Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE

CSM. Minuta grupului de lucru privind intocmirea metodologiei de realizare a controalelor Inspectiei Judiciare
09.04.2010 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii minuta intalnirii grupului de lucru privind intocmirea metodologiei de realizare a controalelor Inspectiei Judiciare, desfasurata la data de 12 martie 2010.

„MINUTA

Grup de lucru privind întocmirea Metodologiei de realizare

a controalelor de către Inspecţia Judiciară

Şedinţa din data de 12.03.2010

COORDONATOR:

– procuror Graţiana Isac – vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii

MEMBRII AI GRUPULUI DE LUCRU/APARATUL PROPRIU:

– judecător Carmen Mihaela Tropcea – Inspector Şef al Inspecţiei Judiciare

– judecător Mioriţa Ban – Şef Serviciu Inspecţie Judiciară pentru judecători

– judecător Ionela Ghiugan – inspector în cadrul Serviciului de Inspecţie Judiciară pentru  judecători

– procuror Tamara Manea –  inspector în cadrul Serviciului de Inspecţie Judiciară pentru procurori

INVITAŢI:

– procuror Elena Rădescu –  inspector în cadrul Serviciului de Inspecţie Judiciară pentru procurori

– judecător Ioana Bogdan – consilier al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

– dr. Dieter Schlafen – consilier rezident de twinning – Consiliul Superior al Magistraturii

SECRETARIAT:

– Mihaela Abaza – referent

Şedinţa grupului de lucru a început la ora 0930 şi a avut ca scop discutarea obiecţiunilor/punctelor de vedere formulate de către instanţe/parchete cu privire la Metodologia de realizare a controalelor realizate de către Inspecţia Judiciară:

I. OBIECŢIUNI/PUNCTE DE VEDERE FORMULATE DE PARCHETE:

1. În acest sens s-au pus în discuţie observaţiile şi propunerile formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie, referitoare la Metodologia de realizare a controalelor şi verificărilor ce intră în sfera de competenţă a Inspecţiei Judiciare, precum şi cele privind obiectivele controalelor manageriale la instanţe şi parchete.

A. Referitor la Metodologia de realizare a controalelor şi verificărilor ce intră în sfera de competenţă a Inspecţiei Judiciare s-au formulat propuneri vizând capitolele I-IV şi VI.

La Capitolul IDispoziţiile generale, pct. 3 Formele de control, s-a propus redenumirea tipului e control prevăzut la litera (a) pentru a fin în concordanţă cu obiectul controalelor reglementate în dispoziţiile art. 43 lit. (b) şi art. 44 lit. (b) din regulamentul de funcţionare şi organizare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Propunerea a fost admisă şi s-a hotărât ca în cuprinsul Metodologiei formularea „calitatea corespunzătoare a serviciului” să fie înlocuită cu „îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor”, iar forma de control să se intituleze „controlul prind eficienţa managerială şi îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor”

La Capitolul II – Desfăşurarea controalelor prevăzute la pct.I.3. lit. (a)-(c) – Sediul materiei” s-a propus completarea temeiurilor de drept  în sensul precizării aplicabilităţii dispoziţiilor alin. 2 lit. b) – (6) ale art. 51 din Legea nr. 303/2004 şi a dispoziţiilor prevăzute la lit. a) în art. 43 şi art. 44 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Propunerea a fost însuşită, deoarece în art. 51, alineatele 2 lit. (b) – 6 ale actului normativ menţionat sunt stabilite criteriile de evaluare a activităţii judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere la instanţe/parchete, precum şi consecinţele exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale, iar în celelalte dispoziţii (art. 51 alin. (1), alin. (2) lit. (a) şi (c) şi art. (7) sunt reglementate condiţiile de ocupare a unei funcţii de conducere precum şi de revocare dintre astfel de funcţii.

De asemenea, s-a hotărât completarea dispoziţiilor art. 43 lit. (b) şi art. 44 lit. (b) cu disp. art. 43 lit. (a) şi art. 44 lit. (b) din Regulament.

Totodată, la Capitolul II – „Formarea echipelor de control”, s-a propus să se stabilească în ce condiţii se desemnează un coordonator al echipei de inspectori, respectiv să se prevadă numărul minim de inspectori necesar pentru numirea unui coordonator de echipă.

Propunerea a fost respinsă pe motiv că aceasta este o problemă ce ţine de organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare.

La acelaşi capitol II – „Desfăşurarea controalelor prevăzute la pct.I.3 lit. (a) –(c), pct. 3 Întocmirea  raportului” – s-a propus completarea alin. (8) în sensul să se prevadă că instanţele şi parchetele pot formula eventuale obiecţiuni la raportul de control într-un termen rezonabil stabilit de inspectorul şef pentru fiecare caz în parte.

Propunerea a fost admisă, urmând a fi reformulat aliniatul (8) astfel:

Inspectorul şef va stabili şi comunica instanţelor/parchetelor termenul în care pot formula eventualele obiecţiuni.

Termenul va fi stabilit în aşa manieră, încât să asigure timpul necesar atât instanţelor/parchetelor să studieze materialul de control şi să formuleze eventualele obiecţiuni, cât şi echipei de inspectori să analizeze obiecţiunile formulate.

Obiecţiunile vor fi analizate de către echipa de inspectori, care a efectuat controlul”.

Totodată, la acelaşi capitol „Întocmirea raportului” s-a propus ca Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii să se pronunţe prin hotărârea prin care dispune asupra raportului de control şi asupra calendarului realizării măsurilor propuse de inspecţie pentru remedierea deficienţelor.

Propunerea a fost respinsă pe motiv că acest aspect vizează activitatea Secţiei.

La Capitolul III – „Desfăşurarea verificărilor prealabile determinate de memoriile formulate de petiţionari precum şi acelea care sunt urmarea autosesizării Consiliului Superior al Magistraturii – Sediul materiei” s-a propus îndreptarea erorii materiale în sensul menţionării art. 44 lit. (c) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM şi nu art. 44 lit.(b) cum s-a menţionat.

Propunerea a fost însuşită.

La acelaşi capitol III – „Desfăşurarea verificărilor prealabile determinate de memoriile formulate de petiţionari precum şi acele care sunt urmarea autosesizării Consiliului Superior al Magistraturii, pct. (1) – Etapa premergătoare efectuării verificărilor prealabile – subpct. (c) – Pregătirea verificărilor prealabile, s-a propus introducerea unui paragraf în care să se menţioneze că anterior desfăşurării verificărilor propriu-zise se constată dacă aspectul sesizat a mai făcut obiectul vreunei inspecţii, iar în situaţia în care există astfel de cazuri să se dispună comunicarea rezultatului verificărilor anterioare, fără a se mai efectua alte demersuri.

Propunerea a fost însuşită, ultimul alineat din subpunctul Pregătirea verificărilor prealabile, urmând să aibă următorul conţinut: „În situaţia în care se constată că aspectele sesizate au mai făcut obiectul unor verificări anterioare, petiţiile se vor soluţiona, conform dispoziţiilor art. 10 din OG nr. 27/2002, modificată şi aprobată prin Legea nr.233/2002, privind activitatea de soluţionare a petiţiilor”.

La acelaşi capitol III, pct. (2)– Desfăşurarea verificărilor” s-a propus completarea paragrafului 2 în sensul precizării şi a disp. art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, întrucât acestea se referă la independenţa procurorului în activitatea judiciară.

Propunerea a fost admisă. la pct. (2) – „Desfăşurarea verificărilor”, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „Verificările efectuate de conducerea instanţelor/parchetelor în vederea furnizării relaţiilor solicitate se vor derula cu respectarea dispoziţiilor art. 46 alin.(1) şi (2), art. 64 al. (2)  şi art. 67 alin.(2) din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară”.

Tot la Capitolul III – pct. (3) „Întocmirea răspunsului/sesizărilor comisiilor de disciplină sau a secţiei pentru judecători/procurori”- s-a propus reformularea alineatului (5) în sensul clarificării noţiunii de „disfuncţionalităţi” ce se constată în urma verificărilor prealabile. S-a apreciat că trebuie să se prevadă în mod expres că inspectorii pot constata doar acele disfuncţionalităţi care vizează activitatea nonjudiciară a instanţelor şi parchetelor şi în consecinţă pot formula propuneri de remediere a acestora, însă numai în limitele competenţelor ce le revin.

Propunerea a fost respinsă, apreciindu-se că este inutilă această precizare, deoarece inspectorii nu-şi pot depăşi atribuţiile.

La Capitolul IV – „Desfăşurarea verificărilor determinate de cererile formulate de judecători/procurori pentru apărarea independenţei, imparţialităţii şi/sau reputaţiei profesionale, precum şi acelea care sunt urmarea autosesizării CSM, la pct.(2) – Desfăşurarea verificărilor” s-a propus  completarea alin. (1) şi cu temeiurile de drept cuprinse în art. 64 alin.(2) şi art. 67 alin.(2) din Legea nr. 304/2004, întrucât din eroare a fost menţionat art. 46 alin. (2) din acelaşi act normativ care se referă la activitatea judecătorilor.

Propunerea a fost admisă, după art. 46 alin. (2) urmând să fie adăugate şi articolele 64 alin. (2) şi art. 67 alin.(2).

La Capitolul VI – „Cercetarea disciplinară a  judecătorului/procurorului, pct.(3) şi pct. (4) – Competenţa Comisiei de disciplină şi termenul de exercitare a acţiunii disciplinare” s-a propus completarea alin. (1) din cuprinsul ambelor puncte cu menţionarea actului normativ la care se face referire, respectiv Legea nr. 317/2004.

Propunerea a fost însuşită după disp. art. 45 alin. (2) şi art. 46 alin. (14), urmând a fi menţionată Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Tot la Capitolul VI–„Cercetarea disciplinară a  judecătorului/procurorului, pct.(8) – Procedura cercetării disciplinare” – s-a propus reformularea alin. (7) în sensul menţionării că personalului parchetului/instanţei i se va solicita să dea declaraţii scrise personal ori consemnate de inspector într-un proces-verbal, semnat şi de persoana ascultată.

Propunerea a fost admisă, alineatul (7) urmând să aibă următoarea formă: „În cazul în care aceste persoane refuză declaraţia scrisă, susţinerile acestora vor fi consemnate de către inspectorul care efectuează verificările, iar acesta va încheia în acest sens un proces-verbal, care va fi semnat atât de inspector, cât şi de persoana ascultată.

În cazul în care persoana ascultată nu doreşte să semneze procesul-verbal, acest aspect se va menţiona de către inspector la finalul acestuia”.

B. În propunerile privind obiectivele controalelor manageriale la instanţe şi parchete, s-a precizat că nu se menţionează dacă aceste capitole reprezintă anexele la Metodologia de realizare a controalelor de către Inspecţia Judiciară şi nici nu s-a stabilit care este titlul acestora.

Această observaţie a fost avută în vedere şi s-a hotărât reformularea alin. (2) din Cap. II pct. (2) lit. (b) astfel: „Verificările se vor efectua cu respectarea tuturor principiilor care guvernează activitatea de control, prevăzute în anexele 1/2, care sunt parte integrantă din prezenta metodologie”.

La Secţiunea A – Verificarea organizării coordonării eficiente a activităţii, pct. (1) – Planificarea activităţii de către procurorii cu funcţie de conducere subpct. „Indicatori”, s-a apreciat că limbajul folosit este abstract şi face imposibilă înţelegerea aspectelor ce vor fi verificate de către inspectori. S-a apreciat că este suficientă verificarea doar a programelor de activitate semestriale şi anuale.

Propunerea a fost însuşită, hotărându-se comasarea alin. (1) şi (2) subpunct „Indicatori” astfel: Întocmirea unor programe de activitate semestriale şi anuale care să asigure eficientizarea activităţii în domeniile asumate cu prioritate de Ministerul Public precum şi în unele domenii prioritare desprinse din activitatea desfăşurată în cadrul unităţii şi starea infracţională din raza de competenţă teritorială a parchetului. Acestea vor cuprinde: obiectivele ce urmează să fie executate, persoanele care răspund de înfăptuirea activităţilor planificate şi termenele de realizare. În acest sens vor fi verificate mapele privind programele de activitate, urmărindu-se realizarea obiectivelor;

La aceeaşi Secţiune A, subpunct „Indicatori” s-a propus reformularea indicatorului privind planificarea acţiunilor la locurile de deţinere preventivă motivat de faptul că procurorul nu mai are atribuţii în ceea ce priveşte verificarea activităţii din penitenciar.

Propunere a fost respinsă deoarece introducerea acestui indicator a avut în vedere faptul că procurorul are atribuţii în ceea ce priveşte verificarea locurilor de deţinere preventivă din arestul poliţiei.

Tot la Secţiunea A, subpunct (b) – „Indicatori”, s-a propus reformularea indicatorului privind emiterea de ordine prin care se stabilesc atribuţiile fiecărei categorii de personal întrucât atribuţiile procurorilor decurg din lege, doar în mod excepţional se emit ordine prin care se stabilesc în sarcina anumitor procurori atribuţii nonjudiciare. Mai mult CSM a stabilit că magistraţilor nu li se pot întocmi fişe ale postului.

Propunerea a fost admisă în parte, urmând ca în Anexa 2 pct. 2 lit. (b) alin. (2) să aibă următorul conţinut: „- repartizarea procurorilor şi a celorlalte categorii de personal pe sectoare de activitate după criterii care au în vedere calităţile profesionale, aptitudinile, specializarea şi experienţa fiecăruia precum şi stabilirea atribuţiilor acestora cu precizarea că pentru procurori se vor avea în vedere acele atribuţii non-judiciare”.

La Secţiunea D – Verificarea comunicării şi comportamentului procurorilor cu funcţii de conducere, subpunct „Indicatori”, s-a propus reformularea indicatorului privind buna colaborare cu alte instituţii, în sensul precizării, asigurării unei corecte colaborări cu mass-media, motivat de faptul că procurorii cu funcţii de conducere nu pot fi  răspunzători de faptul că informaţiile corect furnizate nu sunt preluate corespunzător în mass-media.

Propunerea a fost admisă, alin. (2) fiind reformulat astfel: „- s-a asigurat o bună colaborare cu alte unităţi de parchet, instanţe şi alte instituţii ale statului”.

2. În continuare s-a pus în discuţie punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la proiectul privind „Metodologia de realizare a controalelor de către Inspecţia Judiciară”.

● S-a considerat că se impune completarea capitolelor referitoare la formarea echipelor de control (II.1.b şi III.1.b) cu criterii obiective de desemnare a inspectorilor.

Punctul de vedere nu poate fi însuşit, intrând în atribuţiile inspectorului şef desemnarea echipei de control.

● Un alt punct de vedere a vizat un sistem aleatoriu de repartizare a lucrărilor, fiind respins cu motivarea că repartizarea aleatorie nu poate fi aplicată în activitatea Inspecţiei Judiciare.

● S-a propus completarea pct. III.3 – întocmirea raportului – cu prevederi care să asigure o practică unitară a inspecţiei, deoarece au existat situaţii în care aceeaşi practică a organelor judiciare a fost considerată o deficienţă în unele rapoarte de control iar în altele o aplicare corectă a legii.

Propunerea a fost respinsă, deoarece scopul metodologiei este tocmai de a asigura un mod unitar de realizare a verificărilor şi controalelor efectuate de Inspecţia Judiciară.

● S-a mai propus completarea Anexei A – pct. 4.1.e „Analiza indicatorilor statistici” cu indicatori statistici precum evoluţia numărului de rechizitorii şi de inculpaţi, ponderea rechizitoriilor în cauzele soluţionate, ponderea cauzelor în care s-a făcut aplicarea art. 181 Cod penal, numărul de inculpaţi faţă de care s-au luat măsuri de prevenţie sau instituirea măsurilor asiguratorii;

Propunerea a fost admisă, pct. 4.1.e urmând a fi completat cu „numărul de rechizitorii şi de inculpaţi, ponderea rechizitoriilor în cauzele soluţionate, ponderea cauzelor în care s-au aplicat sancţiuni cu caracter administrativ, numărul de inculpaţi faţă de care s-au luat măsuri preventive sau instituirea de măsuri asiguratorii”.

● Un alt punct de vedere vizează completarea punctului 4.1 al Anexei A cu un nou indicator şi anume „Măsurile luate pentru eficientizarea activităţii şi rezultatele obţinute în domeniile asumate cu prioritate la nivelul Ministerului Public”.

Punctul de vedere a fost respins cu motivarea că aceste măsuri se regăsesc în Anexa A – A.1 – Indicatori

3. De asemenea, s-au pus în discuţie observaţiile şi propunerile formulate de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu privire la proiect.

a) La capitolul III pct. (3) din Metodologie s-a propus comunicarea rezultatului persoanei verificate pentru a se putea transmite în cuprinsul notei ce se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii şi punctul de vedere al acesteia.

Propunerea s-a respins deoarece, potrivit art. 451 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 rezultatul verificărilor se comunică persoanei verificate, aspect ce a fost reţinut în metodologie.

b) La capitolul V s-a solicitat să se menţioneze în Metodologie că  judecătorii/procurorii desemnaţi să efectueze verificările să fie propuşi de Colegiul de conducere al instanţei/parchetului şi încuviinţaţi de Secţia pentru judecători/procurori.

Propunerea a fost respinsă cu motivarea că potrivit dispoziţiilor art. 61 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 atribuţia de a desemna judecătorilor/procurori care să efectueze anumite verificări revine preşedinţilor curţii de apel sau procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel solicitat.

c) La Capitolul VI pct. (3) s-a apreciat ca necesară înlocuirea sintagmei „de cel mult un an de la data la care a fost cunoscută de CSM” cu „cel mult un an de la data comiterii faptei”.

Propunerea a fost respinsă cu motivarea că sintagma „de cel mult un an de la data la care a fost cunoscută de CSM” este prevăzută în lege, urmând a fi avută în vedere ca propunere de lege ferenda.

d) La capitolul VI – pct. 9 s-a propus să se prevadă că termenul de contestaţie împotriva rezoluţiei de clasare este de 15 zile de la comunicare.

Propunere respinsă cu motivarea că, potrivit art. 46 pct. (13) din Legea nr. 317/2004 „împotriva rezoluţiei de clasare poate fi formulată contestaţie … în termen de 30 de zile de la comunicarea rezoluţiei”.

e) La capitolul A – pct.4.1 lit. (b) s-a apreciat că nu poate fi avut în vedere aspectul vizând existenţa unor acte de imixtiune din partea procurorilor cu funcţii de conducere în activitatea procurorilor din subordine, întrucât potrivit art. 64 alin. (2),(4) şi (5) din Legea 304/2004 există posibilitatea contestaţiei la Consiliul Superior al Magistraturii pentru situaţia în care procurorul a apreciat că s-a produs o imixtiune în activitatea acestuia.

Propunerea a fost admisă urmând a se elimina alin. (2) din cadrul dispoziţiilor art. 64, precum şi paragraful privind actele de imixtiune. Acest punct va avea următorul cuprins „b. Respectarea de către procurorii cu funcţii de conducere a dispoziţiilor art. 64 alin. (4) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.

Indicatori:

Se vor avea în vedere  următoarele aspecte:

– respectarea dispoziţiile legale referitoare la preluarea unor cauze de la procurorul căruia i-au fost repartizate iniţial şi trecerea lor la un alt procuror.

f) La pct. 4.2 lit. (c) din capitolul A s-a apreciat că nu poate fi introdus un astfel de criteriu în activitatea Inspecţiei Judiciare, deoarece nu poate fi comensurată colaborarea cu celelalte instituţii implicate în activitatea de urmărire penală.

Propunere a fost admisă, lit. (c) urmând să aibă următorul cuprins: „În acest sens se va verifica dacă există o colaborare între conducerea parchetului şi reprezentanţii celorlalte instituţii implicate în activitatea de urmărire penală, în scopul eliminării eventualelor disfuncţionalităţi”.

g) S-a propus completarea metodologiei în sensul verificării registrelor de înscriere a datelor privind începerea urmăririi penale potrivit art. 228 alin. (1)1 din Codul de procedură penală precum şi a modului de înscriere a autorizaţiei provizorii – ordonanţa procurorului privind interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor pentru 48 h potrivit art. 912 alin. (2) Cod procedură penală;

Propunerea a fost admisă, urmând ca pct. 8 lit. (a) din Anexa 2 să aibă următorul cuprins: „dacă au fost luate măsuri pentru constituirea registrelor şi condicilor prevăzute în Nomenclatorul Arhvistic al Ministerului Public, regulamentele de ordine interioară sau ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

h) Ultima propunere a vizat ca inspectorii ce urmează a efectua verificări la această structură de parchet să aibă cunoştinţe practice şi experienţă în domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism.

Propunerea a fost respinsă cu motivarea că o astfel de specializare a inspectorilor nu este necesară câtă vreme verificările efectuate de aceştia nu privesc legalitatea şi temeinicia soluţiilor şi nici tactica de anchetă adoptată de procuror.

4. S-au mai pus în discuţie observaţiile şi propunerile formulate de către procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

● Procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că în cadrul metodologiei se impune realizarea unei distincţii exprese cu privire la categoriile de plângeri, sesizări şi memorii pe care Inspecţia Judiciară le poate soluţiona fără a încălca autoritatea conducătorilor de parchete şi normele de procedură penală.

Propunerea s-a respins cu motivarea că distincţia este făcută de legiuitor atât în art. 451 din OUG 59/2009 privind modificarea Legii nr. 317/2004 cât şi în art. 46 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a apreciat că în Metodologie nu sunt precizate documentele ce urmează să fie verificate pentru a se aprecia dacă obiectivele stabilite în programele de activitate sunt de natură să conducă la eficientizarea activităţii, fiind în concordanţă cu activitatea unităţii de parchet şi starea infracţională din raza de competenţă.

Propunerea a fost respinsă motivat de faptul că  informaţiile pot fi obţinute prin consultarea datelor statistice de la nivelul fiecărui parchet.

● Altă observaţie a prim-procurorului a vizat faptul că inspectorii nu au calificarea necesară pentru a stabili dacă raportul dintre resursele alocate şi dotările materiale existente este cel optim.

Observaţia a fost respinsă, deoarece inspectorii evaluează acest raport din perspectiva activităţii manageriale şi nu a activităţii economice. Pentru evaluarea activităţii manageriale aceştia au calificarea necesară. De altfel, legiuitorul a dat în competenţa exclusivă a Inspecţiei Judiciare atribuţia de a verifica acest segment de activitate.

● S-a apreciat că este necesar să se clarifice în ce constă obligaţia conducătorilor de parchet în a stabili atribuţiile procurorilor în condiţiile în care nu se întocmeşte o fişă a postului;

Propunerea nu poate fi însuşită deoarece, potrivit dispoziţiilor înscrise în art. 95 alin. (2) din Legea 304/2004 „conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora”.

Această dispoziţie legală este de natură să clarifice în ce constă obligaţia conducătorilor de parchete în stabilirea atribuţiilor procurorilor.

● O altă critică a vizat pregătirea profesională, solicitându-se „o mai concretă indicare a aspectelor ce vor fi avute în vedere”.

Critica a fost respinsă pe motiv că în Metodologie verificarea acestui indicator este prevăzută concret şi detaliat.

● Referitor la obiectivul privind organizarea şi coordonarea activităţii de urmărire penală şi supraveghere a cercetărilor s-au formulat 2 propuneri:

– definirea noţiunii de supraveghere eficientă a activităţii organelor de poliţie în soluţionarea cauzelor cu A.N.;

– indicarea instrumentelor de care dispune conducătorul parchetului pentru eliminarea restituirilor şi disjungerilor care conduc la tergiversarea soluţionării cauzelor;

Ambele solicitări  au fost respinse cu motivarea că verificarea supravegherii se va face în raport  de ordinele Procurorului General, iar instrumentul de care dispune conducătorul parchetului este controlul operativ curent.

● Celelalte observaţii au fost respinse deoarece au vizat aspecte de ordin legislativ.

5. Alte propuneri şi observaţii formulate de diferite unităţi de parchet cu privire la metodologie

a. Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor

A propus ca verificările prealabile directe să se efectueze numai în timpul de lucru al parchetului întrucât „excepţia de acord” comportă nuanţe subiective.

S-a apreciat că propunerea nu este întemeiată. Regula prevăzută de metodologia de control este aceea ca verificările să se efectueze în timpul programului de lucru. Sunt însă şi situaţii de excepţie care impun prelungirea verificărilor (spre exemplu procurorul are programate alte activităţi în intervalul orar al programului de lucru). În atare situaţii, pentru nu a împiedica buna desfăşurare a activităţilor programate de către procuror, cu acordul acestuia se pot prelungi procedurile de control.

b. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a apreciat că în metodologie nu este prevăzută o procedură pentru sesizarea abuzurilor comise de inspectori în cadrul activităţii de control. Acest lucru nu se impune fiind incidente prevederile art. 61 alin. 33 din Legea nr. 317/2004

c. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a apreciat că este oportună reglementarea procedurală a duratei unui control („exprimată în zile”). Propunerea a fost respinsă, deoarece fiecare secţie aprobă o perioadă  estimativă în funcţie de tipul de control, volumul de activitate etc.

d. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a apreciat că la desemnarea echipei de inspectori trebuie să se ţină seama ca cel puţin un inspector să aibă gradul profesional al procurorului pe care îl verifică.

Propunerea nu a fost reţinută apreciindu-se că inspectorii desfăşoară activităţi nonjudiciare.

O altă observaţie a vizat faptul că în cadrul unui control se pune accent pe verificarea mapelor care conţin ordine, informări şi referate.

Această observaţie a fost respinsă cu motivarea că pentru a se aprecia asupra îndeplinirii funcţiilor manageriale, în mod necesar, se impune verificarea modului în care s-au concretizat în scris măsurile dispuse de către conducătorii de instanţe şi parchete.

e. Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a solicitat ca termenul în care sunt aduse la cunoştinţa persoanelor controlate obiectivele verificării să fie „ferm,” „pe zile”. Se mai precizează că acelaşi termen ferm ar trebui să fie prevăzut şi pentru planificarea activităţilor în vederea realizării obiectivelor de control.

Propunerea nu a fost reţinută întrucât timpul verificărilor alocat unui segment de activitate poate varia în raport de disfuncţionalităţile constatate.

De asemenea, s-a mai propus ca obiecţiunile formulate de parchete la constatările echipei de inspectori care a efectuat controlul să fie analizate de o altă echipă de inspectori.

Propunerea nu a fost reţinută. Numai echipa de inspectori care a efectuat controlul este în măsură să se pronunţe întrucât cunoaşte toate detaliile rezultate din verificări.

f. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a formulat următoarele propuneri:

1. Alături de formele de control enumerate în metodologie să mai fie inclus şi „controlul la cererea ori propunerea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  ca urmare a identificării unor disfuncţionalităţi în cadrul Ministerului Public.

Propunerea nu a fost reţinută deoarece Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune din oficiu efectuarea unor controale

2. În ipoteza în care sunt constituite echipe de control formate din inspectori ai Inspecţiei Judiciare şi procurori desemnaţi, metodologia nu reglementează care sunt raporturile dintre cele două categorii (raporturi  de subordonare sau de coordonare).

Propunerea nu a fost reţinută întrucât potrivit dispoziţiilor legale, inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare şi procurorii anume desemnaţi nu pot forma împreună echipe de control, întrucât legiuitorul a prevăzut în mod distinct atribuţiile şi modul în care îşi desfăşoară activitatea fiecare dintre aceste categorii.

3. În cazul verificării activităţii de urmărire penală şi supraveghere, în metodologie nu au fost prevăzute procedurile de urmat în situaţia în care se identifică de către inspectori soluţii nelegale şi netemeinice.

Observaţia nu a fost reţinută, deoarece inspectorii nu se pot pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei întrucât ar aduce atingere principiului independenţei procurorului în luarea măsurilor şi adoptarea soluţiei, consacrat de dispoziţiile art. 64 alin.1 şi 2 din Legea 317/2004. Pentru acest considerent în cuprinsul metodologiei nu se poate face referire la situaţiile în care, în cursul verificărilor, inspectorii iau cunoştinţă de unele soluţii nelegale şi netemeinice.

4. În cursul cercetării disciplinare magistratul are posibilitatea să solicite în apărarea sa audierea unor persoane. Metodologia nu prevede dacă magistratul poate asista la audierea acestora.

S-a apreciat că faza cercetării disciplinare este o fază administrativă care nu este caracterizată de contradictorialitate.

g. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a formulat următoarele propuneri:

1. S-a apreciat că în situaţia în care inspectorul, cu ocazia controlului  constatată că se impun verificări mai ample este  necesar ca secţia corespunzătoare să încuviinţeze suplimentarea cercetărilor.

Propunerea nu poate fi reţinută, deoarece inspectorul poate extinde verificările pentru lămurirea unor aspecte, nefiind necesară încuviinţarea secţiei. Activitatea în cadrul unei instanţe/parchet funcţionează ca un tot unitar, iar  disfuncţionalităţile din cadrul unui departament/compartiment poate afecta funcţionarea normală a altor departamente/compartimente.

2. S-a propus luarea în considerare numai a sesizărilor ce poartă semnătura petiţionarilor.

În practica inspecţiei pentru sesizările anonime se aplică dispoziţiile Legii 233/2002 privind activitatea de soluţionare a petiţiilor.

3. S-a m-ai propus eliminarea verificărilor prin procurori anume desemnaţi pentru a se asigura obiectivitatea verificărilor.

Acest tip de verificări este prevăzut de lege şi asigură celeritatea în efectuarea altor verificări, în condiţiile în care acest lucru se impune.

4. S-a propus ca inspectorul/echipa de inspectori care efectuează verificări să fie diferită de inspectorul/echipa de inspectori care a constatat abaterea disciplinară.

În funcţie de fiecare caz concret se poate aprecia asupra acestei propuneri.

6. Propuneri formulate de diferite unităţi de parchet vizând exercitarea funcţiei manageriale de către conducătorii parchetelor.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au considerat că atribuţiile de control ale Inspecţiei Judiciare se substituie celor care revin conducătorilor de parchete, lăsând astfel, fără conţinut activitatea managerială a procurorilor cu funcţii de conducere.

Această observaţie nu a fost reţinută deoarece atribuţiile de control ale Inspecţiei Judiciare nu se suprapun peste funcţia de control, componentă a managementului conducătorilor de parchete.

Potrivit art. 44 lit. b() din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior la Magistraturii, Inspecţia judiciară, verifică modul în care procurorii cu funcţii de conducere au realizat managementul unităţilor de parchet. Aceasta implică controlul activităţii în raport de funcţiile managementului respectiv, planificarea, organizarea, coordonarea, controlul şi comunicarea.

7. Următoarele propuneri formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti,  Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea , Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, vizând modificări de ordin legislativ, nu pot face obiectul metodologiei:

S-au formulat propuneri cu privire la modificarea dispoziţiilor legale referitoare la termenul de exercitare a  acţiunii disciplinare.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a apreciat că prevederea legală înscrisă în art. 46 alin. (14) din Legea 317/2004 , modificată prin OUG nr. 59/2009 privind Consiliul Superior al Magistraturii, conform cărora „Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termenul de prescripţie de cel mult un an de la data la care fapta a fost cunoscută” este neconstituţională, fiind în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 alin.(1) din Constituţie.

Astfel, art. 16 alin.(1) din Constituţia României prevede expres că „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, iar art. 268 alin.1 din Codul muncii prevede că aplicarea sancţiunii disciplinare se face „nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei”, în timp ce în Legea nr. 317/2004  nu este reglementat un termen de prescripţie în raport cu data săvârşirii faptei.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată a apreciat că se impune înlocuirea sintagmei „de cel mult un an de la data când fapta a fost cunoscută de Consiliul Superior al Magistraturii cu cea de „cel mult un an de la data comiterii faptei”.

De asemenea, a mai apreciat că se impune ca termenul de contestaţie împotriva rezoluţiei de clasare prevăzut de dispoziţiile art. 46 alin. din OUG nr. 59/2009 să fie redus la 15 zile.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a formulat propuneri cu privire la locul şi rolul Inspecţiei Judiciare în cadrul sistemului judiciar.

Prim-procurorul acestui parchet a făcut aprecieri cu privire la faptul că procedura de cercetare disciplinară este greoaie şi total ineficientă. A susţinut că se impune ca procurorul general şi ministrul justiţiei să aibă posibilitatea de a aplica direct unele sancţiuni disciplinare, motivat de faptul că Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a aplicat pentru unele abateri disciplinare, sancţiuni hilare.

De asemenea, propune eliminarea dispoziţiei din art. 61 alin.4 din Legea nr. 317/2004, în sensul ca preşedinţii de instanţă şi conducătorii parchetelor să nu mai poată desemna judecători sau procurori, prin rotaţie, care să efectueze anumite acte dintre cele date în competenţa Inspecţiei Judiciare.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a propus ca titularul acţiunii disciplinare să fie ministrul justiţiei, conducătorii instanţelor şi parchetelor ori colegiile de conducere; De asemenea, s-a apreciat că nu este fundamentat motivul (interesul) legitim pe care l-ar avea inspectorul judiciar care a efectuat cercetarea disciplinară de a contesta soluţia de clasare. S-a mai apreciat că există o incompatibilitate între comisiile de disciplină şi secţii întrucât ambele fac parte din cadrul Consiliului Superior al magistraturii şi cumulează funcţiile de acuzare şi judecată.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a propus ca într-o viitoare reglementare să se prevadă posibilitatea de a delega o parte dintre atribuţiile de control către conducătorii instanţelor şi parchetelor.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea (prim-procuror adjunct) a propus  ca „termenul de contestare a hotărârii prin care se soluţionează acţiunea disciplinară  (fie prin promovare, fie prin clasare să fie acelaşi-respectiv 15 zile).

Aceste propuneri nu pot face obiectul analizei în cadrul elaborării metodologiei de control întrucât presupun o intervenţie de ordin legislativ.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a considerat că pentru a se putea verifica dacă există o repartizare echilibrată a dosarelor este necesar ca Inspecţia Judiciară să stabilească mai întâi care este volumul optim de lucru pentru procurori.

Aceste propuneri/puncte de vedere au fost analizate, urmând a fi înaintate Direcţie Legislaţie Documentare şi Contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

II. OBIECŢIUNI/PUNCTE DE VEDERE FORMULATE DE INSTANŢE:

În acest sens s-au pus în discuţie mai întâi  observaţiile şi propunerile formulate de instanţe, referitoare la Metodologia de realizare a controalelor şi verificărilor ce intră în sfera de competenţă a Inspecţiei Judiciare, apoi cele privind obiectivele controalelor manageriale la instanţe.

Obiecţiunile/propunerile formulate de instanţe au fost sintetizate şi au fost următoarele:

S-a apreciat ca fiind exclusă posibilitatea ca verificarea să se dispună ca urmare a autosesizării CSM (capitolul I pct. 3, Capitolul III pct. 1 lit. (a).

Această obiecţiune a fost respinsă, avându-se în vedere atribuţiile prevăzute de art. 30 al. (3) din Legea nr. 317/2004, în sensul asigurării respectării legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională ale magistraţilor şi inexistenţa unei restricţionări legale din punct de vedere al modului de sesizare al CSM.

S-a apreciat că, în ceea ce priveşte verificările determinate de cererile formulate de judecători/procurori pentru apărarea independenţei, imparţialităţii şi/sau reputaţiei profesionale, ar trebui să existe termene de recomandare în ceea ce priveşte soluţionarea acestora.

Această obiecţiune a fost respinsă, apreciindu-se că nu poate fi prevăzut un termen special, faţă de celelalte cereri adresate CSM.

Se apreciază oportună stabilirea unui termen precis (3 zile) pentru încunoştinţarea instanţei cu privire la obiectivele controlului şi perioada de desfăşurare – termenul întrebuinţat de  „ imediat” fiind lapidar şi interpretabil.

