maxim de 6 luni un plan de restructurare, un plan de lichidare sau dovada ca imprumutul a fost pe deplin rambursat ori ca garantiile au incetat;
– sa fie acordat o singura data.

6. Ajutorul pentru restructurare trebuie sa aiba la baza un plan de restructurare fezabil, coerent, care sa vizeze restabilirea viabilitatii intreprinderii pe termen lung. Restructurarea implica de obicei unul sau mai multe dintre urmatoarele elemente: reorganizarea si rationalizarea activitatilor intreprinderii pe o baza cat mai eficienta, retragerea din activitatile generatoare de pierderi, restructurarea activitatilor existente care pot redeveni competitive si, uneori, diversificarea lor in directia unor activitati noi si rentabile.

Restructurarea industriala trebuie sa fie insotita, de regula, de restructurarea financiara (injectii de capital, reducerea gradului de indatorare etc.). Totusi, operatiunile de restructurare nu se pot limita la un ajutor financiar destinat asanarii pierderilor anterioare, fara a interveni asupra cauzelor acestor pierderi.

Principiul general este acela de a permite un ajutor de restructurare numai in cazurile in care posibilele denaturari ale concurentei sunt depasite de beneficiile de a mentine in viata intreprinderea aflata in dificultate.

Ajutorul pentru restructurare poate fi acordat cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) sa fie vorba despre o intreprindere in dificultate;
b) sa existe un program viabil de restructurare/recuperare care trebuie transmis Comisiei Europene [8]. Planul de restructurare trebuie:
– sa aiba o durata cat mai scurta posibil;
– sa conduca la restaurarea viabilitatii pe termen lung a societatii, intr-un interval rezonabil de timp;
– sa cuprinda, in special, un studiu de piata;
– sa contina masuri interne din care sa rezulte instaurarea viabilitatii;
– sa cuprinda masuri privind abandonarea activitatilor care ar ramane generatoare de pierderi structurale chiar si dupa restructurare;
– sa descrie circumstantele care au condus la aparitia dificultatilor cu care se confrunta societatea la momentul notificarii;
– sa contina situatia prezenta si de perspectiva a cererii si ofertei pe piata relevanta a produsului, cu scenarii care sa reflecte ipotezele optimista, pesimista si intermediara, precum si punctele tari si cele slabe ale societatii.
c) sunt luate masuri pentru a evita distorsiuni ale concurentei, de exemplu: cesiunile de active, reduceri ale capacitatii de productie sau ale prezentei pe piata si reducerea barierelor la intrare pe pietele relevante in cauza. Masurile vor fi proportionale cu efectele distorsionante cauzate de ajutor si, in special, cu marimea si importanta relativa a societatii pe piata relevanta.
d) ajutorul este limitat la minimul necesar pentru implementarea masurilor de restructurare. Beneficiarii trebuie sa aiba o contributie semnificativa.
e) planul de restructurare trebuie sa fie puse in aplicare in totalitate; Comisia trebuie sa fie in masura sa monitorizeze punerea in aplicare a planului de restructurare, prin raportarea periodica de catre statul membru in cauza;
f) ajutorul poate fi acordat o singura data [9].

7. Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvare si restructurare nu contin prevederi privind limita maxima a ajutorului sau costurile eligibile. Totusi, ele se bazeaza pe principiul ca, in orice operatiune de restructurare, societatea este obligata sa finanteze o parte semnificativa a costurilor de restructurare. In aceste cazuri, ajutorul de stat trebuie limitat la minimul necesar.

De regula, contributia minima a beneficiarului la costurile restructurarii este de 50% in cazul intreprinderilor mari, de 40% in cazul intreprinderilor medii, respectiv de 25% in cazul intreprinderilor mici. In cazuri exceptionale, bine motivate, Comisia Europeana poate aproba o contributie a beneficiarului la costurile restructurarii situata sub aceste plafoane minime.

Contributia proprie a intreprinderii permite, in primul rand, sa existe increderea pietelor (proprietari, creditori) in revenirea la viabilitate intr-un termen rezonabil. Pe de alta parte, ea garanteaza faptul ca ajutorul este limitat la minimul necesar pentru a restabili viabilitatea, limitand in acelasi timp denaturarea concurentei.

Pentru limitarea efectului de distorsionare a concurentei, valoarea ajutorului sau forma in care acesta este acordat va fi de o astfel de natura incat sa se evite ca societatea sa primeasca un surplus de lichiditati ce ar fi folosit in scopul unor activitati agresive, de distorsiune a pietei, fara legatura cu procesul de restructurare. Nu vor fi acordate ajutoare pentru finantarea unei investitii noi care nu este esentiala pentru restabilirea viabilitatii intreprinderii.

8. In ceea ce priveste notificarea acordarii ajutorului de stat pentru salvare si restructurare pentru intreprinderile in dificultate, precizam ca:
– ajutorul acordat in conformitate cu regula de minimis nu trebuie notificat [10];
– pentru intreprinderile mari, este necesara notificarea pentru fiecare caz in parte de ajutor pentru salvare si restructurare;
– pentru IMM-uri, ajutorul pentru salvare si restructurare (pana la 10 milioane euro) poate fi acordat pe baza unor scheme notificate de catre statul membru si aprobate de catre Comisia Europeana.

9. Este de mentionat ca, in aceasta materie opereaza principiul nonrecurentei, potrivit caruia pentru o perioada de zece ani beneficiarul ajutorului de stat nu poate primi nici un ajutor de salvare sau de restructurare suplimentar. Acest principiu al nonrecurentei este destinat evitarii folosirii repetate a ajutorului de salvare sau de restructurare pentru a mentine intreprinderile viata in mod artificial. Astfel, nu este posibila autorizarea acordarii repetate de ajutoare de stat care s-ar limita la mentinerea status quo-ului (situatiei anterioare), amanand inevitabilul si deplasand intre timp problemele economice si sociale asupra altor producatori mai performanti sau asupra altor potentiali furnizori.

O exceptie importanta de la acest principiu este in cazul in care un ajutor de restructurare urmeaza unui ajutor de salvare, dar in cadrul unei singure operatiuni de restructurare. In acest caz, salvarea si restructurarea sunt doua faze ale aceleiasi operatiuni, chiar daca ele presupun mecanisme distincte.

10. Iesirea intreprinderilor ineficiente de pe piata este o consecinta normala a functionarii acesteia. Faptul ca o intreprindere care se afla in dificultate este salvata de stat nu poate constitui regula. Ajutoarele pentru operatiunile de salvare si restructurare au fost la originea unora dintre cele mai controversate cazuri de ajutor de stat in trecut si se numara printre tipurile de ajutor cu cele mai importante efecte de distorsiune a concurentei.

Avand in vedere ca ajutorul de stat reprezinta un mijloc puternic de influentare a motivatiilor participantilor la activitatea economica, interventia publica, sub forma acordarii de ajutoare de stat, trebuie realizata cu precautie. Pornind de la constatarea unor disparitati/dezechilibre socio-economice, politica ajutoarelor de stat isi propune corectarea lor intr-o ordine care sa tina seama prioritar de impactul asupra vietii economice si sociale. Ea trebuie insa sa fie utilizata cu prudenta, flexibilitate si in conditii de transparenta.


[1] Gh. Piperea, Conceptul de “intreprindere in dificultate” in reglementarea Legii nr. 381/2009, 16 februarie 2010

[2] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 870 din 14 decembrie 2009. Legea a intrat in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.

[3] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 1042 din 28 decembrie 2006, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 137/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 354 din 24 mai 2007

[4] Este vorba despre Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate adoptat de catre Consiliul Concurentei si pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 501/2004, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 1215 din 17 decembrie 2004. Acest Regulament a fost abrogat in mod expres prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 300/2006 pentru punerea in aplicare a Regulamentului privind abrogarea unor regulamente si instructiuni adoptate de Consiliul Concurentei in domeniul ajutorului de stat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 1057 din 30 decembrie 2006.

[5] Jurnalul Oficial C 244, 01.10.2004

[6] Aceste orientari nu se aplica in sectoarele siderurgiei si mineritului carbonifer. Cu unele exceptii, ele se aplica in sectorul pescuitului si acvaculturii. Norme suplimentare specifice se aplica pentru restructurarea in sectorul agricol.

[7] In dreptul roman o definitie a intreprinderii in dificultate a fost data recent prin art. 3 lit. b din Legea nr. 381/2009, ca fiind “intreprinderea al carei potential de viabilitate manageriala si economica se afla intr-o dinamica descrescatoare, dar al carei titular executa sau este capabil sa execute obligatiile exigibile”. Definitia din aceasta lege ni se pare destul de imprecisa si greu de aplicat in practica.

[8] Conditia aceasta nu se aplica IMM-urilor daca ajutorul este acordat in baza unei scheme aprobate.

[9] Conditiile de acordare a ajutorului de restructurare sunt mai putin stricte atunci cand aceste ajutoare sunt acordate intreprinderilor mici. Acest lucru se datoreaza faptului ca ajutoarele de stat acordate intreprinderilor mici pot afecta concurenta mai putin decat cele acordate celor mijlocii si mari.

[10] Valoarea totala a ajutoarelor de minimis acordate unei intreprinderi nu poate depasi 200.000 EURO pe durata a trei exercitii fiscale; a se vedea pentru dezvoltari Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 si 88 din tratat ajutoarelor de minimis.


jud. Anca Buta, jud. dr. Florin Motiu
Curtea de Apel Timisoara


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.