JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)
DezbateriCărţiProfesionişti
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Raporturile dintre Curtea de Justitie a Uniunii Europene si instantele nationale, din perspectiva teoriei deferentei jurisdictionale. Cum a fost

02.04.2010 | JURIDICE.ro
Newsletter
Instagram
Facebook

Asa cum informam, marti, 30 martie 2010, a avut loc conferinta ”Raporturile dintre Curtea de Justitie a Uniunii Europene si instantele nationale, din perspectiva teoriei deferentei jurisdictionale”, sustinuta de dr. Ioana Raducu.

In sustinerea materialului dr. Ioana Raducu a trasat urmatoarele idei directoare:

– Respectarea procedurii intrebarii preliminare adresata Curtii (CJUE) este o obligatie constitutionala a judecatorului national. Mandatul constitutional intern atrage responsabilizarea judecatorului  national (mai ales cel suprem) in analiza necesitatii de a trimite o intrebare preliminara.

– Tribunalul constitutional ceh cat și cel polonez nu se considera competente pentru a se pronunta asupra compatibilitatii dintre dreptul intern si dreptul comunitar. Totusi, au fost cazuri in care Curtile Constitutionale au declarat neconstitutionale dispozitii interne care erau incompatibile cu dreptul european.

– Judecatorul national trebuie sa interpreteze și sa aplice legea nationala in conformitate cu dreptul european și numai in caz de conflict intre aceste norme, norma europeana are prioritate.

– Curtea Constitutionala a Italiei a apreciat ca neaplicarea dreptului national neconform cu dreptul european de catre instantele de drept comun echivaleaza cu declararea neconstitutionala a prevederilor respective.

Principiile deferentei jurisdictionale implica aplicarea principiului cooperarii loiale.

Partea a doua a conferintei, a fost dedicata dezbaterilor.

S-a pus in discutie de catre Benke Karoly, magistrat asistent la Curtea Constitutionala, Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr.137 din 25 februarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule prin care a fost respinsa ca inadmisibila exceptia invocata. Sunt citate pasaje din motivare. A mai facut precizarea ca opiniile exprimate nu reflecta pozitia oficiala a CCR.

Intrebarea a fost daca Curtea Constitutionala este competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor normei interne raportate la dispozitiile dreptului european?

Raspunsul a fost urmatorul: Curtea Constitutionala a Romaniei este competenta sa solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate privind normele interne raportate la dreptul european in domeniul protectiei drepturilor fundamentale prin prisma articolului 20 din Constitutia Romaniei ”(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca  exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”

De asemenea, Curtea Constitutionala germana a afirmat aceasta competenta subsidiara de a interpreta dreptul german in lumina dispozitiilor dreptului european in domeniul drepturilor fundamentale.

Nicolae Fabian (magistrat asistent la Curtea Constitutionala) a pus intrebarea cu privire la motivatia pentru care Curtea Constitutionala ar sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene. El considera ca instanta constitutionala nu trebuie sa se pronunte asupra constitutionalitatii dreptului intern care pune in aplicare dreptul comunitar pentru ca acesta implica un conflict de jurisdictie.

S-a raspuns ca intrebarea prealabila nu implica o ierarhie intre curti și avantajele intrebarii preliminare adresate Curtii de catre instantele supreme ar fi clarificarea și unificarea practicii judiciare in cauzele de drept intern care privesc dreptul european.

Nicolae Fabian a precizat ca este de preferat ca instantele judecatorești sa adreseze acele intrebari preliminare și nu a exclus posibilitatea ca pe viitor instanta de contencios constitutional sa adreseze astfel de intrebari preliminare. A mai sustinut ideea lui Benke Karoly conform careia Curtea Constitutionala nu se pronunta asupra compatibilitatii dintre dreptul national și dreptul comunitar/UE, in caz contrar putand aparea un conflict de competente intre CCR și CJUE. La sugestia doamnei Raducu, conform careia este mai bine ca CCR sa sesiseze CJUE cu astfel de intrebari preliminare, intrucat deciziile CCR au opozabilitate erga omnes, Nicolae Fabian a replicat ca și hotararile CJUE au o forta juridica și trebuie respectate de judecatorul national. A mai facut precizarea ca opiniile exprimate nu reflecta pozitia oficiala a CCR.

