« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
 

Scurte note cu privire la creantele care nu se mai incaseaza
19.03.2010 | JURIDICE.ro, Constantin STANCU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

1. Executarea silita a debitorilor devine tot mai complicata pentru creditorii de buna-credinta. Primele motive sunt legate de haosul din economie, mii de operatori economici nu au sediu sau au sediul expirat, nu au puncte de lucru inregistrate la oficiul registrului comertului sau mandatul administratorilor a expirat ori exista alte neregularitati.

Incidentele de plata, respectiv refuzurile la plata inregistrate la Centrala Incidentelor de Plati din cadrul B.N.R., sunt tot mai numeroase si chiar alarmante. Acestea sunt semne ca debitorii nu au un patrimoniu stabil care sa poata fi urmarit, nu au bunuri mobile sau imobile, nu au disponibil banesc in conturile bancare, nu au avere; din aceste motive nu se ajunge la stingerea, mai ales prin plata, a crentelor creditorilor activi din economie.

2. Baza de date a oficiului registrului comertului este relevanta, iar dosarele aflate pe rolul instantelor privitoare la incuviintarea executarii silite sau contestatiile la executare sunt tot mai numeroase.

Executorii judecatoresti sunt nevoiti sa inchida dosarele de executare silita si sa constate insolvabilitatea debitorilor, lipsa de avere a acestora si sa restituie titlurile executorii la creditori.

Creditorii, mai ales cei care detin creante sub 30.000 lei, sunt pusi in situatia de a nu putea aborda intotdeauna procedura speciala prevazuta de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei [1], cu modificarile si completarile ulterioare, pentru a solicita intrarea in insolventa a debitorilor care nu-si achita datoriile.

O presiune tot mai mare se pune pe activitatea creditorilor, iar debitorii par a fi in avantaj sau poate isi desfasoara activitatea in zona neagra a economiei, fara evidente si fara sa poata fi lichidati in ultima instanta, ca sanctiune pentru o activitate incorecta. Cheltuielile legate de urmarirea debitorilor cresc, iar rezultatele scad. Acestea se reflecta in caderea economiei, in lipsa de capital de lucru si in reducerea drastica a cresterii economice a creditorilor de buna-credinta.

3. Un alt fenomen negativ se inregistreaza in zona penala a economiei, plangerile penale pentru inselaciune si alte infractiuni economice nu au rezultatul previzibil, organele de cercetare penala declanseaza cercetarile si procedura penala dupa un timp prea lung, chiar si un an de zile de la data la care primesc plangerile, din lipsa de personal, de date si logistica etc. In acest mod debitorii de rea-credinta activeaza in economie intr-o zona proprie, nereglementata aproape, dupa bunul plac. Emiterea unei file cec fara acoperire a devenit o practica uzuala, iar biletele la ordin sunt emise continuu, fara a se asigura provizia baneasca in conturile bancare, existand o aparenta de normalitate a relatiilor comerciale in economie, pana cand apare refuzul la plata din lipsa de disponibil.

Procedura medierii devine imposibila in unele litigii comerciale, operatorii economici debitori nu au personal de specialitate si nu au fonduri suficiente pentru ca aceasta procedura sa poata fi pusa in aplicare efectiv, cu rezultate minime, cel putin.

Procedura prevazuta de Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc [2] pare a nu rezolva problema pe fond, vor avea loc intarzieri in recuperarea creantelor de catre creditori, debitorii se vor putea folosi de aceste prevederi legale pentru a intarzia plata datoriilor lor, costurile cu desfasurarea procedurii speciale afecteaza patrimoniul debitorilor, oricum insuficient.

4. In fata realitatii, fara un sprijin real din partea organelor statului – Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau Garda Financiara, in special – debitorii vor continua sa activeze intr-o zona necontrolata efectiv nici de partenerii de afaceri, nici de organele judiciare, nici de institutiile fiscale.

Confruntat cu astfel de situatii, creditorul, pe baza actelor intocmite in dosarele de executarea silita, aceasta daca a fost dispus sa faca unele cheltuieli cu urmarirea debitorilor, va proceda la scoaterea acestora in afara bilantului prin Contul 8034 – Debitori scosi din activ, urmariti in continuare. De mentionat semnificatia acestei inregistrari: ”Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta debitorilor care au fost scosi din activul unitatii, ca insolvabili sau disparuti, care, in conformitate cu dispozitiile legale, trebuie urmariti in continuare pana la reactivare sau implinirea termenului de prescriptie.

In debitul contului «Debitori scosi din activ, urmariti in continuare» se inregistreaza sumele datorate de debitorii insolvabili sau disparuti, scosi din activ, iar in credit, sumele reactivate ca urmare a revenirii debitorilor la starea de solvabilitate sau sumele ale caror termene de urmarire s-au prescris.

Soldul contului reprezinta sumele datorate de debitorii insolvabili sau disparuti scosi din activ, nereactivate.” [3].

5. In cazul in care intervine dizolvarea, lichidarea si radierea debitorului care nu si-a achitat datoriile sale catre creditor, se impune efectuarea altor operatiuni.

Ajustarea de valoare este inregistrata pentru a aduce creanța la valoarea probabil recuperabila. Conform art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, societatea are posibilitatea sa constituie provizioane pentru deprecierea creanțelor deductibile din punct de vedere fiscal in doua situații:

A. Alin. (1) lit. c) din textul legal menționat anterior dispune ca sunt deductibile provizioanele constituite in limita unui procent de 30%, incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanțelor asupra clienților, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiții:
– sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
– sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
– nu sunt garantate de alta persoana;
– sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
– au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

B. Alin. (1) lit. j) din textul legal mentionat anterior dispune ca sunt deductibile provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creanțelor asupra clienților, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiții:
– sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
– creanța este deținuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatorești prin care se atesta aceasta situație;
– nu sunt garantate de alta persoana;
– sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
– au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

6. Conform art. 138 din Codul fiscal, text ce enunta situațiile in care baza de impozitare a TVA se ajusteaza, se va ajusta baza de impozitare, ceea ce poate fi un avantaj tardiv pentru creditor, un avantaj ce vine prea tarziu si care il priveaza de lichiditati. Astfel, conform lit. d) a articolului mentionat, ajustarea TVA se face in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului debitorului.

Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila. Conform normei de aplicare a Codului fiscal, ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este permisa numai in situația in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit dupa 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data, atunci cand contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate si taxa pe valoarea adaugata aferenta consemnata in aceste facturi nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului.

Sunt situații diferite in ceea ce privește TVA:
a) se pronunța printr-o hotarare inchiderea procedurii de faliment a debitorului, hotarare ramasa definitiva;
b) nu exista o hotarare de inchidere a falimentului, dar si in aceasta situație pot exista doua cazuri, dupa cum urmeaza:
i. cand s-a declarat anterior intrarea in faliment;
ii. cand nu este declarata deschiderea falimentului.

In cazul in care exista hotarare de inchidere a falimentului, ramasa definitiva si irevocabila, TVA se poate ajusta in favoarea contribuabilului, ceea ce inseamna ca nu reprezinta un cost, o pierdere pentru societatea creditoare. Daca nu exista aceasta situatie, TVA devine o pierdere suportata de societate.

7. Indiferent de regimul fiscal al provizionului, conform Codului Fiscal, pierderea din creanța este deductibila daca, in conformitate cu art. 21 alin. (2), litera n) din cod, clientul aparține vreuneia din urmatoarele categorii:
a) o persoana fizica decedata si creanța nu poate fi recuperata de la moștenitori;
b) dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
c) inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul (situații excepționale determinate de calamitați naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi).

8. Fata de aceste realitati veniturile la bugetul statului vor fi afectate pe viitor, in situatia in care creditorii vor avea rabdarea necesara sa gestioneze intregul fenomen privitor la creantele care nu se pot incasa, iar daca nu, vor intra si ei in lantul operatorilor economici aflati in dificultate, cu potential de insolvabilitate.


[1] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006
[2] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 870 din 14 decembrie 2009

[3] A se vedea Capitolul VII ”Functiunea conturilor”din Reglementarea contabila conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009.


Constantin STANCU

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni/categorii: Fiscalitate, Insolvență, RNSJ

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD