Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
6 comentarii

Strategia de Dezvoltare a Justitiei ca Serviciu Public 2010-2014
12.04.2010 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, a facut astazi, 12 aprilie 2010, o declaratie prinvind Strategia de Dezvoltare a Justitiei ca Serviciu Public 2010-2014:

„Deşi obiectul declaraţiei noastre este unul tehnic, legat de Justiţie, aş dori să încep această declaraţie exprimând condoleanţe prietenilor noştri polonezi şi tuturor familiilor îndoliate de accidentul de la Smolensk.

Am transmis omologului meu o scrisoare în acest sens.

Strategia de reformă

Astăzi am transmis Consiliului Superior al Magistraturii, ÎCCJ, Curţilor de Apel, Ministerului Public şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor Strategia de Dezvoltare a Justiţiei ca Serviciu Public, elaborată de Ministerul Justiţiei pe baza tezelor şi principiilor aprobate de Guvernul României.

Strategia urmează să fie discutată cu reprezentanţii sistemului judiciar şi ulterior supusă aprobării Guvernului prin Hotărâre de Guvern.

Strategia va fi comunicată şi reprezentanţilor profesiilor juridice, pentru că are la bază o viziune integratoare şi cuprinzătoare a actului de Justiţie.

Pledăm pentru o abordare constructivă a conţinutului Strategiei, şi rămânem deschişi dialogului concret şi aplicat pentru îmbunătăţirea textului, înainte de a-l supune aprobării Guvernului.

Pe baza Strategiei urmează să redactăm un Plan de Acţiune.

Strategia cuprinde obiectivele fundamentale ale politicilor publice în sistemul judiciar în următorii patru ani.

Adoptarea acestei Strategii după dezbaterea în cadrul sistemului judiciar îi va conferi legitimitate.

Dorim să implementăm un instrument realist şi pragmatic. Mai mult, Ministerul Justiţiei dovedeşte că are un mod de lucru european, definitivând acest document de politică publică, numai după etapa de consultare.

Scopul nostru este ca toate cele trei puteri să susţină şi să coopereze în aplicarea Strategiei.

Strategia va conferi predictibilitate, transparenţă, coerenţă şi stabilitate acţiunii Guvernamentale în sfera organizării Justiţiei

Fără îndoială, obiectivul fundamental al Strategiei este reprezentat de noile coduri: finalizarea procesului de adoptare a codurilor de procedură (inclusiv a legii privind executarea pedepselor), elaborarea legilor de punere în aplicare a acestora şi realizarea studiilor privind pregătirea punerii în aplicare a celor patru coduri, pregătirea sistemului pentru intrarea în vigoare a codurilor.

Dincolo de acesta, Strategia urmăreşte şi alte obiective foarte importante:

  • Perfecţionarea legislaţiei-cadru aplicabile în sistemul justiţiei prin ajustarea cadrului legislativ fundamental (legile justiţiei);
  • Consolidarea instituţională a sistemului judiciar, în principal prin consolidarea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii, reorganizarea instanţelor, reorganizarea Ministerului Public, finalizarea procesului de reorganizare a Ministerului Justiţiei, eficientizarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, dezvoltarea Serviciului de Probaţiune şi reformarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice;
  • Unificarea practicii judiciare şi îmbunătăţirea pregătirii profesionale a magistraţilor;
  • Consolidarea integrităţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, prin promovarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor profesiilor juridice; evaluarea eficienţei mecanismelor preventive anticorupţie la nivel instituţional şi actualizarea acestora; creşterea gradului de implicare a societăţii civile în agenda anticorupţie;
  • Finanţarea corespunzătoare a justiţiei prin asigurarea resurselor suficiente pentru implementarea codurilor şi prin eficientizarea acţiunii Ministerului Justiţiei (inclusiv a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor) în domeniul accelerării investiţiilor şi atragerii de fonduri europene;
  • Modernizarea statutului unor profesii juridice ori conexe sistemului justiţiei; vor fi avute în vedere propuneri de îmbunătăţire a cadrului legal vizând exercitarea profesiilor de avocat, expert, notar, practician în insolvenţă, executor judecătoresc, traducător /interpret, ori dezvoltarea unor activităţi insuficient promovate, precum medierea sau crearea profesiei de registrator comercial;
  • Agenda europeană şi cooperarea internaţională în domeniul justiţiei vizează: creşterea încrederii partenerilor europeni şi internaţionali în calitatea şi predictibilitatea activităţii sistemului judiciar român; consolidarea capacităţii de coordonare internă în domeniul justiţiei şi implicarea activă a României în procesul decizional la nivelul UE;
  • Componenta de comunicare transparentă şi promovare are în vedere măsuri care să conducă la creşterea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie.

MCV nu este tratat separat în strategie, deoarece condiţionalităţile din cadrul MCV care ţin de sistemul judiciar se regăsesc printre obiectivele strategiei.

Cu această ocazie, subliniez din nou faptul că una din principalele recomandări ale Raportului intermediar al Comisiei Europene din luna martie este realizarea unui consens politic general pentru sprijinirea politicilor publice din Justiţie, în special a implementării noilor coduri.

Toate organizaţiile politice trebuie să-şi asume consolidarea independenţei puterii judecătoreşti, cea mai puternică garanţie pentru respectarea drepturilor cetăţenilor.

Aşa cum am afirmat de nenumărate ori în public şi în cadrul CSM, asumarea rolului justiţiei de arbitru în societate nu se poate face fără  asanarea morală a sistemului judiciar şi a profesiilor juridice, chiar din interior. Aceasta nu este o problemă care poate aştepta o rezolvare pe termen mediu, este o necesitate a prezentului. Cetăţenii aşteaptă acest lucru de la noi acum!

Ne aflăm într-un moment-cheie în evoluţia sistemului judiciar între progres european şi status quo postcomunist.

O nouă generaţie de magistraţi îşi arată disponibilitatea şi chiar dorinţa de a-şi asuma destinele justiţiei, de a rupe punţile cu vechile ambiguităţi şi vulnerabilităţi postdecembriste şi de a-şi asuma continuarea reformelor. Ei au nevoie de un sprijin fără echivoc pe care Executivul, prin Ministerul Justiţiei, trebuie să-l acorde prin măsuri instituţionale.

Este esenţial ca vectorii de progres şi de schimbare în bine din sistemul judiciar să fie sprijiniţi necondiţionat  de măsuri politice şi legislative concrete, pentru ca balanţa să fie decisiv şi irevocabil înclinată în favoarea progresului.

Legea „micii reforme”

În această săptămână, Ministerul Justiţiei va finaliza şi lansa în dezbatere publică un prim punct din această strategie, o lege de accelerare a procedurilor de judecată.

Veţi fi invitaţi, cel mai probabil joi, pentru prezentarea tehnică a acesteia.

Desemnarea secretarului de stat Lidia Barac

Aş vrea să salut decizia Primului Ministru Emil Boc de a accepta propunerea noastră de numire a secretarului de stat Lidia Barac, preşedinte al Curţii de Apel Timişoara.

Numirea doamnei Barac reprezintă o punte de legătură între minister şi sistemul judiciar şi va profesionaliza şi dinamiza acţiunea instituţională a ministerului.

Doamna judecător Lidia Barac este cel de al treilea secretar de stat la Ministerul Justiţiei, alături de Rodica Constantinovici, de profesie avocat şi Alina Bica, de profesie procuror.

Reamintesc că datorită profilului activităţii ministerului, doi secretari de stat sunt permanent cooptaţi în activitatea de dezbatere parlamentară, şi fac parte din numeroase grupuri de lucru interministeriale.

La Ministerul Justiţiei mai este încă vacant un post de secretar de stat şi îmi exprim încrederea că în curând va fi ocupat, spre avantajul serviciului public.”

>> Strategia

Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “Strategia de Dezvoltare a Justitiei ca Serviciu Public 2010-2014”

  1. un jurist spune:

    …iarasi profesia de consilier juridic este ignorata, asa cum se intampla dintotdeauna; sunt convins ca aceasta „strategie” a „marelui strateg” nici nu va fi trimisa si organizatiei profesionale a consilierilor juridici … pentru ca nici nu sunt amintiti … !!!
    ar fi mai bine, domnule strateg, sa desfiintati aceasta profesie, incurca prea multa lume, la canal cu ei …

  2. Adrian NEACSU spune:

    Asta daca nu cumva nci macar nu va mai exista profesia de consilier juridic, renascandu-se cea de juristconsult 🙂
    http://webapp.senat.ro/sergiusenat.proiect.asp?cod=15016&pos=0&NR=b156&AN=2010
    Chiar sunt curios ce parere aveti.

    • Vasile spune:

      d-le Neacsu, avand in vedere ca sunt consilier juridic, am raspuns provocarii dvs. Este “cea mai perfecta” lege pe care am vazut-o in viata mea. Citind-o, nu va pare rau acuma ca ati invatat atata ca sa ajungeti judecator? Vedeti ca se poate si altfel? Lasand gluma la o parte, este incredibil ca avem un asemenea “legiuitor”. Sunt surprins totusi ca acest proiect de lege nu da posibilitatea consilierilor juridici sa dea incheiere de data certa, sa legalizeze acte si sa puna in executare hotararile judecatoresti. La un moment dat m-am oprit, pentru ca nu am mai rezistat. Sper doar sa nu treaca, dar mi-e frica de faptul ca va fi adoptata tacit, la cum se doarme in parlamentul Romaniei.
      Art. 3 din noua lege asimileaza consilierul juridic angajat la institutiile publice, cu magistratul, ceea ce este o aberatie. Evident, tinta este salarizarea astfel ca putem trage concluzia ca initiatorii proiectului au fiecare cate un fiu, nepot, frate, sora, soacra, matusa, bunic – consilier juridic la o institutie publica. Consecintele acestei prevederi sunt practic limitate doar de imaginatia unor oameni, exemplele care imi vin rapid in minte sunt urmatoarele:
      -Primariile care au cate 17-20 de consilieri juridici in momentul acesta angajati, vor intra in faliment datorita sumelor foarte mari pe care le vor plati cu titlu de salariu “asimilatilor”
      -Fiecare director institutie publica (numit politic) isi va angaja consilierii juridici preferati (evident tot politic)
      -Profesia de consilier juridic va fi cea mai cautata de catre specialistii dreptului, datorita raportului dintre volumul de munca si tipul de raspundere, posibilitatea castigurilor suplimentare si a bonusurilor si salarizarea similara magistratilor. Astfel, vom asista la un exod al magistratilor catre functia de consilier juridic la o institutie publica , pentru ca nu se poate compara volumul de munca al unui magistrat cu cel al unui consilier juridic.
      -Glumind putin, poate ca in timp INM se va desfiinta din cauza lipsei de concurenti, absolventii de drept fiind atrasi de aceasta minutata profesie de consilier juridic la Serviciul Public Ambient Urban sau la Serviciul Parcari si administrarea spatiilor verzi din cadrul primariei. Astfel, in timp, magistratii vor disparea natural, asta daca nu se va reveni la incadrarea fara examen a juristilor cu vechime de 10 ani (poate tot politic?)
      -Consiliul local si primaria din satul Poplaca sau Cucuietii de Sub Munte, vor beneficia in sfarsit de consiliere juridica de calitate
      Art. 24 alin. 4 este foarte tare. Se organizeaza ierarhic consilierii juridici din cadrul institutiilor publice, care vor avea cate un director general si unul adjunct, numiti pe perioada nedeterminata (ceea ce inseamna pana iese la pensie) de catre Presedinte la propunerea organizatiei profesionale cu avizul MJ. Teza a doua nu are predicat. In practica, eu zic ca va fi extrem de amuzant. Daca institutia publica respectiva nu are consilier juridic cu vechime de 20 de ani, nu va putea recruta unul din afara pentru a-l face director general, pentru ca trebuie sa reprezinte in mod permanent in instanta interesele institutiei publice respective. Ce se intampla in situatia in care, institutia publica nu are probleme de instanta? Nu va putea avea director general al compartimentului judiciar ci doar director adjunct  care nu va avea sef. Organizarea aceasta a compartimentului judiciar presupune cel putin 3 consilieri juridici: un director general, un director adjunct si un consilier juridic subordonat. Adica 2 trantori la o albina muncitoare
      Nici acest proiect nu prevede obligativitatea consilierului juridic de a fi membru al unei organizatii profesionale, ceea ce e si normal. Astfel, se pune problema ce se va intampla daca o institutie publica nu are niciun consilier juridic cu vechime de 20 de ani care nu este membru al unei organizatii profesionale? Practic acea institutie publica nu va putea avea director general juridic pentru ca doar cei care sunt membrii ai organizatiei profesionale pot fi directori juridici (ce frumos suna!). Si ultima intrebare legata de acest articol: Pe baza caror criterii, organizatia profesionala va propune un director general sau un director adjunct la o institutie publica?