Această obiecţiune a fost respinsă, ca nepertinentă.

Se apreciază că se impune stabilirea obligaţiei de comunicare a raportului de control către instanţele a căror activitate a fost analizată cu ce puţin 10 zile înainte de dezbatere în secţie.

Această obiecţie a fost încuviinţată în sensul că se va prevedea că:  Inspectorul şef va stabili şi comunica instanţelor/parchetelor termenul în care pot formula eventualele obiecţiuni.

Termenul va fi stabilit în aşa manieră, încât să asigure timpul necesar atât instanţelor/parchetelor să studieze materialul de control şi să formuleze eventualele obiecţiuni, cât şi echipei de inspectori să analizeze obiecţiunile formulate.

Propunerea referitoare la faptul că obiecţiunile prezentate de instanţă ar trebui analizate de alţi inspectori decât cei care au efectuat controlul, a fost respinsă, având în vedere că obiecţiunile reprezintă un punct de vedere al instanţei ce urmează a fi analizat de secţie, iar răspunsul nu poate fi emis decât de către inspectorii care au efectuat constatările.

Propunerea referitoare la faptul că între formele de control ar trebui menţionate expres şi cele determinate de cererile formulate de judecători/procurori pentru apărarea independenţei sau reputaţiei profesionale, precum şi cele privind cercetarea disciplinară a judecătorului/procurorului a fost respinsă, întrucât sunt incluse la capitolul IV.

Propunerea referitoare consideraţiile introductive de ordin general din paragraful I al capitolului I, în sensul că ar fi  inutile şi conţin un dezacord controlul este…..prin el, nu prin ele…., au fost avute în vedere, în sensul eliminării dezacordului.

Obiecţiunea referitoare la capitolul I pct (2) – principiile care guvernează activitatea Inspecţiei Judiciare ar trebui completate cu principiul garantării dreptului magistratului controlat să formuleze apărări cu privire la deficienţele din activitatea sa, a fost respinsă întrucât formularea apărărilor este un drept şi nu un principiu şi a fost inclusă în metodologie.

Obiecţiunile cu privire la anexele metodologiei au fost:

– Registrul  măsurilor luate de judecătorii sindici, registru prevăzut de art. 83 pct. 16 din ROI, acest registrul corespundea procedurii falimentului reglementată de Codul Comercial, precum şi fazei incipiente a Legii nr. 64/1995, când judecătorii sindici îndeplineau şi atribuţii de gestiune.

De la modificarea legii, judecătorii sindici nu mai au atribuţii jurisdicţionale, astfel nu se mai justifică ţinerea unui astfel de registru

– Nu s-a făcut vorbire de activitatea judecătorului delegat în penitenciar (doar modalitatea sa de desemnare)

– Capitolul I subpunctul I.7, se propune în locul denumirii „Aplicarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal” să se folosească denumirea „Aplicarea legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate şi celei privind protecţia datelor cu caracter personal” şi ar trebui avute în vedere şi dispoziţiile legi 677/2001

– La capitolul Secţia penală, la pct III intitulat „Prestaţia profesională a grefierului şef, a grefierilor şi a personalului auxiliar de specialitate, ar fi mai potrivit să se folosească titulatura „Prestaţia profesională a grefierului şef, a grefierilor de şedinţă şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate, întrucât primele două categorii de personal enumerate reprezintă „specia”, iar ultima categorie de personal arătată reprezintă „genul”, actuala redactare suprapunând sferele noţiunilor şi creează confuzie terminologică.

– Tot la acest punct III este de dorit ca structura textului să urmeze structura de la capitolele care se ocupă de activitatea personalului auxiliar de specialitate de la celelalte secţii (unde ar trebui operată, de asemenea, distincţia în titlu între grefierul şef, grefierii de şedinţă şi personalul auxiliar de specialitate) şi anume să se folosească subtitluri diferenţiate pentru grefierul şef, pentru grefierii de şedinţă şi pentru celălalt personal auxiliar de specialitate

– Pct. I.8 activitatea de coordonare exercitată de prim-grefier/grefier şef

În proiect se menţionează  că se va verifica modul de coordonare şi control a activităţii personalului auxiliar şi organizarea pregătirii profesionale a acestuia, din perspectiva exercitării atribuţiilor ROI.

– La atribuţiile grefierului de şedinţă s-a menţionat atribuţia privind transcrierea înregistrărilor audio. Având în vedere că termenul privind înregistrările audio în materie civilă şi comercială a fost prorogat, se apreciază că, deocamdată această atribuţie nu poate forma obiectul controlului.

Obiecţiunile au fost avute în vedere, făcându-se rectificările şi completările corespunzătoare, cu excepţia ultimei obiecţiuni, aceasta fiind considerată nefondată, întrucât obligaţia privind transcrierea înregistrărilor audio viza grefierii secţiei penale.

S-au mai formulat diferite comentarii, care însă nu au legătură cu proiectul privind metodologia de realizare a controalelor de către Inspecţia Judiciară, cum ar fi propuneri de modificări legislative (vizează în special termenul de prescripţie în materie disciplinară), modificări ale dispoziţiilor regulamentare, precum şi modalităţi de interpretare a dispoziţiilor legale (noţiunea de „gravă neglijenţă”).

Întocmit, azi 12 martie 2010 – referent Mihaela Abaza”

Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.