Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

Traian Basescu despre Legea Educatiei
31.03.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

Presedintele Traian Basescu a sustinut urmatorul discurs la dezbaterea cu tema „Legea Educatiei Nationale – un pas inainte pentru Romania desfasurata luni, 29 martie 2010:

„As spune cateva cuvinte doar pentru ca am convingerea ca esenta dezbaterii va fi in interventiile pe care dumneavoastra le veti face. Nu pot sa incep fara a face cateva observatii legate de atmosfera creată în jurul Legii asa cum ea a fost afisata pe site-ul Ministerului Educatiei şi asa cum deja pare a fi respinsa de unele categorii. Cred ca trebuie să plecam de la realitate, iar realitatea este ca sistemul educatiei din Romania este unul din cele mai slabe din Europa si, indraznesc sa spun, cel mai slab din interiorul Uniunii Europene din punct de vedere al performantelor absolventilor. Acest lucru este demonstrat nu numai de analize ale specialistilor, ci este demonstrat si de testele europene care s-au facut in Romania in perioada 2001, 2006, 2007. Succesiunea acestor teste arata o continua depreciere a calitatii sistemului de educatie din Romania, ceea ce reclama interventie urgenta, interventie urgenta in adaptarea sistemului de educatie romanesc la realitatile economiei, la realitatile competitiei, careia Romania trebuie sa-i faca fata, pentru a-si putea asigura evolutia pozitiva. Nu indraznesc sa spun pentru a-si putea asigura prosperitatea, dar, pe fond, aceasta este cheia cresterii nivelului de trai al romanilor: educatia. V-as spune cateva cuvinte despre ultimul Consiliu European la care am participat si care stabileste tintele principale ale agendei UE 2020, cea care e continuatoarea Agendei Lisabona. Va pot spune ca la Consiliul care s-a desfasurat joi si vineri, saptamana trecuta, au fost enuntate cele cinci obiective majore ale Agendei UE 2020, urmand ca la Consiliul din iunie acestea sa fie adoptate. Dar vreau sa stiti ca, din cele cinci obiective, sunt doua care in mod net vizeaza sistemul de educatie si o sa le dau citire. Unul din obiective este ca rata parasirii timpurie a scolii la nivelul Uniunii Europene sa se reduca cu 10% pana in 2020.

De asemenea, un alt obiectiv este ca populatia avand varste intre 30 si 34 de ani, in proportie de 40%, sa devina absolventa a unui sistem de invatamant superior. Nu as vrea sa para ca fortez lucrurile, spunandu-va ca un alt obiectiv este reducerea saraciei la 20 de milioane de cetateni, deci in 2020 sa avem 20 de milioane de cetateni care au iesit din zona saraciei si pot duce o viata normala. In mod categoric si acest obiectiv este legat de educatie, de calitatea sistemului de educatie. Un alt obiectiv care vizeaza intr-un fel educatia, poate pe un palier mai inalt, este cercetarea si Agenda 2020 a Uniunii Europene propune ca toate statele membre sa aloce 3% din Produsul Intern Brut pentru cercetare, intr-o structura care sa vizeze o contributie a statului de circa 1% si atragerea in procesul de cercetare a marilor companii cu inca 2%. Mie mi se pare ca pana si problema, tinta legata de rata de ocupare este legata tot de educatie, este cea de-a cincea tinta, daca vrti, a Agendei UE 2020 si care vizeaza ca populatia cu varste intre 20 si 64 de ani sa fie ocupata in campul muncii in proportie de 75%. Indiscutabil, nu exista obiectiv al Agendei 2020 a Uniunii Europene care sa nu fie legat practic de calitatea educatiei. In aceste conditii, mi se pare in neregula ca in acest moment au aparut deja voci care pun sub semnul intrebarii schimbarea structurala a sistemului de educatie din Romania, considerand ca nu este oportun sa facem acest lucru intr-o perioada de criza.

Doamnelor si domnilor,

Cred ca exact acesta este momentul in care sa facem ce trebuie pentru cresterea performantelor sistemului de educatie, pentru ca reforma educatiei nu este un lucru care sa mentina Romania in situatia de criza, ci dimpotriva. O reforma in sistemul de educatie poate ajuta la iesirea Romaniei din criza si in mod cert este solutia care sa previna intrarea Romaniei in viitoare crize economice. Nu in ultimul rand, as face mentiunea ca mi se pare nepotrivit sa sacrificam mereu viitorul, viitorul unor reforme importante, sustinand ca avem acum lucruri mai urgente de facut, de genul trebuie sa iesim din criza. Nu poate fi sustinut un astfel de argument. Am mai vazut abordari de genul acelora care sustin ca proiectul de lege este un soi de schimbare a schimbarii. Dati-mi voie sa va spun ca pana acum nu s-a facut nicio schimbare in sistemul de educatie, ci s-a facut doar ceea ce putem numi carpirea sistemului de educatie. Facem acest lucru de 20 de ani. Daca este cineva care se revendica reformator al sistemului de educatie in acesti 20 de ani de la Revolutie, vreau sa-l invit sa priveasca rezultatele acestei reforme si rezultatele acestei reforme sunt copii tot mai slabi pregatiti, cu tot mai putine sanse de a face fata competitiei pe piata fortei de munca, copii tot mai putin pregatiti sa faca fata pietei fortei de munca la nivel global. Deci, dupa parerea mea, cei care revendica reforma in educatie au astazi rezultatul reformelor pe care le-au facut in ultimii 20 de ani, privind la rezultatele testelor internationale, la faptul ca nu avem nicio universitate in primele 500 din lume. Sunt realitati. Nu este nevoie sa le dezbatem, pentru ca le putem citi cu usurinta oriunde.

De aceea, v-as face propunerea ca dezbaterile legate de Legea educatiei in primul rand sa fie depolitizate. Nu putem privi eficienta sistemului de educatie romanesc si condamnarea eventuala la inapoire a Romaniei de pe pozitii ideologice. Propunerea mea este sa privim aceasta reforma structurala, profunda a sistemului de educatie romanesc de pe pozitia oamenilor responsabili, responsabili de prezent, dar mai ales resposabili de viitorul tarii. Romania nu poate fi competitiva fara un sistem de educatie modern, care sa dea copiilor, tinerilor, competente, si nu sa-i oblige la memorarea unor cunostinte pe care oricand le gasesc si pe site-urile pe care le acceseaza in fiecare zi. As spune cateva cuvinte despre noua lege a educatiei, dar nu inainte de a mai sublinia o data ca singura solutie pentru a ajunge la o lege buna este sa avem o abordare depolitizata fata de prioritatile din educatie si sa nu privim de pe pozitia intereselor de grup, fie ele ale profesorilor, ale elevilor sau mai stiu ale carei alte categorii. Lucrurile trebuie privite din punct de vedere al interesului national, al interesului de a nu face din Romania o insula de slaba dezvoltare in interiorul Uniunii Europene. As mai aduce aminte un lucru – reclamatia publica legata de dezbatere, o dezbatere pe care am vrea sa o lungim la infinit. De fapt este, in opinia mea, paravanul sub care se ascunde intentia de a bloca o noua lege a educatiei, o lege care sa raspunda nevoilor societatii romanesti. De ce fac aceasta afirmatie? Va aduceti aminte foarte bine ca o comisie prezidentiala competenta a pus un diagnostic sistemului de educatie. Un raport de evaluare a sistemului de educatie care a fost extrem de neutru din punct de vedere politic si extrem de competent din punct de vedere al celor care au facut analiza.

In baza acelui diagnostic, noi, toti, partide politice, sindicate, ONG-uri, am semnat un Pact pentru Educatie, in care depolitizarea era unul dintre obiective, dar se stabileau acolo principalele obiective ale unei noi legi a educatiei. In baza Pactului pentru Educatie s-a elaborat o strategie de implementare a celor ce am semnat prin Pact. Si, in sfarsit, astazi avem Legea, proiectul de lege asa cum am stabilit in principalele coordonate ale Pactului pentru Educatie. Cred ca este foarte greu sa fim contradictorii. A fi contradictoriu cu ceea ce ai semnat la Pactul pentru Educatie nu inseamna decat ca ai adoptat o pozitie de a castiga timp, in speranta ca nu mai apare Legea. Iata ca Legea a aparut si ea corespunde integral principiilor negociate si de toti sustinute ale Pactului pentru Educatie. Cele subliniate in Pactul pentru Educatie se materializeaza in lege si as aminti educatia timpurie, educatie timpurie care se finalizeaza cu anul pregatitor, ce devine obligatoriu. As aminti ca in Pact vorbeam de faptul ca structura sistemului de invatamant preuniversitar trebuie sa fie predictibila si sa se apropie de elev. Este ceea ce se face prin introducerea clasei a IX-a in invatamantul gimnazial, in asa fel incat abandonul scolar, care era intre clasele a VIII-a si a IX-a, sa fie diminuat ca impact si, pe de alta parte, cumulat cu clasa pregatitoare, sa ajungem la invatamantul obligatoriu de zece ani. Noua lege vizeaza si formarea de competente, cele opt competente recomandate de Uniunea Europeana ca fiind comptente pe care un absolvent trebuie sa le aiba pentru a face fata concurentei de pe piata muncii. Nu in ultimul rand, reducerea orelor pe care copilul le petrece la scoala, la gimnaziu – de la 29 la 25 de ore, la liceu – de la 30 la 28 de ore. Noua legislatie introduce testarile, evaluarile ca un mijloc de a corecta nivelul de pregatire a elevului. Testarile nu se mai fac doar la sfarsit si cu asta calificativul si buna ziua. In perioade intermediare terminarii ciclului de invatamant se organizeaza testari pentru a da posibilitatea cadrelor didactice sa corecteze nevoile de pregatire ale tanarului, ale copilului.

Descentralizare este un alt deziderat al Pactului, care se realizeaza prin prezenta lege, fie ca vorbim de descentralizarea financiara, fie ca vorbim de descentralizarea administrativa. De asemenea, in segmentul de descentralizare vedem si dreptul scolii de a utiliza orele lasate la dispozitie de programa obligatorie: 20% din ore la nivel de gimnaziu, 30% din ore la nivel de liceu, in conditiile in care asupra acestui portofoliu de ore de invatamant nimeni, in afara de conducerea scolii, nu poate interveni. O conducere care, de asemenea, este proiectata a deveni mult mai apropiata de comunitate si de beneficiarii sistemului de educatie, consiliile de administratie avand o treime dascali, o treime reprezentanti ai administratiei locale, o treime reprezentanti ai parintilor. Nu in ultimul rand, as sublinia importanta compatibilizarii ofertei scolare cu noile abordari ale tinerilor, adica prietenia tinerilor cu calculatorul. Prin noua lege se introduce obligativitatea de a se crea platforme informatice, biblioteci scolare virtuale, pe care sa le poata accesa orice elev. Deci, cred ca in invatamantul preuniversitar aceste elemente sunt elemente consistente de reforma si care, in acelasi timp, vor duce la obtinerea de competente de catre copil, la capacitatea lui de a se adresa direct pietei fortei de munca la terminarea fiecarui ciclu scolar. In ceea ce priveste invatamantul superior, am luat nota de o afirmatie a rectorilor, nu am vazut scrisoarea, ii rog pe domnii rectori, banuiesc ca au reprezentanti in sala, sa ia nota de faptul ca noua lege nu atinge autonomia scolara, sigur, poate atinge grupurile din universitati si eu nu vreau sa discut despre ele, dar stiu ce atinge. Va rog sa nu confundati grupurile din universitati cu autonomia universitara. Nu fabricam si nu putem accepta o autonomie a grupurilor de interese din unele universitati. Vrem o autonomie a universitatilor in favoarea studentului si a profesorului. Mi se pare ca la invatamantul universitar clasificarea universitatilor este esentiala pentru ca tinerii care vor sa faca studii universitare sa stie carei categorii de universitate i se adreseaza in incercarea de a obtine o diploma.

De asemenea, ierarhizarea programelor de studii mi se pare esentiala, si ea este un element de modernizare si de eficientizare a sistemului de invatamant universitar. Dupa parerea mea, contrar afirmatiilor facute la intalnirea rectorilor, viata universitara se democratizeaza prin introducerea prevederilor din proiectul de lege. Se democratizeaza concomitent cu instituirea unui sistem managerial de conducere. Sigur, poate pe unii ii deranjeaza introducerea sistemului corporatist de conducere a unei universitati. Trebuie sa le spun ca marea majoritate a universitatilor din clasamentul Shanghai au un sistem corporatist de conducere. Acesta pare a fi cheia succesului in invatamantul universitar, sistemul in care rectorul, managerul universitatii este desemnat prin concurs, la fel si decanii, si oamenii isi pot face o echipa cu care sa conduca universitatea, si nu grupuri de influenta care stabilesc soarta universitatii: ce se invata, cum se invata, tinand cont prea putin de exigentele studentilor. Legea va genera inasprirea conditiilor de asigurare a calitatii. Asigurarea calitatii va fi unul din obiectivele principale pentru invatamantul universitar si, de asemenea, constituirea registrului matricol unic va fi o alta incurcatura pe care Legea o prefigureaza pentru a preveni fraudele in sistemul de eliberare a diplomelelor in invatamantul superior romanesc. Legea promoveaza universitatea centrata pe student.

Domnilor, v-as ruga sa observati o afirmatie facuta foarte de curand de unul din statele importante din Uniunea Europeana si care incepe sa demonteze un mit al medicilor pregatiti in universitatile romanesti. Este vorba despre proaspetele afirmatii venite din Franta, care spun negru pe alb ca medicii romani sunt slab pregatiti. De altfel, va pot spune ca o comisie prezidentiala care evalua sistemul de sanatate din Romania arata ca rata de rateu in diagnostic ajunge la peste 40% in sistemul de sanatate romanesc. Este un efect al sistemului de educatie. Adica, unui om care are o boala i se prescrie o reteta pentru alta boala. Un om care nu trebuie operat este operat. Deci, cam aici se invarte calitatea intr-o zona extrem de sensibila a vietii de zi cu zi a cetatenilor, ca efect al calitatii sistemului de educatie din Romania. Nu trebuie sa va spun ca Romania nu este in primele cinci pentru niciuna din tarile Uniunii Europene ca nivel de atractivitate din punctul de vedere al studentilor care sa vina sa studieze in Romania. Nu am vrut ca interventia mea sa fie una care sa supere, dar vreau sa fie o interventie care sa dea tonul discutiilor. Avem nevoie de o dezbatere cinstita, onesta, in care sa intelegem ca fara un sistem de educatie reformat, care sa raspunda nevoilor de competitie pe care Romania le are pentru a asigura cetatenilor ei un trai mai bun in perioada urmatoare nu avem nicio sansa. Sansa Romaniei este legata de educatie.

Va pot spune ca la acest Consiliu -si cu asta inchei consideratiile legate de continutul Legii in dezbatere – atunci cand a venit vorba de cauzele crizei si de ce Europa este ultimul continent din punct de vedere al relansarii – practic inca nu s-a relansat – una dintre cauze a fost scoala, educatia. Va rog sa imi permiteti sa citez din notite: „Lipsa de educatie potrivita este cauza situatii Uniunii Europene, Europa fiind singurul continent care nu s-a relansat dupa criza economica”. Si in interiorul situatiei educatiei in Uniunea Europeana, cea mai mare problema din punct de vedere al performantelor sistemului de educatie le au tarile nou intrate. Iar in interiorul acestui grup, Romania este una din tarile care sta cel mai rau – ati observat ca si Bulgaria ne-a depasit la ultimele teste internationale. Aceste realitati trebuie sa ne faca sa privim cu responsabilitate dezbaterea si, mai ales, Legea. Eu sunt de acord cu dumneavoastra ca, poate, termenul de doua saptamani este prea scurt, avand in vedere ca deosebirea intre proiectul Legii pe care Guvernul si-a asumat raspunderea la Parlament si acesta este ca a fost „defrisat” de negocierile din alianta aflata la putere in momentul in care Legea a fost promovata. La acel moment s-au facut, se pare, unele concesii care au iesit din Pactul pentru Educatie dar interesul Guvernului a fost ca totusi, mentinandu-se fondul Pactului pentru Educatie, Legea sa fie promovata. Deosebirea intre acea Lege si ce avem acum pe masa este ca proiectul actual a fost „defrisat” de tot ceea ce nu era in Pactul pentru Educatie sau a fost curatat de tot ceea ce aseza in pozitii negociate Pactul pentru Educatie. Acum este Pactul pentru Educatie transpus in Lege curat, asa cum l-am semnat noi toti.

Inchei interventia mea cu un apel la dumneavoastra: de ceea ce se va decide legat de forma educatiei depinde competitivitatea Romaniei si, implicit, sansa romanilor de a trai mai bine in interiorul Uniunii Europene. Daca nu, vom ramane cu un deficit de cont curent urias, asa cum suntem acum, pentru ca nu avem capacitatea sa facem productie competitiva pentru piata europeana si pentru alte piete. Daca vom avea oameni bine pregatiti, vom aveam aceasta capacitate si nu vom mai trai din imprumuturi ca sa ne platim salariile. Eu va multumesc mult si va doresc mult succes si inchei rugandu-va sa aveti o abordare depolitizata si departe de interesele de grup, privind la un singur interes: interesul ca Romania sa aiba o categorie de specialisti competitivi care la randul lor sa faca economia romaneasca competitiva. Va multumesc mult!”

A se vedea si Legea Educatiei – textul integral al proiectului

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti