Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE

Curtea de Apel Bucuresti. Drept la pensie judecator. Contestatie
13.04.2010 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Dosar nr. 752/116/2009

Format vechi nr. 4815/2009

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA A VII A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr. 6193/R

Şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2009

Curtea compusă din:

PREŞEDINTE: Petre Magdalena

JUDECĂTOR: Farmathy Amelia

JUDECĂTOR: Zeca Dorina

GREFIER: Colindeaţă Mihaela

*****************

Pe rol fiind soluţionarea recursului declarat de recurenta-pârâtă C.J. împotriva sentinţei civile nr. 407 din data de 27.04.2009, pronunţată de Tribunalul Călăraşi – Secţia Civilă, în dosarul nr. 752/116/2009, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Ţ.M. – având ca obiect “contestaţie decizie pensionare”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns: intimata-reclamantă Ţ.M. personal, lipsind recurenta-pârâtă C.J.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează Curţii lipsa de procedură cu recurenta-pârâtă C.J., la dosar nefiind restituită dovada de îndeplinire a procedurii de citare.

De asemenea, se mai arată faptul că recurenta-pârâtă C.J. a depus la dosar prin serviciul „registratură” al secţiei la data de 03.11.2009 o cerere prin care arată că are cunoştinţă de termenul de la această dată şi pe cale de consecinţă, solicită judecarea pricinii în baza dispoziţiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civ.  Totodată, se mai arată faptul că la dosar s-a depus prin serviciul „registratură” al secţiei la data de 02.11.2009 de către intimata-reclamantă Ţ.M. un înscris calificat ca fiind „note scrise” într-un singur exemplar.

Curtea, faţă de lipsa de procedură învederată cu recurenta-pârâtă, constată faptul că în raport de cererea depusă de aceasta are cunoştinţă de termenul acordat, sens în care apreciază procedura de citare legal îndeplinită cu partea recurentă.

Intimata-reclamantă, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepţii de invocat sau înscrisuri noi de ataşat.

Curtea constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul părţii intimate prezente în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.

Intimata-contestatoare, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă C.J., cu consecinţa menţinerii hotărârii judecătoreşti pronunţate de către instanţa de fond ca fiind temeinică şi legală.

Depune concluzii scrise.

Fără cheltuieli de judecată.

Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispoziţiilor art.150 Cod proc. civ. şi reţine cauza spre soluţionare.

C U R T E A,

Prin recursul înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a  VII-a Civilă şi pentru cauze privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale la data de 16.07.2009, recurenta C.J. a criticat sentinţa civilă nr. 408/27.04.2009 pronunţată de Tribunalul Călăraşi – Secţia Civilă în dosarul nr. 752/116/2009, susţinând că instanţa de fond a pronunţat hotărârea fără a ţine cont de faptul că intimata-reclamantă nu îndeplinea condiţiile de vechime doar în funcţia de judecător pentru obţinerea pensiei de serviciu.

În drept, recurenta şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă.

Intimata-reclamantă Ţ. M. nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosarul cauzei Note scrise, prin care a solicitat respingerea recursului, invocând dispoziţiile art. 88 din Legea nr. 19/2000 potrivit cărora decizia Casei teritoriale de pensii necontestată în termen este definitivă, această regulă aplicându-se şi deciziei nr. 14019/17.09.2007 prin care i-a fost stabilită pensia de serviciu.

Prin aceleaşi Note scrise, intimata a subliniat că recurenta se află într-o eroare juridică solicitând casarea hotărârii instanţei de fond întrucât faţă de conţinutul dispoziţiilor art. 312 Cod pr.civilă, în ipoteza găsirii ca întemeiat  a motivului de recurs fondat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, instanţa de control judiciar poate doar modifica sentinţa recurată, nicidecum casa hotărârea supusă recursului.

Analizând recursul, prin raportare la conţinutul dispoziţiilor art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, Curtea reţine următoarele:

Într-adevăr, prin recursul formulat, recurenta solicită casarea hotărârii pronunţată de Tribunalul Călăraşi, deşi îşi întemeiază motivele de recurs pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, împrejurare ce pare a proba confuzia pe care o face recurenta între soluţia de casare şi cea de modificare a unei sentinţe ca efect al exercitării căii de atac a recursului.

De cele mai multe ori invocarea dispoziţiilor art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă conduce, în ipoteza admiterii recursului, la modificarea sentinţei, iar nu la casarea acesteia, împrejurare pe deplin aplicabilă şi în prezenta cauză în considerare argumentelor ce vor fi în continuare expuse:

Analizând recursul, prin raportare la conţinutul dispoziţiilor art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, Curtea reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 408/27.04.2009 pronunţată în dosarul nr. 752/116/2009, Tribunalul Călăraşi – Secţia Civilă  a admis în parte contestaţia formulată de intimata-reclamantă şi a anulat decizia nr. 144019/2009 emisă de recurentă.

În motivarea sentinţei, Tribunalul Călăraşi a apreciat că este supus revizuirii numai modul de calcul al drepturilor de pensie şi nu dreptul însuşi, decizia nr. 144019/2007 devenind definitivă ca efect al necontestării sale în termenul legal de 45 de zile, dreptul la pensie al reclamantei-intimate fiind un drept câştigat asupra căruia Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi nu mai poate reveni.

Instanţa de fond a mai reţinut şi faptul că prin decizia nr. 144019/2009 nu s-a dispus anularea deciziei cu acelaşi număr emisă la data de 17.09.2007 prin care s-au stabilit drepturile de pensie ale reclamantei-intimate, coexistând, ca efect al acestei împrejurări, două decizii contradictorii prin care se admite, respectiv se respinge, cererea de pensionare a aceleeaşi petente.

Soluţia pronunţată de Tribunalul Călăraşi ignoră dispoziţiile legale înscrise foarte clar în conţinutul alin. 1 al art .89 din Legea nr. 19/2000 (în forma în vigoare la data de 12.02.2009) potrivit cărora în situaţia în care se constată erori în stabilirea şi în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovaţi.

Lectura atentă a acestei dispoziţii legale scoate la iveală două situaţii în care sunt posibile revizuirea şi modificarea legală, respectiv stabilirea eronată a drepturilor şi plata eronată a acestor drepturi.

Prin urmare, este pe deplin posibilă revizuirea şi în cazul în care drepturile înseşi au fost stabilite cu încălcarea dispoziţiilor legale sau în situaţia în care drepturile la pensie, calculate ipotetic în cazul intimatei-reclamante la data de 17.09.2007, au suferit modificări legale în conformitate cu legislaţia în vigoare la momentul revizuirii.

Este de subliniat în acest context următorul aspect: vocaţia la pensia de serviciu a reclamantei-intimate se naşte la momentul în care prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii este înaintată Preşedintelui României  propunerea de eliberare din funcţie.

În baza acestui decret care constituie modalitatea specifică a încetării activităţii judecătorului care cere pensionarea, persoana interesată, în speţă reclamanta-intimată, se adresează C. J. pentru stabilirea şi plata pensiei de serviciu.

Prin urmare, nici hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, nici decretul prezidenţial nu nasc în patrimoniul reclamantei-intimate dreptul de a primi pensie de serviciu, analiza îndeplinii condiţiilor legale pentru acordarea pensiei de serviciu revenind în atribuţiile C.J.

Cele două acte cu caracter administrativ, mai sus evocate, reprezintă etape prealabile obligatorii pentru soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu, cerere care trebuie raportată la data la care magistratul în funcţie a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să ia act de încetarea activităţii prin pensionare.

În acest context, Curtea arată intimatei-reclamante că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu are autoritate de lucru judecat, singura instituţie în măsură să aprecieze asupra îndeplinirii condiţiilor privind acordarea pensiei de serviciu fiind Casa Judeţeană de Pensii de la domiciliul celui care cere pensionarea, în conformitate cu dispoziţiile art. 82 alin.2 din Legea nr. 19/2000, dispoziţiile legii speciale, respectiv prevederile Legii nr. 3032004, neconţinând norme derogatorii în acest sens, urmând, pe cale de consecinţă, a se aplica dreptul comun în materia asigurărilor sociale, respectiv Legea nr. 19/2000.

Este de asemenea de precizat că în anul 2007, când intimata-reclamantă a solicitat recurentei un calcul al cuantumului drepturilor de pensie, acest calcul s-a realizat benevol şi fără nicio obligaţie legală din partea recurentei întrucât, la momentul solicitării din anul 2007 intimata-reclamantă nu a ataşat cererii de calculare documentele obligatorii care îi atestau încetarea calităţii de asigurat, în conformitate cu dispoziţiile art. 83 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 19/2000 (în forma în vigoare în luna septembrie 2007). În concret, pentru ca în anul 2007 reclamanta-intimată să aibă dreptul la acordarea şi calcularea pensiei de serviciu, pe lângă vechimea înscrisă în legea specială, respectiv în Legea nr. 303/2004, era necesar să prezinte recurentei dovezi care să ateste încetarea calităţii de asigurat. Este de subliniat în acest sens că dispoziţiile Legii nr. 303/2004 nu derogă, nu completează şi nu modifică prevederile legii cadru în privinţa actelor necesare pentru un dosar complet de pensionare.

Curtea cunoaşte practica unor magistraţi încă în activitate de a se adresa Caselor de Pensii pentru calculul drepturilor ce ar reprezenta cuantumul pensiei de serviciu, chiar dacă nu există şi intenţia corelativă de pensionare la momentul solicitării calculului. Ulterior obţinerii acestor calcule, pentru a căror efectuare Casele de Pensii nu au avut niciun temei legal, respectivii magistraţi au continuat sau continuă să îşi desfăşoare activitatea, considerând că au posibilitatea de a-şi pune oricând în plată deciziile de pensionare obţinute anterior, prin solicitarea pensionării efective adresată Consiliului Superior al Magistraturii şi consfinţită prin decretul de eliberare din funcţie emis de Preşedintele României.

Nicio dispoziţie legală nu conţine sintagma punerii în plată a deciziei de pensionare. Mai mult decât atât, în cazurile mai sus descrise, aşa-numitele decizii de pensionare nu sunt altceva decât nişte calcule ale unor drepturi ipotetice, câtă vreme nu s-a cerut pensionarea Consiliului Superior al Magistraturii şi nu s-a făcut dovada încetării calităţii de asigurat din sistemul în care se solicită pensionarea.

De aceea, asemenea calcule nu pot reprezenta un drept câştigat pentru că dreptul la pensie se naşte atunci când se solicită pensionarea şi este reglementat de dispoziţiile legale în vigoare la momentul formulării cererii de pensionare, împrejurare neinfluenţată de intervalul de timp necesar pentru soluţionarea cererii de către Consiliul Superior al Magistraturii şi emiterea decretului prezidenţial.

Nimic nu a împiedicat-o pe intimata-reclamantă ca în anul 2007 să solicite Consiliului Superior al Magistraturii pensionarea şi nu doar un simplu calcul al unor drepturi eventuale, supuse condiţiei eliberării din funcţie ca efect al pensionării. Opţiunea proprie a expus-o pe intimata-reclamantă schimbării condiţiilor necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu, posibilitate pe care o are legiuitorul şi pe care a şi exercitat-o ulterior lunii septembrie 2007 în materia pensiei de serviciu pentru magistraţi.

În ceea ce priveşte pretinsa coexistenţă contradictorie a două decizii, purtând acelaşi număr, dar emise la date diferite de recurentă, Curtea apreciază că prima decizie a încetat să-şi producă efectele la data la care cea de-a doua decizie a revizuit-o. Este un caz particular de caducitate a unui act juridic (denumit de legiuitor revizuire), împrejurare care nu impune necesitatea ca emitentul actului devenit caduc ca efect al revizuirii permise de lege să procedeze la anularea deciziei revizuite.

Prin urmare, nu poate fi vorba despre coexistenţa juridică a celor două decizii, astfel cum în mod eronat a apreciat instanţa de fond.

Această împrejurare nu înseamnă şi nu echivalează cu aplicarea retroactivă a legii civile.

Curtea subliniază că instanţa de fond trebuia să ţină cont de faptul că prin decizia de pensionare nr. 144019/2007 C.J.  nu a stabilit dreptul la pensie (chiar dacă, din raţiuni formularistice, o asemenea menţiune este înscrisă în respectivul act), ci vocaţia, la nivelul datei de 17.09.2007, a reclamantei-intimate de a primi pensie de serviciu la momentul în care va cere Consiliului Superior al Magistraturii eliberarea sa din funcţie în scopul pensionării.

Această vocaţie, care nu se confundă cu dreptul însuşi, poate suferi modificări în raport de dispoziţiile legale în vigoare la data solicitării adresate Consiliului Superior al Magistraturii pentru eliberarea din funcţie. Dreptul de a primi pensie de serviciu se naşte la data la care această cerere a fost depusă la C.J. în termen de 30 de zile de la data emiterii decretului prezidenţial de eliberare din funcţie, nici în acest sens legea specială, respectiv Legea nr.303/2004, necuprinzând dispoziţii derogatorii, ceea ce impune aplicarea dreptului comun în cauză,  reprezentat de dispoziţiile art.83 alin.1 din Legea nr.19/2000.

Orice fel de alte calcule potenţiale, efectuate benevol de Casa de Pensii, în condiţiile în care nu existau nici hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii şi nici decretul prezidenţial de eliberare din funcţie a reclamantei-intimate, nu creează drepturi în favoarea acesteia, cel puţin în materia asigurărilor sociale privind acordarea pensiei de serviciu. Dreptul câştigat, la care se referă atât intimata-reclamantă în notele scrise, cât şi instanţa de fond în considerentele sentinţei recurate, este doar dreptul la pensie şi nivelul acestei pensii de serviciu la momentul eliberării din funcţie prin decret prezidenţial.

Soluţionarea eronată a cererii atrage, în condiţiile art. 312 alin.3 Cod pr.civilă coroborate cu dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, modificarea în tot a sentinţei recurate ca efect al admiterii recursului.

Confuzia recurentei în privinţa solicitării casării sentinţei în locul modificării acesteia, este lipsită de efecte în ceea ce priveşte temeinicia motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, împrejurare care a condus la admiterea recursului.

Intimata are posibilitatea pentru a-şi lămuri situaţia personală de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru clarificarea aspectelor care ţin de calitatea sa de magistrat faţă de împrejurarea că la data la care, prin hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a admis cererea de pensionare a reclamantei, aceasta nu îndeplinea condiţiile de pensionare, ceea ce Curtea a stabilit prin prezenta decizie cu autoritate de lucru judecat.

Având în vedere că propunerea de eliberare din funcţie a magistratului se poate dispune restrictiv doar în circumstanţele enumerate limitativ în art.65 din Legea nr. 303/2004 (în forma în vigoare la data adoptării de Consiliul Superior al Magistraturii a Hotărârii nr. 1426/17.12.2008), iar intimata-reclamantă nu pare a se încadra în niciuna din situaţiile avute în vedere de legiuitor, este preferabil a se lămuri în ce măsură, raportat la efectele prezentei decizii, reclamanta-intimată şi-a păstrat sau nu calitatea de magistrat şi ulterior datei de 20.01.2009, dată la care a fost emis Decretul Preşedintelui României prin care intimata a fost eliberată din funcţie.

Intimata are posibilitatea de a solicita Consiliului Superior al Magistraturii revocarea hotărârii nr. 1426/17.12.2008, reîncadrarea sa pe funcţia deţinută la data emiterii decretului prezidenţial, în acest context Curtea amintind faptul că orice cerere, inclusiv cererea de pensionare formulată de intimata-reclamantă, trebuie analizată de toţi factorii decidenţi (printre care se numără şi Consiliul Superior al Magistraturii în virtutea dispoziţiilor art. 65 alin. 3 din Legea nr. 303/2004) prin prisma dispoziţiilor legale, de vreme ce atât hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi decretul prezidenţial sunt etape prealabile obligatorii prin care se probează încetarea calităţii de asigurat a magistratului care solicită pensionarea. Chiar dacă, în final, aprecierea asupra îndeplinirii tuturor condiţiilor legale aparţine recurentei din prezenta cauză, poate fi supus dezbaterii în ce măsură şi Consiliul Superior al Magistraturii, ca autoritate emitentă a unui act obligatoriu în vederea pensionării unui judecător, este răspunzător de soluţia având ca obiect propunerea de eliberare din funcţie adresată Preşedintelui României. Câtă vreme o astfel de propunere, prevăzută de dispoziţiile art. 65 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, materializată prin adoptarea în cazul reclamantei-intimate a Hotărârii nr. 1426/17.12.2008, a produs efecte juridice conducând la decretul de eliberare din funcţie, se poate supune dezbaterii în ce măsură situaţia personală a intimatei-reclamante a fost afectată de o hotărâre a unui organ colegial (în speţă Consiliul Superior al Magistraturii).

Curtea nu are competenţa ca în cadrul acestui recurs să aprecieze asupra nulităţii Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1426/17.12.2008, pentru că nu poate excede obiectului recursului, precizările mai sus expuse constituind un punct de vedere şi un răspuns la susţinerile reclamantei-intimate referitoare la Hotărârea nr. 1426/17.12.2008 a Consiliului Superior al Magistraturii, susţineri ce se pot regăsi în conţinutul cererii de chemare în judecată, orice demers ulterior pronunţării prezentei decizii reprezentând exclusiv opţiunea personală a reclamantei-intimate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 312 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentinţa recurată în sensul că va respinge contestaţia ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă C.J. împotriva sentinţei civile nr. 407 din data de 27.04.2009, pronunţată de Tribunalul Călăraşi – Secţia Civilă, în dosarul nr. 752/116/2009, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Ţ.M.

Modifică în tot sentinţa recurată în sensul că:

Respinge contestaţia ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 03.11.2009.

PREŞEDINTE             JUDECĂTOR              JUDECĂTOR

Magdalena Petre          Farmathy Amelia            Zeca Dorina

GREFIER

Colindeaţă Mihaela

Red.A.F.

Dact.LG/2 ex./02.12.2009

Jud.fond: L.Iacob; M.Liţu

Notă de subsol.

Contestatoarea-intimată a fost reîncadrată în funcţia de judecător prin decret prezidenţial în ianuarie 2010.

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.