CSM a respins sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la incalcarea unor dispozitii din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor de catre Dana Girbovan. UPDATE: DETALII
26 aprilie 2010 | JURIDICE.ro
Sectia de judecatori a CSM a decis joi, 22 aprilie 2010, respingerea sesizarii Inspectiei Judiciare cu privire la incalcarea de catre jud. Dana Girbovan, presedintele UNJR, a dispozitiilor art. 9 alin. 2 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.
Dana Girbovan a fost audiata timp de doua ore cu privire la acuzatia formulata de catre Inspectie.
Au luat cuvantul in apararea sa judecatorii Adrian Neacsu, presedintele Tribunalului Vrancea si membru fondator UNJR, Horatius Dumbrava, presedintele Curtii de Apel Targu Mures si fondator UNJR, Lavinia Lefterache – judecator CAB si membru Senatul UNJR, care au insistat cu privire la libertatea de exprimare a judecatorilor in privinta actelor politice care incalca independenta justitiei si cu privire la importanta libertatii de asociere a magistratilor.
Au mai participat judecatorii Dana Cigan, vicepresedintele Curtii de Apel Oradea, Madalina Afrasinie, Tribunalul Bucuresti, Simona Neacsu, Judecatoria Buftea, membri UNJR.
Judecatorul Virgil Andreies s-a abtinut.
Vom reveni cu detalii.
26 aprilie 2010
Inainte de inceperea discutiilor, judecatorii Adrian Neacsu si Horatius Dumbrava au distribuit membrilor Sectiei o mapa cu acte ale UNJR si cartea Comentariu asupra principiilor de la Bangalore privind conduita judiciara, tradusa de judecatorul Cristi Danilet.
Virgil Andreies a declarat ca se abtine.
Discutiile:
Florica BEJINARU: Sectia a fost sesizata pentru a se aprecia daca au fost incalcate dispozitiilor art. 9 alin. 2 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor. E un dosar din 2008.
Dana GIRBOVAN: nu am alte probe de formulat. Daca aveti curiozitatea, in mapa se afla acte al UNJR (luari de pozitie, comunicate). Vi s-a mai inmanat o carte, Comentariu asupra principiilor de la Bangalore privind conduita judiciara. Este o buna ocazie pentru CSM si corpul judecatorilor sa dezbata urmatoarele doua chestiuni: una privind obligatia de rezerva a judecatorilor pusa in balanata cu a celor asociati in asociatii profesionale si dreptul la libera exprimare, si a doua este legata de raspunderea judecatorului atunci cand acesta actioneaza ca si membru al unei asociatii profesionale precum si limietele in care Inspectia Judiciara poate actiona vizavi de activitatea UNJR.
Prin rezoluita din 12 decembrie 2008 ce a stat la baza sesizarii Sectiei pentru judecatori, dupa ce se dipusese clasarea actiunii disciplinare fata de toti cei patru judecatori vizati de sesizarea initiala, constandu-se ca prin actiunea imputata ca nu a fost exprimata vreo prefereinta fata de doctrine sau partide politice, sub aspect deontologic, cercetarea a continuat doar in privinta persoanei mele si, din cate am inteles eu, motivul ar fi ca eu sunt cea care a semnat respectiva plangere prealabila. Intai, aceleasi considerente ar fi trebuit avute de Inspectia Judiciara si in cadrul cercetarii disciplinare. E vorba de aceeasi fapta. Ca atare, considerentele pentru angajarea raspunderii mele, indiferent ca e de natura discilinara sau priveste deontologia ar trebui sa fie pentru toti aceleasi. Nu s-ar justifica, ab initio, urmand rationamentul Inspectiei, cerecetarea celorlalti membri ai Consiliului Director. Dincolo de aceasta inconsecventa logica si juridica, cred ca trebuie analizat modul in care trebuie angajata raspunderea unui judecator atunci cand asociatia din care face parte actioneaza intr-un fel de natura a aduce atingere independetei Justitiei. Raspunsul se afla in statutul fiecarei organizatii si in lege. Si daca sunt de acord cu Inspectia Judiciara cand spune ca un judecator nu se poate ascunde in spatele unei asociatii, nu pot fi de acord cu modul in care intelege angajarea acestei raspunderi. Potrivit statutului pe care noi l-am comunicat Inspectiei, organul deliberativ principal in UNJR este Adunarea Generala. Consiliul Director pune in executare hotararile Adunarii Generale si asigura, totodata, conducerea operativa a asociatiei. Singura atributie a presedintelui, conform statutului, e aceea de a reprezenta asociatia in relatiile cu tertii. Iata, deci, ca nici intr-un caz nu poate fi angajata raspunderea unui judecator pentru fapta asociatiei pentru singurul motiv ca, in calitate de presedinte si reprezentant legal al acesteia, semneaza acte ce emana de la organele de.conducere. Desi toti membrii Consiliului Director si-au asumat chiar public fapta pentru care sunt cercetata, lucru recunoscut partial pentru judecatorul Marius Motolea, cercetarea a continuat doar in persoana mea. Am aratat aceste chestiuni doar pentru a incerca sa lamuresc, poate sa ma ajutati dumneavoastra, care au fost ratiunile care au stat la baza succesiunii faptelor. Nu am facut acest lucru pentru a gasi o cale de a ma exonera pe mine insami de raspunderea pe care mi-o asum. Motiv pentru care azi voi dezvalui in fata domniilor dumneavoastra faptul ca am votat pentru introducerea acestei plangeri prealabile si ca in calitate de membru al Consiliului Director, motiv pentru care raspund in calitate de membru al Adunarii Generale, al Consiliului Director al UNJR.
Trecand de la probleme ce privesc procedura, as vrea sa analizez fondul problemei. In momentul in care am luat aceasta decizie si mi-am exprimat-o prin vot, am avut in vederea un act pe care il consider fundamental vizavi de conduita judecatorului, Carta Europeana cu privire la Statutul Judecatorului. Mai precis, principiile generale din aceasta Carta prevad si, citesc, “statutul ofera fiecarui judecator care considera ca independenta Justitiei e pusa in pericol sau ignorata intr-un mod oarecare, posibilitatea de a sesiza o instanta independenta care dispune de mijloace efective pentru a solutiona sau a propune solutionarea situatiei respective”. Aplicand acest principiu la situatia concreta, dincolo de pozitia publica foarte transanta pe care am avut-o, am consderat ca respectarea independentei Justitiei si restabilirea echilibrului puterilor in stat se poate face doar pe calea unei actiuni in justitie. E adevarat ca plangerea prealabila indreptata, in principal, impotriva votului din Comisia Juridica a Camerei Deputatilor si subsecvent votului din Camera Deputatilor este calea de urmat. De ce spun ca e important? Pentru ca prin raspunsul dat de catre CSM prin doamna presedinta Lidia Barbulescu sesizarii UNJR s-a aratat ca „activitatea concreta desfasurata in acest caz de Comisia Juridica (ancheta) nu intra in sfera atributiilor constitutionale ale Camerei Deputatilor”. Nu voi face aparari si argumentari pe fondul admisibilitatii unei actiuni in contencios avand ca obiect anularea acestor acte intrucat asemenea chestiuni pot fi analizate doar de o instanta de judecata si nu de CSM (discutia e interesanta din punct de vedere juridic). Ceea ce e esential, din punct de vedere al faptei, este, daca prin continutul sau, plangerea putea aduce in vreun fel atingere aparentei de impartialitate. Cu mare atentie am incercat sa urmaresc firul logic al Comsiei juridice, de disciplina si imunitati si am avut 2 premise si o concluzie.
Prima premisa a constat in faptul ca, in ipoteza formularii unor acuzatii penale la adresa domnilor Miron Mitrea si Adrian Nastase in fata organelor judiciare, aparenta de impartialitate a instantei ar fi afectata. Or, aceasta premisa decurge, la randul sau, dintr-o concluzie gresita a Comisiei de disciplina si anume ca prin plangerea prealabila, UNJR ar fi avansat ideea unei obligatii a Camerei Deputatilor in formularea solutiei de incepere a urmaririi penale. In realitate, UNJR, in intreaga constructie a plangerii prealabile, a pornit de la o chestiune factuala si anume ca prin ancheta efectuata de Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor au fost incalcate limitele stabilite de lege si Constitutie puterii legiuitoare. In concret, Comisia a desfasurat, in opinia noastra, o activitate de judecata, facand aprecieri cu privire la caracterul pertinent, suficient al unor probe administrate pe parcursul cercetarii penale. Or, asa cum insusi CSM a aratat printr-un comunicat de la acea vreme, asemenea atributii sunt proprii instantelor de judecata, opinie pe care noi o impartasim in mod evident. Concluziile aceste anchetei s-au concretizat intr-un aviz ce a fost avut in vedere la votul final. Am mai facut in cadrul plangerii o argumentatie referitoare la rolul si limitele imunitatii parlamentare. Ca atare, nu am cerut niciodata puterii legiuitoare sa voteze intr-un anume mod. Putem insa sa cerem celorlalte puteri si cred ca e datoria celorlalte puteri sa o faca, sa actioneze intr-un mod de natura a respecta separatia puterilor in stat si independenta Justitiei. Am facut-o atunci, imi asum acest vot si vreau sa mai arat ca aceasta plangere a fost un episod din lupta asociatiei pentru o Justitie independenta in Romania. In mapa pusa la dispozitie, veti constata ca lupta asociatiei in acest fel a fost una constanta. E o lupta purtata pentru principii in care noi credem cu tarie si nu pentru sau impotriva unor persoane. Am actionat pe diferite cati (actiuni in justitie, luari de pozitii, comunicate de presa sau conferinte ce aveau ca obiect probleme sensibile ale sistemului). Nu vad cum actiunea pentru care sunt cercetata ar putea aduce atingere unei componente esentiale care e impartialitatea. Cum am mai spus, aceasta actiune se inscrie in linia urmata de asociatie. Studiind nota Inspecitie Judiciare si aplicand la ea logica Inspectiei ajung si eu la concluzia, eroanta desigur, ca prin insasi actiunea de sesizare pot aprecia ca e de natura a aduce atingre aparentei de impartialitate a instantelor de judecata. Si spun aceste lucru pentru ca Ia calificare (la pag. 11 din materialul Inspectiei Judiciare) actiunea noastra apare ca fiind o contestare a unui vot prin care parlamentarii si-au asumat o raspundere politica. Or, catalogarea naturii juridice a actului atacat era o chestiune litigioasa, combatuta de noi prin insasi textul plangerii. Ca atare, am tot dreptul sa cred ca, in conditiile in care aceasta plangere ar fi fost urmata de o actiune in instanta, aveam dubii rezonabile pentru a pune sub semnul intrebarii impartialitatea instantei. Ma voi opri aici cu rugamintea adresata de a avea in vedere celelalte aparari. Va multumesc. Si as mai avea o rugaminte, pentru ca Adrian Neacsu si Horatius Dumbraba ar dori sa exprime un punct de vedere.
Florica BEJINARU: intreabari?
Anton PANDREA: citeste din cartea pusa la dispozitie cu privire la impartialitate (“judecatorul va trebui sa se abtina de la orice comentariu in legatura cu o cauza aflata in curs de judecare sau care i-ar putea fi dedusa spre judecare, despre care s-ar putea crede in mod rezonabil ca ar afecta solutia sau ar putea dauna aparentei de echitate a procesului. De asemenea, judecatorul se va abtine sa faca comentarii in public sau in alt mod, care ar putea afecta caracterul echitabil al procesului fata de orice persoana sau chestiune.”). Intreaba daca demersul UNJR inlcaca cele citate.
Dana GIRBOVAN: din cate situ, CEDO s-a pronuntat (cauza Udestine vs. Rusia???). Demersul nostru nu a vizat vreun proces, s-a limitat strict la modul in care o Comisie a facut o ancheta cu depasirea limitelor. Nu am cerut Parlamentului sa ceara urmarirea penala. Insasi Inspectia arata ca in cuprinsul acestei plangeri nu s-a facut nicio apreciere cu privire la nevinovatia persoanelor impotriva carora se solicitase inceperea urmaririi penale, vinovatia sau nevinovatia persoanelor.
Dan LUPASCU: intreaba daca acea plangere prealabila a fost continuata in sensul Legii 554.
Dana GIRBOVAN: nu am continuat demersul prin introducerea actiunii in contencios administrativ pentru ca datele problemei s-au schimbat oarecum. S-a ridicat imunitatea in cazul lui Miron Mitrea. Rostul plangerii a fost atins. Incepand cu acest caz, nu s-au mai facut referiri la probe. In ultima perioada, din declatiile publice ale Comisiei, am sesizat o schimbare, nu s-au facut aprecieri cu privire la temeinicia, oportunitatea probelor.
Dan LUPASCU: suntem intr-o actiune fara obiect. Actiunea fata de dumneavoastra este fiindca sunteti presedinta UNJR sau fiindca ati semnat plangerea? Cred ca trebuia sa fie si reprezentantii Inspectiei Judiciare aici ca sa ne lamureasca cu privire la cadru.
Florica BEJINARU: probe?
Dana GIRBOVAN: nu doresc niciun fel de probe. Doar sa fie ascultati si colegii mei.
Dan LUPASCU: ati spus ca “daca aveti curiozitatea sa consultati mapa”, inseamna ca acestea nu sunt probe. Colegial.
Dana GIRBOVAN: nu am fost de acord sa comunicam acte interne ale asociatiei. Fiecare judecator raspunde pentru actele sale .Nu voi fi eu cea care spune cine a votat pentru sau impotriva. Rog sa fie audiati membrii ai Consiliului Director.
Adrian NEACSU: de fapt, vreau sa fac ceea ce s-ar numi, pentru c-ati adus vorba de procedura civila, o cerere de interventie in interes propriu. Plangerea initiala a petentului a privit toti membrii consiliului director al UNJR din momentul formularii plangerii prealabile la Parlament. Cercetarea disciplinara i-a vizat ca atare pe toti membrii consiliului director. Dintr-un motiv care imi scapa, inspectia judiciara a gasit de cuviinta sa continue actiunea in materie deontologica doar fata de presedintele UNJR. In ce ma priveste, s-a retinut ca cererile scrise prin care imi asumam plangerea asociatiei in calitate membru al organului de conducere al UNJR nu aveau semnatura mea olografa. Va rog sa luati act ca suplinesc lipsa semnaturii in fata dvs. si ca atare solicit extinderea cercetarii si asupra persoanei mele.
(discutii in legatura cu procedura aplicabila in materia cercetarii deontologice)
Ca sa evitam discutiile in legatura cu procedura, sunt un simplu martor sau ce considerati ca este compatibil cu procedura, insa va rog sa ma ascultati. Prima mea solicitare vizeaza suplinirea lipsei semnaturii invocate de inspectia judiciara si in consecinta extinderea cercetarii si fata de mine. Imi asum in fata dvs. cererile trimise inspectiei. Pentru considerentele pentru care colega mea este in fata dvs., tot asa ar trebui sa fim si noi, respectiv pe langa mine d-ul Horatiu Dumbrava si d-ul Marius Motolea.
A doua solicitare o fac in calitate de membru fondator al UNJR. In mapele pe care le-ati primit sunt actiunile publice ale UNJR de la infiintare. Va solicit sa extindeti obiectul cercetarii de fata asupra intregii activitati a UNJR. Cred ca aceasta ar fi sansa sa salvam caracterul derizoriu al acestei actiuni. Puteti folosi ocazia pentru a pronunta o hotarare-cadru, una de principiu cu privire la limitele de miscare ale asociatiilor profesionale in spatiul public. Sa va pronuntati pe limitele in care asociatiile profesionale se pot exprima. Aveti posibilitatea sa va exprimati cu privire la continutul libertatii de exprimare colective a judecatorilor, care peste tot in lume este exercitata prin intermediul asociatiilor sau a celorlalte forme de organizare. Mai mult, aveti sansa ca prin hotararea pe care o dati sa va asociati asociatiile profesionale in realizarea rolului important pe care il aveti de aparare a independentei justitiei. Scopul fundamental al asociatiilor profesionale tocmai acesta este, apararea independentei justitiei. Consider ca nu e bine sa ramaneti singuri pentru a lupta cu amenintarile la adresa independentei justitiei. Consiliul ar fi primul in castig daca alaturi de el ar fi asociatiile. Spuneti-le ca pot apara independenta justitiei. UNJR asta a facut atacand votul comisiei juridice.
In sfarsit, daca suplinirea semnaturii mele nu este suficienta, sunt gata sa savarsesc abaterea deontologica de la art 9 alin 2 in fata dvs. si cu martori. Afirm fara retinere ca in cadrul procedurii constitutionale de incuviintare a urmaririi penale daca comisia juridica intra pe fond, analizeaza probele, stabileste vinovatia sau nevinovatia, face o judecata, atunci ea isi depaseste atributiile si intra in cadrul altei puteri constituite in stat, adica a judecatorilor. Va rog sa va sezizati din oficiu pe aceasta incalcare a codului.
Acum aveti toate elementele pentru a va putea pronunta pe o decizie cadru.
Horatius DUMBRAVA: e foarte importanta decizia pe care Sectia o ia astazi si pe un alt palier. S-a discutat despre etica si integritate. Si in 2005. Are un judecator o problema la cine se duce? Dupa ce se intampla un act etic si se ia o decizie, acestea trebuie publicate. Haideti sa gasim solutie la aceasta problema de incalcari ale eticii si deontologie. Am fost unul din redactorii acestei plangeri prealabile. Am avut doua dezamagiri. Nicio clipa nu am facut o mentiune la cei supusi cercetarii. Comisia juridica are fosti judecatrori si procurori. Cum poti tu ca si Comisie juridica care nu ai atributii de judecata sa spui ca cineva e vinovat sau nu? Ar fi facut rau chiar persoanei supuse avizului. Cu privire daca ar fi constitutional sa faci o astfel de plangere. Anumite acte ale Parlamentului…., avizul dat de Comisia juridica e un act de procedura penala. Accept si punctul de vedere ca poate fi un vot politic. Este normal ca un organism localizat intr-o alta putere a statului sa se comporte ca o alta putere? Noi in plangerea prealabila nu am facut referire nici la Miron Mitea si nici la Adrian Nastase. Pentru plangerea prealabila, au fost doua abtineri. Nu conteaza cine, cum a votat. Pentru actiunea in contencios, au fost majoritatea care au spus nu. Noi am creat o dezbatere publica, lucru preluat de CSM si Senat. Ne pregateam sa intervenim si la votul Senatului. Am reusit o dezbatere publica: cine trebuie sa faca Justitia.
Anton PANDREA: va inteleg demersul si as fi de acord cu el dar la pag. 5 din cartea pusa la dispozitie, sunt enumerate obligatiile pe care judecatorul le are. V-as intreba daca situatia ar fi fost invers? De la un grup parlamenatr – sa va sugereze sa procedati intr-un fel. Cum ati fi catalogat?
Horatius DUMBRAVA: o imixtiune.
Lavinia LEFTERACHE: cand eram presedinta la Sectia penala a Tribunalului Bucuresti Camera Deputatilor trimtiea frecvent astfel de cereri. Nimeni nu le-a calificat chestiuni de interferenta. Argumentul pe care l-ati folosit vine in sprijinul celor spuse de noi. Nici cei din Parlament nu considera ca e o ingerinta. Le trimiteam la dosar.
Dana GIRBOVAN: plangrea a fost trimisa Camerei Deputatilor. Asteptam o pozitie oficiala. Nu am facut si nu am cerut niciun fel de vot. E extrem de nociv pentru statul de drept.
Lavinia LEFTERACHE: nici Camera Deputatilor nu a considerat ca e o ingerinta.
Anton PANDREA: ma gandeam daca nu e un demers nefericit.
Dana CIGAN: in perioada protestului au existat sesizari la CSM ca la Registru nu se desfasoara activitate. Ni s-a cerut sa desfasuram activitate.
Lavinia LEFTERACHE: Principiile de la Bangalore au fost adoptate in 2002 cu ocazia revizuirii Presedintilor Curtilor Supreme (raspunzand lui Dan LUPASCU).
Horatiu DUMBRAVA: nedepunerea actiunii a fost un motiv pentru care mi-am dat demisia din UNJR. Nu toate actele Parlamentului sunt de natura politica.
Dana GRIBOVAN: ceea ce noi ne doream era mutarea actului de Justitie inapoi in sala de judecata. Si cred ca am reusit.
Pentru Juridice.ro, Alina Matei
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