Conf. univ. dr. Mihai Sandru a dat cuvantul prof. univ. dr. Camelia Toader care a felicitat-o pe Ioana Raducu intrucat, in ciuda unui volum extraordinar de informatii, a reușit in mai putin de o ora sa descrie firul roșu al tezei sale de doctorat, lucrare interesanta și originala. Camelia Toader și-a manifestat bucuria ca a avut onoarea ca, prin intermediul Curtii, sa o familiarizeze pe Ioana Raducu cu aspectele de practica ale Curtii de Justitie.

Camelia Toader a reiterat autonomia de care se bucura judecatorul national, astfel cum a prezentat d-na conferentiar in expunere, in sensul in care se poate adresa in mod direct cu o intrebare preliminara CJUE.

Un alt aspect retinut in interventie s-a referit la aprecierile aduse judecatorului german national care are cele mai mult intrebari preliminare adresate Curtii, nu pentru motivul ca este ignorant sau necunoscator in ceea ce privește dreptul european, ci pentru a clarifica diversele probleme de drept. Instantele din Romania au inceput treptat sa adreseze intrebari Curtii europene, mai reușite sau mai stangace. Intrebarile se formuleaza și se trimit in limba romana, nefiind necesara o traducere in franceza a intebarii. A mentionat astfel ca la Curtea de la Luxemburg functioneaza corpuri speciale de lingviști foarte bine pregatiti.

In final a felicitat-o inca o data pe Ioana Raducu și i-a facut invitatia de a profesa in Romania.

Prof. univ. dr. Olimpiu Crauciuc a punctat ca nu este de acord cu notiunea de ”dirijism” al dreptului european fata de dreptul national, ci este vorba mai degraba de o colaborare intre cele doua sisteme avand in vedere dispozitiile Tratatul de la Roma (art. 177).

A intrebat daca dispozitiile noului cod civil se refera la procedura de adresare prin intermediul intrebarii preliminare. Mihai Banu a subliniat ca de fapt nu este necesara o procedura, intrucat judecatorul se poate adresa CJUE in temeiul Tratatului, inlaturand de la aplicare norma interna si dand efect dispozitiilor articolului 267 (in acest moment, instantele nationale adreseaza intrebari in temeiului Tratatului)

Lect. univ. dr. Aurel Neagu (Academia de Politie Alexandru Ioan Cuza) a adus in discutie dispozitiile Legii 340/2009 privind formularea de catre Romania a unei declaratii in baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana, care se constituie intr-o exceptie, intrucat exista o procedura in materia trimiterii preliminare.

S-a discutat similaritatea procedurii privind intrebarea preliminara cu exceptia de neconstitutionalitate, mai ales cu privire la aplicarea masurii de suspendare a judecatii, facand trimitere la art. 244 alin (1) C. pr.civ.  Art. 244. – (1) Instanta poate suspenda judecata: 1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati.

O alta  participanta a subliniat ca, in varianta finala privind proiectul noului cod de procedura civila, exista cuprinsa obligatia de suspendare a procedurii de judecata. Anterior adoptarii acestei solutii au existat discutii cu privire la obligativitatea versus facultativitatea suspendarii judecatii in functie de gradul de jurisdictie.

Ioana Raducu a discutat si despre posibilitatea atacarii cu recurs a incheierii de trimitere a unei intrebari prealabile in cazul in care nu se suspenda judecata pana la aflarea hotararii preliminare a Curtii de justitie.

Ioana Raducu a subliniat rolul important al judecatorului national ca judecator comunitar de drept comun in cumpanirea dintre principiile dreptului comunitar si principiile de drept national (de exemplu, problema respectarii termenului rezonabil de solutionare a cauzei pe plan intern prevazut de Conventia pentru Protectia Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale in cazul trimiterii unei intrebari preliminare). Inainte de luarea deciziei de trimitere a intrebarii preliminare –din oficiu sau la cererea partilor –, este importanta definirea cadrului procesual de catre judecatorul national.

Pentru Juridice.ro, Laurentiu PETRE

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate