Interviuri promovare judecatori ICCJ, Sectia comerciala – 11 martie 2010
18 martie 2010 | JURIDICE.ro
Asa cum informam, Plenul CSM a intervievat joi, 11 martie 2010, judecatorii candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Vot pozitiv pentru Iulia Manuela Cirnu si Roxana Popa, ambele judecatoare la Curtea de Apel Bucuresti.
Iulia Manuela CIRNU, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ce v-a determinat sa faceti acest pas?
Iulia Manuela Cirnu: In primul rand, e un pas in cariera mea, justificata de dorinta de a-mi folosi experienta la un alt nivel.
Florica Bejinaru: Incepeti cu argumentele profesionale.
Iulia Manuela Cirnu: Am absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti in 1995. Din 2002 sunt la Curtea de Apel Bucuresti. Ideea de a ma speciliaza a inceput in 1997 cand am mers la un curs la Haga si dupa acest curs m-am inscris la doctorat la profesorul Octavian Capatana. In 2001, am sustinut teza de doctorat care a fost publicata sub forma unei monografii. A existat si o ratiune practica. La Judecatoria sectorului 3 existau opozitii la drept cambial. De asemenea, sunt formator la INM. Sunt resposabila cu pregatirea continua descentralizata la nivelul Sectiei. Am publicat mai multe lucrari, am participat la seminarii.
Florica Bejinaru: Practica unitara este unul din dezideratele propuse de Inalta Curte. Apreciati ca instrumentele care exista sunt suficiente sau ar putea fi adoptate si altele?
Iulia Manuela Cirnu: Intrebarea a fost daca sunt suficiente. Daca ne mentinem la suficient, raspunsul e da. Cred ca trebuie sa facem un pas. Se incearca unificarea practicii prin recurs in interesul legii, se incearca si o colaborare intre Inalta Curte si instante prin comunicari reciproce si cred ca e benefic. Fiind responsabila cu pregatirea continua descentralizata, amintim si problemele de practica neunitara iar interesul judecatorilor a fost mare. Cred ca trebuie decentralizat un pic, nu trebuie sa asteptam sesizarile Inaltei Curti. Noi ca instante inferioare suntem tinuti, ne intalnim, discutam, votam, dar pana la urma ramane independenta si impartialitatea judecatorului pana la momentul pronuntarii unui recurs in interesul legii. Sunt si aspecte unde nu e necesara pronuntarea unui recurs in interesul legii (ma refer la cauzele cu AVAS). Noi avem probleme de practica neunitara. Apare nejustificata o solutie de recurs in interesul legii pentru ca celelalte instante nu sunt implicate. Cred ca viitorul cod de procedura civila incearca sa transeze aceasta problema. Ramane rolul Inaltei Curti de mediator.
Florica Bejinaru: Care credeti ca sunt in materie comerciala cauzele generatoare de practica neunitara?
Iulia Manuela Cirnu: Pot fi diverse. Sunt foarte multe aspecte de procedura civila si discutii (de curand, de exemplu, inclusiv in ceea ce priveste legea taxelor de timbru, care, aparent, atinge problema dreptului la un proces echitabil). Problema s-a pus pe taxare in caile de atac. Atinge un aspect extem de sensibil. Pe calificarea calilor de atac. in care se pune problema necompetentei (nu conteaza numele partilor). Hotararea data e atacata cu recurs sau apel? Vizeaza o inadmisibilitate. Legea 105 vorbeste de necompetenta si nu de inadmisibilitate. Noi am facut sedinta in care am insistat sa fie solutionata problema. Am cerut si parerea specialistilor, teoreticienilor care au pareri diferite si ei. Am calificat ca fiind atacat cu apel, mergand la obiectul caii de reformare si nu pe ideea de inadmisibilitate. E o exceptie de necompetenta. Inadmisibilitatea inseamna ca nu are cale prevazuta de lege.
Florica Bejinaru: Daca ati avea posibilitatea de a decide, ce masuri ati initia pentu scurtarea prrocedurilor?
Iulia Manuela Cirnu: As scoate concilierea directa, nu ne-a servit la nimc. Poate ca intentiile au fost bune. A existat o perioada cand m-am gandit daca e necesar apelul in materie civila. Foarte des mi s-a intamplat sa mi se ceara in apel refacerea probei cu expertiza. Probabil foarte putini avocati stiu ce inseamna refacerea probei cu expertiza, adica anularea probei cu expertiza. Se merge pe ideea de reexaminare a fondului. Trei grade de jurisdictie mi se par excesive. Comportamentul partilor trebuie cenzurat. Proba cu expertiza inseamna cauza complexa.
Gheorghe Buta: Ingrosand linia, am dedus ca este inutil orice demers in afara recursului in interesul legii, ingrosand linia ca ati luat o hotarare cu majoritate de voturi in sectie. Doamna Badea spunea ca calea de atac ar fi recursul. Spuneti-ne daca aveti solutii realiste?
Iulia Manuela Cirnu: Iata ce era de demonstrat. Au venit deja doi judecatori si au spus ce am spus eu. Insa fiind vorba de discutii si opinii majoritare, ramane impartialitatea judecatorului. Ceea ce va spunea colega mea a fost opinia minoritara. Daca o sa vedeti si procesul verbal, o sa vedeti opinia care e minoritara.
Gheorghe Buta: Asa ne-a fost transmis. As mai nuanta un aspect afirmat de dumneavoastra. E adevarat ca Bucuresti e instanta pilot, care aplica Ordonanta 51/1998. Nu e singura in toate cauzele in care e AVAS. Mai e cealalta nuantare. Reclamantul are alegerea sediului oricaruia dintre parati. Unul din reclamanti a formulat actiune nu la Bucuresti. Daca s-a ajuns la un punct comun?
Iulia Manuela Cirnu: Au fost discutii. Plenitudinea competentei ramane a Curtii de Apel Bucuresti. Imi retrag cuvantul “toate”. Practica neunitara este, inclusiv la nivel de Inalta Curte, in sensul ca au existat trei interpretari (detaliaza). Sunt doua probleme si trei solutionari. Cu privire la termenul de prescriptie, se pune problema care e termenul aplicabil in cazul in care titlul executoriu pus in executare de AVAS e un billet la ordin. In opinia mea, aspectele procedurale trebuie coroborate cu cele de drept material. Legile 58 si 59 stabilesc o competenta speciala (respectiv judecatoria) si Ordonanta 51 o alta (sectia comerciala a Curtii de Apel Bucuresti).
Gheorghe Buta: Ca sa nu intram in detalii tehnice…
Iulia Manuela Cirnu: Nu pot sa aplic termenul special de prescriptie din Legile 58 si 59 intrucat am fost investita prin Ordonanta 51.
Florica Bejinaru: Cred ca oricare judecator si-ar dori sa finalizeze cariera prin a fi judecator la Inalta Curte. Credeti ca e necesar un plus si in privinta calitatilor umane si profesionale? Prin ce ar trebui sa se evidentieze un candidat pentru functia de judecator la Inalta Curte?
Iulia Manuela Cirnu: Cred ca promovarea la Inalta Curte presupune o continuare. Printr-o inalta tinuta morala si exemplu de profesionalism trebuie sa se distinga.
Florica Bejinaru: Am pus aceasta intrebare intrucat prin concurs nu se permite o evaluare a acestor calitati.
Iulia Manuela Cirnu: Inceputul e la INM. Trebuie ridicata stacheta pe aspecte psihologice. Exista o spaima de discutii. Si cultura generala. Incepem sa devenim niste robotei si uitam ca un judecator care n-a citit Biblia, care e o filosofie…
Florica Bejinaru: Ce argumente ati utiliza daca toti candidatii s-ar ridica la nivelul dumneavoastra. Cu alte cuvinte, de ce ar trebui sa va votam?
Iulia Manuela Cirnu: Cred ca o sa fac cea mai proasta pledoarie atunci cand vorbesc despre mine. Ma abtin. Nu pot sa-mi evaluez proprii mei colegi.
Florica Bejinaru: Exista suficienti colegi care fac aprecieri.
Iulia Manuela Cirnu: Problema e o problema de temperament. Omul e o valoare. Depinde cum te raportezi la ceilalti.
Gheorghe Buta: Daca va amintiti unul-doua texte declarate neconstitutionale din Codul de procedura civila?
Iulia Manuela Cirnu: Sunt mai multe. 720 indice 1 cu privire la procedura concilerii directe. Exista recurs in interesul legii, daca a fost investit o alta instatanta. Pe 302 alit. 1.
Maria Sperata CORNEA
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Prezentati-va, pe scurt, cariera profesioanala.
Maria Speranta Cornea: Sunt absolventa a Facultatii de Drept din Bucuresti, in 1983, am 27 de ani cariera juridica. Am fost si consilier juridic, avocat, judecator in ultimii 8 ani la Curtea de Apel Bucuresti.
Florica Bejinaru: Ce v-a determinat sa candidati?
Maria Speranta Cornea: In primul rand, iubesc foarte mult aceasta profesie si nu o spun pentru impresie. Consider ca dupa 27 de ani de cariera am dat dovada de bun simt atat in ceea ce priveste hotararile pronuntate cat si cu colegii.
Florica Bejinaru: In materie comerciala, ce anume genereaza practica neunitara?
Maria Speranta Cornea: As vrea sa imi permiteti sa spun ca in raza Curtii de Apel Bucuresti nu avem practica neunitara. Au fost opinii majoritare dar si minoritare. Avem intalniri, ne-am raliat la opinia majoritara.
Florica Bejinaru: Cunoasteti atributiile Inaltei Curti privind practica neunitara. Ar trebui reglementate alte institutii pentru unificarea practicii?
Maria Speranta Cornea: Cred ca Inalta Curte isi indeplineste foarte bine acest rol de unificare a practicii. Exista recursul in interesul legii, posibilitatea sectiilor privind schimbarea jurisprudentei. Poate ar mai putea fi mici imbunatatiri aduse. Poate fiecare sectie a Inaltei Curti ar putea solutiona problemele. Poate ca mai sunt si alte reglementari, in masura in care initiativa legislativa permite.
Gheorghe Buta: Cunoasteti decizia de recurs in interesul legii 10/2006, privind art. 25 din Legea nr. 26?
Maria Speranta Cornea: Va pot spune ca am avut dezbateri cu profesorul Bacanu. Pentru a se dispune radierea unei mentiuni, trebuie sa existe o hotarare irevocabila prin care sa nu se fi dispus radierea acelei mentiuni.
Anton Pandrea: Spuneti ca nu aveti practica neunitara la Curtea de Apel Bucuresti. Insa pe sporul de confidentialitate…
Maria Speranta Cornea: Nu sunt ale sectiilor comerciale, ci se judeca la litigii de munca.
Florica Bejinaru: Cum apreciati actuala competenta in materie comerciala?
Maria Speranta Cornea: Ar mai fi de spus. Ceea ce ne doare e legea insolventei, legea 85. Nu ajung cauze la Inalta Curte. Forma actuala tot nu e cea mai fericita expresie. In momentul deschiderii procedurii insolventei, procesul isi urmeaza cursul. Daca debitorul nu solicita suspendarea executarii sentintei, atunci se intampla foarte multe greutati. Se numeste administratorul. Daca dispui inchiderea, ce se intampla cu cei care s-au inscris ulterior la masa credala sau cu lichidatorul? Ideea ar fi sa se suspende executarea si sa nu-si urmeze cursul.
Gheorghe Buta: Care este parerea Curtii Constitutionale cu privire la art. 302 Cod procedura civila?
Florica Bejinaru: Prin dispozitiile art. 302 care prevad ca recursul se depune la instanta care a pronuntat hotararea, sintagma a fost declarata neconstitutionala pentru ca e mult prea restrictiva.
Ileana Izabela DOLACHE, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ce v-a determinat sa faceti acest pas?
Ileana Izabela Dolache: Sunt judecator de cariera de 12 ani (din 1997) si consider ca asa cum e structurat sistemul nostru juridic, poti candida dupa implinirea varstei juridice, sa poti face acest pas. La nivelul cauzelor cu care ma confrunt, simt nevoia unei noi provocari. E in evolutia fireasca a fiecarui judecator.
Florica Bejinaru: Ce ne puteti spune de realizarile profesionale?
Ileana Izabela Dolache: Am absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti in 1997. Am inceput stagiatura la Judecatoria Medgidia, dupa definitivat, la Judecatoria sectorului 2, din 2002 specializata pe drept comercial la Tribunalul Bucuresti, se potriveste cu personalitatea mea aceasta materie. Din 2004, la Curtea de Apel Bucuresti. Din 2005, doctoranda la ASE, cu tema clauze abuzive in contractele comerciale. In 2008, master la New York, pe dreptul afacerilor si acest master mi-a oferit perspectiva internationala. Sunt formator la INM. M-am implicat destul de activ in toate programele care s-au derulat la INM cu CSM. Am un mic regret ca nu am scris mai mult dar cred ca voi reusi dupa finalizarea tezei de doctorat.
Florica Bejinaru: Exista practica neunitara la Curtea de Apel Bucuresti?
Ileana Izabela Dolache: Da. Pe legea insolventei, destul de multe. Ultima problema, recenta, e a caii de atac pe respingerea ca inadmisibila pe ideea de competenta. Nu am ajuns la niciun rezultat. Mai sunt si altele. Ne intalnim periodic, le discutam.
Florica Bejinaru: Credeti ca Inalta Curte are suficiente instrumente pentru realizarea acestui deziderat privind unificarea practicii?
Ileana Izabela Dolache: Cred ca recursul in interesul legii e un mecanism bun. Poate fi perfectionat. Recursul in casatie cred ca ar trebuie sa fie mai evident. Cred ca se poate conlucra mai mult in teritoriu. S-a ajuns la situatii in care opinia minoritara s-a impus intr-o sectie. Inalta Curte ar putea, cand apare o astfel de situatie, sa se intruneasca foarte repede. Nu sunt convinsa ca la CEDO e perceput ca un mecanism foarte bun dar e perfectibil. Ne lipseste acea rapiditate in reactie.
Florica Bejinaru: In materia competentei si a cailor de atac?
Ileana Izabela Dolache: Inalta Curte nu are timp sa-si indeplineasca acea misiune pentru ca e incarcata de prea multe recursuri in casatie. Unele instante sunt prea sufocate, alte instante nu. Se poate lucra si pe redefinierea schemelor, arondarea catre alte instante. Cred ca nu e un sistem foarte eficient.
Gheorghe Buta: Ce ne puteti spune de cauza Pilot Service contra Romania.
Ileana Izabela Dolache: A fost vorba de autorizatia de pilotaj. Aceasta a intervenit pe fondul anularii unui ordin al minstrului transporturilor. Instanta a dat castig de cauza societatii.
Gheorghe Buta: Problema viza un alt aspect…
Ileana Izabela Dolache: In cauza a fost admis un recurs in interesul legii, ma scuzati, un recurs in anulare. S-a incalcat principiul sigurantei juridice. Ce spune Curtea? Nu poti folosi aceasta cale ca un apel deghizat.
Gheorghe Buta: Decizia din 2007 privind art. 133 din Legea 31 legat de admisibilitatea recursului pe ordonanta presedintiala avand ca obiect suspendarea hotararii generale.
Ileana Izabela Dolache: Inalta Curte a hotarat ca ordonanta presedintiala prin care s-a respins cererea de suspendare a executarii dispozitiilor unei hotarari a adunarii generale a actionarilor poate fi atacata cu recurs.
Gheorghe Buta: Cu privire la momentul curgerii termenului de prescriptie pentru crentele preluate de AVAS conform Ordonantei 51?
Ileana Izabela Dolache: Aceasta problema a creat o jurisprudenta neunitara.
Gheorghe Buta: De la momentul cesionarii catre AVAS sau de la momentul nasterii dreptului sunt cele doua opinii.
Ileana Izabela Dolache: Nu am intrat pe acest aspect.
Nicolae DURBACA, Curtea de Apel Alba Iulia
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ce v-a determinat sa faceti acest pas?
Nicolae Durbaca: Am considerat ca am destul experienta. Am intrat in magistratura imediat dupa absolvirea facultatii, am ajuns si presedinte de sectie. Sunt la o varsta potrivita, am capacitate de munca, de sinteza. Simplul fapt ca am reusit sa unific practica in 6 luni cred ca spune mult. In prezent sunt masterand. In perspectiva, doctorat.
Florica Bejinaru: Sa inteleg ca la Curtea de Apel Alba Iulia nu exista practica neunitara.
Nicolae Durbaca: Nu in materie comerciala.
Florica Bejinaru: Cum apreciati parghiile in indeplinirea atributiei Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind unificarea practicii judiciare?
Nicolae Durbaca: Parghiile mi se par insuficiente, avand in vedere procedura de declarare si solutionare a recursului in interesul legii. Cam 80 % din recursurile in interesul legii sunt in materie penala. Aceasta se datoreaza modului cum e reglementat recursul in interesul legii (la sesizarea Procurorului General).
Florica Bejinaru: Cum ati rezolvat practica neunitara?
Nicolae Durbaca: Ne-am intalnit si am stabilit, am cerut hotarari, opinii. Ne-am intalnit si am stabilit.
Florica Bejinaru: Cadrul legislativ in materia competentei si a cailor de atac cum vi se pare?
Nicolae Durbaca: Ar trebui simplificata procedura de citare a partilor. Se poate lucra foarte mult. Oferirea posibilitatii de atacare impotriva incheierrii privind ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, doua cai de atac sunt de natura sa duca la tergiversarea solutionarii cauzelor.
Florica Bejinaru: Credeti ca a fi judecator la Inalta Curte presupune un efort suplimentar?
Nicolae Durbaca: In mod cert. Va trebui sa asimilez mult mai mult. Plus ca sunt convins ca si volumul de activitate e mult mai mare si problemele sunt mult mai complexe.
Gheorghe Buta: O decizie de recurs in intersul legii din 2006, privind Legea 168/1999, respectiv cazurile in care in recurs se poate dispune casarea cu trimitere.
Nicolae Durbaca: S-a stabilit ca se poate casa o singura data doar pentru nerespectarea prevederilor privind nelegala citare si pentru incalcarea competentei.
Gheorghe Buta: Inalta Curte a dipsus si o alta situatie.
Nicolae Durbaca: Nu in situatia referirii la 137..
Gheorghe Buta: Cand nu a evocat fondul.
Dan Lupascu: Inalta Curte a adaugat la lege.
Florica Bejinaru: In ceea ce priveste deontologia, credeti ca existenta unui cod deontologic care are cel mult consecinta constatarii incalcarii normelor deontologice, e suficient?
Nicolae Durbaca: Cred ca doar constatarea e insuficienta. Cred ca ar fi relevant si invocarea in caz de abtinere sau recuzare.
Florica Bejinaru: In opinia dumneavoastra, apreciati ca are sistemul judiciar o problema cu respectarea deontologiei?
Nicolae Durbaca: In general, nu. In ceea ce priveste colegii de la Curtea de Apel Alba Iulia nu au dat ocazii.
Florica Bejinaru: Conduita in sala de sedinte este in conformitate cu aceste norme?
Nicolae Durbaca: Da. E respectuoasa.
Florica Bejinaru: Cum credeti ca se explica problemele de credibilitate? Increderea in Justitie e extrem de scazuta.
Nicolae Durbaca: Increderea in actul de justitie nu poate exista 100% cand una dintre parti pierde. La Curtea de Apel Alba Iulia nu am intampinat asemenea probleme. Cred ca principala cauza a credibilitatii Justitiei e artificiala.
Elena Carmen MLADEN, Curtea de Apel Craiova
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. O prezentare, pe scurt, a carierei profesionale. Daca a mai intervenit vreun aspect de la ultima intalnire?
Elena Carmen Mladen: Ma numesc Elena Carmen Mladen. Sunt absolventa a Facultatiii de Drept din Bucuresti (1989). Am fost consilier juridic la Banca Nationala, sucursala Dolj, apoi am sustinut concurs pentru intrarea in magistratura in 1994. In prezent sunt la Curtea de Apel Craiova (din 1999). Paralel desfasor activitate didatica (conf. univ. dr. la Universitatea Titu Maiorescu, Bucuresti, la Targu Jiu, cadru asociat la Institutul Bancar Roman). Sunt autor si coautor (10 carti), publicate la edituri de prestigiu. Am beneficiat de doua burse la Roma si Paris. Strans legate de activitatea de judecator, am participat la mai multe conferinte.
Florica Bejinaru: Exista practica neunitara la sectie?
Gheorghe Buta: Da. Avem intruniri lunare in care ne exprimam punctele de vedere. Chiar exista premisa inlaturarii unor eventuale probleme de practica neunitara, solutiile sun unitare. Nu avem practica neunitara.
Florica Bejinaru: Credeti ca Inalta Curte are toate parghile pentru a indeplini rolul de unificare a practicii judiciare?
Gheorghe Buta: Indeplineste aceasta atributie.
Florica Bejinaru: Si in ce ceea ce priveste competenta si caile de atac?
Gheorghe Buta: Caile de atac sunt stabilite de lege si trebuie sa le verifici raportat la competenta.
Florica Bejinaru: Daca ati avea putere de decizie, ce ati schimba sau e perfectibil?
Gheorghe Buta: Nu am inteles intrebarea…
Florica Bejinaru: Daca ati avea initiativa legislativa, ati schimba ceva?
Gheorghe Buta: Consider ca din moment ce ele sunt stabilite prin lege nu sunt motive de modificare a competentelor. Apreciez ca e optima reglementarea.
Gheorghe Buta: Am fost sesizati de Curte de Apel Craiova privind antrenarea raspunderii administratorului special. Ati pronuntat hotarari pe acest aspect?
Gheorghe Buta: E doar un singur punct de vedere, privind termenul de prescriptie,.S-a tinut aceasta sedinta, am stabilit ca termenul e de 3 ani dar nu mai devreme de 2 ani dinaintea deschiderii procedurii. Colega cu opinie minoritara propunerea 3 ani la care se adauga cei 2 ani.
Gheorghe Buta: Un recurs in interesul legii privind art. 25 din Legea 26, cazurile de admitere in instanta a radierii societatilor.
Gheorghe Buta: O astfel de cerere, a unui tert, daca justifica un interes, daca are o hotarare judecatoreasca care sa-i consfinteasca acel drept si hotararea sa fie irevocabila, un drept cu privire la mentiunea a carei radiere o solicita…
Florica Bejinaru: Sunt 13 candidati care s-au prezentat la fel de bine ca si dumneavoastra. Ce argumente ati folosi in avantajul dumneavoastra?
Elena Carmen Mladen: Cred ca e suficienta activitatea mea si cartea mea de vizita prin tot ceea ce fac.
Tatiana Gabriela NASTASE, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ce v-a determinat sa faceti acest pas?
Tatiana Gabriela Nastase: E un moment important in evolutia mea profesionala. Am 18 ani de magistratura. A venit momentrul pentru acest pas important.
Florica Bejinaru: Ce ne puteti spune de cariera profesionala?
Tatiana Gabriela Nastase: Am fost preparator pana in 2003 la Universitatea Nicolae Titulescu. Sunt doctor in drept din 2003. Din 2001 am grad de judecator de curte de apel.
Florica Bejinaru: Practica neunitara exista la Curtea de Apel Bucuresti?
Tatiana Gabriela Nastase: S-a conturat recent in ceea ce priveste o actiune in care e respinsa ca inadmisibila pentru necompetenta generala a instantelor judecatoresti. Daca e apel sau rercurs. Asteptam cu viu interes solutionarea de Inalta Curte. Probleme legate de taxa de timbru (daca in apel urmeaza sa se timbreze ca o suma fixa sau la valoare). S-a pus problema dreptului de acces la justitie. Practica e neunitara. Si in ceea ce priveste cererile de reexaminare.
Gheorghe Buta: Ati primit lamuriri din partea Sectiilor civile?
Tatiana Gabriela Nastase: Am vazut o cerere de promovare de recurs in interesul legii care a fost respinsa inainte de modificarile aduse legii taxelor de timbru.
Florica Bejinaru: Ce anume genereaza practica neunitara la sectia comerciala?
Tatiana Gabriela Nastase: Multitudinea de cauze in care problemele de drept sunt abordate in mod diferit, fiecare are argumentele lui. Sunt argumente pe care le imbratisam si pe care nu le putem schimba decat daca sunt alte argumente mai puternice.
Gheorghe Buta: Un recurs in interesul legii din 2008, privind contractele de inchiriere incheiate dupa intrarea in vigoare a legii 58/1998 privind activitatea bancara?
Tatiana Gabriela Nastase: Nu am avut spete.
Gheorghe Buta: Au aparut spete privind vanzarea de locuinte construite din fondurile statului.
Tatiana Gabriela Nastase: Dispozitiile legii se aplica si contractelor incheiate anterior.
Gheorghe Buta: Daca ati sesizat cu privire la abuzul de majoritate legat de raspunderea actionariatului majoritar care nu respecta prevederea sa se abtina de la vot cand are interes contrar.
Tatiana Gabriela Nastase: Am avut mai multe cauze. Nu exista interes contrar.
Gheorghe Buta: Si daca exista interes contrar?
Tatiana Gabriela Nastase: Din cate stiu, s-a considerat ca ar trebui sa se anuleze si hotararea AGA.
Florica Bejinaru: Sunt 13 candidati. Aproape fiecare dintre candidati au vechime, pasiuni, cariera didactica, considera ca a indeplinit maturitatea profesionala si umana. E o misiune foarte complicata pentru Consiliu. Ce argumente ati aduce in favoarea dumneavoastra?
Tatiana Gabriela Nastase: V-as ruga sa aveti in vedere maturitatea profesionala si ca sunt devotata actului de justitie.
Mirela POLITEANU, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. O prezentare, pe scurt, a evolutiei profesionale.
Mirela Politeanu: Sunt Mirela Politeanu, sunt judecator de 17 ani. Am absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti (1991), am fost avocat pentru o perioada scurta de timp. Din 1998 sunt judecator la Curtea de Apel Bucuresti, am inceput la Judecatoria sectorului 2. Am absolvit un masterat in dreptul afacerilor si un curs de relatii internationale. Sunt formator la INM, am fost autor la 5-6 culegeri de practica.
Florica Bejinaru: Una din preocuparile permanente a Inaltei Curti e cea de unificare a practicii judiciare. Care sunt cauzele pentru care ne confruntam cu practica neunitara si cum poate sa-si indeplineasca rolul de unificare?
Mirela Politeanu: Inalta Curte solutioneaza recursurile in interesul legii, practica neunitara care apare datorita legislatiei fluctuante. Cel putin pe materie comerciala, s-a schimbat foarte mult si foarte des. Exista si oameni cu personalitate care tin la propriile pareri. La ultima sedinta, opinia minoritara s-a ajuns ca e cea mai buna opinie (competenta instantei romane in materie de asigurari). Inalta Curte reuseste sa rezolve o mare parte din probleme. Ar fi mai bine sa nu se respinga recursul in interesul legii ci sa se dea o interpretare.
Lidia Barbulescu: Ati observat ca si deciziile de respingere sunt publicate pe site. Considerati util?
Mirela Politeanu: Da. Dar e important sa se rezolve problemele de drept.
Gheorghe Buta: Un recurs in interesul legii privind legea bancara, respectiv caracterul contractelor de credit bancar.
Mirela Politeanu: Au caracter de titlu executoriu si cele incheiate anterior intrarii in vigoare a legii.
Gheorghe Buta: Probleme legate de depasirea limitelor mandatului administratorului. Ati avut solutii pe acest aspect ?
Mirela Politeanu: Nu am discutat aceasta problema. Stiu ca sunt pareri ca aceste acte sunt lovite de vatamare. La noi, nu. Nu am avut cauze de acest gen.
Florica Bejinaru: Ati formulat vreodata opinie separata?
Mirela Politeanu: Da, dar nu la Curtea de Apel. La judecatorie, pe o problema de restituire. In comercial, nu.
Florica Bejinaru: V-ati schimbat vreodata parerea?
Mirela Politeanu: Da, in urma studiului propriu.
Lidia Barbulescu: Cum se realizeaza schimbarera jurisprudentei sectiilor la Inalta Curte?
Mirela Politeanu: Se sesizeaza Sectiile Unite, se suspenda judecata, se citeaza partile, se solutioneaza, apoi judecata se reia.
Florica Bejinaru: De ce ar trebui sa va votam pe dumneavoastra?
Mirela Politeanu: Lucrez in comercial de 12 ani. Avand competente exclusive, m-am ivit in practica de litigii mai complexe. In afara de activitatea mea de judecator, nu stiu ce sa va spun, atata vreme cat indeplinim conditiile. E greu de stabilit cine este mai bun. Si mie mi-e greu sa stabilesc.
Roxana POPA, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ce v-a determinat?
Roxana Popa: Pentru fiecare moment al carierei am meditat daca sunt suficient de pregatita. Am considerat ca, la acest moment, pot sa acced la cea mai inalta instanta din tara.
Florica Bejinaru: Prezentati-ne, pe scurt, evolutia profesionala, va rog.
Roxana Popa: M-am specializat incepand cu tribunalul, fiind judecator sindic si judecator delegat la Registrul Comertului. Am intrat in magistratura in 1994. Sunt formator la INM, catedra drept comercial. In 2009 am fost coautor al lurarii Contractul de asociere in participatiune cu privire la care va pot spune ca a fost premiata cu Premiul Uniunii Juristilor din Romania. Am finalizat doua proiecte de doctrina, care vor fi lansate in mai 2010.
Gheorghe Buta: Ce tematica au aceste proiecte?
Roxana Popa: Unul priveste controlul exercitat de organele statului asupra persoanelor fizice si juridice, cel de al doilea se refera la exceptiile in procedura civila.
Florica Bejinaru: Este pratica neunitara la nivelul Curtii de Apel?
Roxana Popa: A existat, s-a referit la aspectul necesitatii achitarii taxei de timbru de catre Administratia Financiata la recurs. Personal am sustinut ca nu poate fi obligata, colegi mei au fost de parere ca are calitatea de membru al Comitetului director, presedinte.
Florica Bejinaru: Credeti ca Inalta Curte are cele mai eficiente parghii pentru a indeplini rolul de unificare a practicii judiciare?
Roxana Popa: Cele mai eficiente, e greu de spus. Orice sistem e perfectibil. Cred ca e o buna procedura de verificare in cazul sesizarii sectiilor pentru o schimbare a practicii la nivelul celei mai inalte instante. Cred ca ne apropiem mai degraba de dezideratul solutiilor date de CEDO.
Florica Bejinaru: Credeti ca o eventuala lege pentru unificarea procedurii ar fi oportuna?
Roxana Popa: Nu vad cum ar putea sa se prevada o unificare. Am observat ca exista colegi magistrati care au adoptat tehnica copierii considerentelor din hotararile CEDO. Nu aceasta e solutia. Solutia ar trebui sa vina din randul nostru.
Lidia Barbulescu: Care dintre deciziile privind recursul in interesul legii vi s-a parut mai utila?
Roxana Popa: Cea mai utila a fost in materia sechestrului asigurator.
Lidia Barbulescu: Si in materia procedurii civile?
Roxana Popa: Nu imi pot aminti la momentul acesta… Ar fi cel referitor la investirea cu formula executorie a cambiilor si biletelor la ordin.
Florica Bejinaru: Este vreuna cu care nu ati fost de acord?
Roxana Popa: Nu cred. Nu. Au concordat cu opinia personala.
Florica Bejinaru: Exista in alte domenii decizii de recurs in interesul legii cu care nu ati fost de acord?
Roxana Popa: Nu as putea sa spun.
Florica Bejinaru: De ce sa va votam?
Roxana Popa: Cred ca argumentele ar fi cariera continua de magistrat, calitatea de formator si publicatiile recente.
Rodica POPESCU, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ce v-a determinat?
Rodica Popescu: Am luat cu greu aceasta decizie, stiind care e concurenta. Am ajuns la o maturitate din punct de vedere al profesiei. Sa ma casatoresc cu Inalta. E momentul oportun, vasta, implinirea profesionala, am stat 10 ani la Curtea de Apel. Sunt multumita de colegi, de mediu ambiental. Am considerat ca ar fi cazul sa fac, asa, un efort, si sa vin in fata dumneavoastra, sunt foarte impresionata, este momentul sa fac si altceva, tot stand si analizand an de an, in speranta ca voi avea o sansa sa fiu admisa. M-am oprit la stadiul de masterat in 2005 ceea ce m-a ajutat foarte mult. In hotararile pe care le redactez ma straduiesc sa nu incalc art. 6, sa fac hotarari motivate, incerc sa aplic ceea ce am invatat. In speranta ca voi face ceva mai mult.
Florica Bejinaru: Cum credeti ca ati contribui la unificarea practicii in cazul in care ati ajunge judecator la Inalta Curte?
Rodica Popescu: As participa alaturi de colegi la unificarea practicii, as contribui prin experienta mea juridica. Sunt o fire flexibila, deshisa la nou, daca ar fi alta opinia, nu ar fi un impediment sa-mi schimb opinia. M-as documenta. As citi practica judiciara. Consider ca sunt un om perfectibil. Cred ca e loc de si mai bine. Imi place sa studiez, sa aflu pareri. Judecatorii de acolo se confrunta cu mari probleme. Numai pe Legea 10, aceasta practica nu a reusit sa se edifice. De la cauza Strainu… E complicat, legea e lacunara. Lasa loc la interpretari. E o munca uriasa la care m-as angaja.
Gheorghe Buta: Curiozitatea vine din faptul ca la sectia comercila nu exista multe decizii de recurs in interesul legii.
Rodica Popescu: Da. Am vrut sa vad cu ce se confrunta sectia civila.
Gheorghe Buta: Alte colege au spus ca sunt probleme de practica neunitara.
Rodica Popescu: Nu sunt probleme esentiale. Nu avem probleme. Ne intelegem foarte bine.
Gheorghe Buta: Ati avut ocazia sa contribuiti la unificarea practicii tribunalului?
Rodica Popescu: Nu am avut ocozia sa participam. Nu mi s-a solicitat. M-am dus la nenumarate seminarii.
Gheorghe Buta: O decizie de recurs in interesul legii din 2007, cu privire la competenta de solutionare a contestatiilor la executare, a cailor de atac.
Rodica Popescu: Contestatia la executare se solutioneaza ca si fonduri.
Florica Bejinaru: De ce sa va votam?
Rodica Popescu: Aveti o sarcina extrem de dificila. Mi-ar fi greu si mie sa aleg. Sunt absolut convinsa ca toti colegii mei s-au prezentat foarte bine. Sunteti intr-o situatie delicata. Sunt prietena cu colegii cu care am candidat. Nu cred ca m-ar recomanda ceva in plus fata de ei. Poate acea dorinta ca la 53 de ani nu doresc sa ma plafonez, am aceasta dorinta de aplecare pentru studiu.
Gabriela VINTANU, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ce v-a determinat?
Gabriela Vintanu: In primul rand, acum s-a intamplat sa indeplinesc conditiile, in al doilea rand, sunt magistrat de cariera.
Florica Bejinaru: Ce calitati va recomanda?
Gabriela Vintanu: Ce ma recomanda? Faptul ca am intrat pe baza de examen in magistratura, nu vin din alte profesii juridice, am parcurs toate etapele. Argumentele le veti aprecia. Daruirea fata de profesie, buna credinta.
Florica Bejinaru: Cum veti contribui la unificarea practica judiciare in ipoteaza promovarii la Inalta Curte?
Gabriela Vintanu: In masura in care voi avea mijloacele legale, in masura in care intregul colectiv va actiona. Trebuie intervenit la nivel legislativ. Introducerea recursului in casatie.
Gheorghe Buta: Este o decizie de recurs in interesul legii privind calea de atac impotriva hotararii prin care s-a respins cererea de dizolvare.
Gabriela Vintanu: Inalta Curte s-a pronuntat in sensul ca calea de atac e recursul si nu apelul, dizolvarea e o masura sanctiune.
Gheorghe Buta: In ultima perioada, daca va amintiti asupra carui text din Codul de procedura civila s-a pronuntat ca e neconstitutional.
Gabriela Vintanu: Cu privire la art. 302 si cu priv la 732 indice 1.
Gheorghe Buta: Ati avut cauze despre solicitarile societatilor comerciale ca urmare a iesirii din patrimoniu a unor imobile restituite fostilor proprietar?
Gabriela Vintanu: Nu am avut. Ne intalnim destul de des. Opinii minoritare sunt prea putine pentru a le califica practica neunitara.
Gheorghe Buta: Pe natura civila sau comerciala, ati avut cauze privind ridicarea conductelor de firmele care le detin pe terenul unui proprietar?
Gabriela Vintanu: Nu.
Anton Pandrea: doreste lamuriri cu privire la anexa CV-ului care face trimitere la numarul sedintelor la care a participat, de cate ori a fost presedinte si cate hotarari a redactat (neconcordata, de exemplu, intr-un an – 2007, doar 13 hotarari apareau ca fiind redactate). Candidata a intrebat daca apare semnatura ei, mergand si uitandu-se pe laptopul domnului Pandrea.
Rodica ZAHARIA, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ce v-a determinat?
Rodica Zaharia: E fiersc, mi-am dorit acest lucru, am lucrat in comercial si la tribunal si la curtea de apel.
Florica Bejinaru: Prezentati-ne, pe scurt, evolutia profesionala, va rog.
Rodica Zaharia: Spre deosebire de distinsii mei colegi, am fost doar judecator, de la terminarea facultatii (din 1994). Am participat la culegerile de practica judiciara.
Florica Bejinaru: Cum credeti ca ati contribui la unificarea practicii judiciare inipoteza promovarii la Inalta Curte?
Rodica Zaharia: Cred ca ar fi necesara o colaborare mai stransa cu instantele, de preferat ar fi de la instantele inferioare sa se opreasca aceste situatii de practica.
Florica Bejinaru: Ce anume genereaza practica la sectia comerciala?
Rodica Zaharia: Legislatia care se modifica destul de des, contradictorie.
Gheorghe Buta: O decizie de recurs in interesul legii privind investirea cu formula executorie in materie comerciala.
Rodica Zaharia: In sensul ca fiind definitive si executorii, nu e necesara invesirea lor.
Gheorghe Buta: Care e practica in ceea ce priveste momentul curgerii termenului de prescriptie pentru creantele cesionate AVAS si care se judeca pe Ordonanta 51?
Rodica Zaharia: E o practica neunitara si am observat ca vine de la Inalta Curte. Parerea mea e ca se aplica termenul de 7 ani.
Florica Bejinaru: Este vreun recurs in interesul legii care sa nu fi concordat cu opinia dumneavoastra?
Rodica Zaharia: Nu. Nu-mi amintesc
Florica Bejinaru: De ce sa va votam?
Rodica Zaharia: Intotdeauna am facut aceasta meserie pentru ca am crezut ca mi se potriveste si de aceea nu am facut si alte activitati colaterale.
Din motive tehnice, interviurile Mioarei Badea (Curtea de Apel Bucuresti) si Marian Bratis (Curtea de Apel Timisoara) nu se regasesc.
Pentru Juridice.ro, Alina Matei
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