      Art. 27 alin. 1: WOOW!!! Acest articol m-a convins definitiv sa intru la serviciul administrarea patrimoniului din cadrul primariei. Vorbesc de pe acuma cu actualul meu sef ca dupa ce intru la primarie (ma fac si membru de partid daca trebuie) sa revendice cladirea primariei care va fi evaluata la minim 3 milioane de euro, sa plateasca taxa de timbru, voi castiga in instanta, voi primi 300.000 de euro, si ii facem fifty-fifty. Dar ce ma fac daca directorul general si directorul general adjunct si seful de compartiment imi cer sa lucrez pe branci, pe actiune isi pun ei semnaturile si nu ma lasa sa reprezint efectiv in instanta, si impart ei dupa aia suma de 300.000 de euro? Clar, negociez si cu ei. Si vorbim dupa aia cu primarul sa isi sune toti prietenii sa dea in judecata primaria sa faca actiuni vadit neintemeiate si sa incasam comisionul de 10 %. Dam ceva si avocatilor ca si ei trebuie ca sa traiasca cum ar zice un celebru primar de sector 5.
      Sau sa intru mai bine la Finante? Oricum, daca esti membru al partidului potrivit poti sa intri unde vrei. In calitate de consilier juridic la finante, voi face declaratii de creanta impotriva debitorilor de milioane de euro, vorbesc cu administratorul judiciar sa imi respinga declaratiile de creanta, fac contestatie la tabel si castig si incasez 10%.
      Va dati seama ce se poate intampla daca toti consilierii juridici gandesc ca mine 🙂
      Art. 36 – Pe langa magistrat, consilierul juridic va fi si avocat, cu cabinet, va acorda consultanta juridica persoanelor fizice si juridice. De-a dreptul mirobolant.
      Art. 48 – da posibilitatea ocuparii postului de consilier juridic prin transfer “in interesul serviciului”
      Aici m-am oprit cu studiul proiectului de lege. Am vazut suficient. Tocmai mi-am semnat demisia si ma reorientez. Am prieteni in consiliul local al localitatii unde traiesc si vorbesc cu ei, ma angajeaza si pana la sfarsitul anului mi-am rezolvat toate problemele financiare. Imi deschid si cabinet individual, iar din 2 procese ale Primariei imi voi achita creditul pe care il am la banca. Din alte 2 procese imi fac casa. Totul perfect legal, iar la pensie, va dati seama cat voi incasa, avand in vedere contributia efectiva din venituri salariale pe care o voi realiza.

    • un jurist spune:

      un proiect de lege pe care pot sa-l caracterizez ca fiind de domeniul SF.
      oare initiatorii nu cunosc faptul ca anul trecut a fost respins un alt proiect de lege asemantor ?
      nu o sa fie adoptat acest proiect de lege nici daca toti parlamentarii ar fi consilieri juridici ….
      este doar o „trasnaie juridica” asa cum cu siguranta poate spune si o persoana prezenta permanent pe acest site…
      pe de alta parte, o noua reglementare a activitatii consilierilor juridici ar fi bine venita, avand in vedere realitatile pe care le traim, dar aceasta noua reglementare trebuie sa fie una realista, care poate fi sustinuta si care sa puna profesia de consilier juridic acolo unde ii este locul, PE PICIOR DE EGALITATE CU CELELALTE PROFESII JURIDICE

  3. Cristi P. Sturzu spune:

    Propaganda electorala. Alo! Alo! Domnu’…domnu’ ministru, va felicit doar pentru omagiul adus poporului polonez, care pare sa fie singura emanatie originala din tot discursul. In strategia mai-sus prezantata, “apararea profesiei de avocat impotriva practicilor nelegale individuale si colective si concurenta neloiala” este un subiect interesant, dar enervant de superficial abordat. E cu schepsis! Stiu asta!
    Cu ce urmeaza, ati declansat mega-vortexul, dar merita sa ne minunam macar de modul cum a fost formulata: “este esential pentru bunul mers al justitiei si protectia drepturilor cetatenilor ca organele statului sa puna capat fenomenului inacceptabil al practicii nelegale institutionalizate a profesiei de avocat” In rest, e usor a scrie…strategii, cand nimic nu ai a spune.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.