Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
6 comentarii

Despre Strategia de dezvoltare a Justitiei ca Serviciu Public 2010-2014
26.04.2010 | JURIDICE.ro, Dan LUPASCU

JURIDICE - In Law We Trust

Pentru că domnul ministru al justiţiei, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, nu ştie dacă „este oportun să începem consultările cu actualul CSM sau să aşteptăm până după alegerile pentru noua componenţă a acestuia” [1] ), motivând că „este greu să aşteptăm acum lucruri importante de la CSM”, care, „în actuala componenţă este într-o criză de credibilitate şi de legitimitate, nu numai din cauză că este pe final de mandat, ci şi din cauza performanţelor care lasă de dorit” [2]), având în vedere că din actualul mandat au mai rămas totuşi cca. 9 luni şi că încetarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu înseamnă şi pierderea calităţii de magistrat, socot că este şi de datoria noastră să analizăm temeinic şi să ne exprimăm opinia asupra Strategiei de dezvoltare a Justiţiei ca serviciu public 2010 – 2014, elaborată de Ministerul Justiţiei.

În acest sens, formulez observaţiile şi propunerile care urmează:

I. OBSERVAŢII DE PRINCIPIU

1. Este de salutat faptul că acest document (combinaţie între strategie şi plan de acţiune), care conţine multe măsuri binevenite, este supus dezbaterii publice.

De regulă, asemenea materiale erau create în „laboratoarele secrete” ale Ministerului Justiţiei şi impuse ca atare, fără o consultare propriu – zisă.

2. Strategia prezintă o viziune unilaterală, tributară concepţiei paternaliste a executivului cu privire la justiţie, care, pe alocuri, departe de a consolida independenţa justiţiei, inventează mecanisme noi de ştirbire a acesteia.

3. Strategia ignoră, cu desăvârşire, menţionarea Consiliului Superior al Magistraturii printre cei care au formulat propuneri de îmbunătăţire a funcţionării sistemului judiciar şi de consolidare a independenţei şi integrităţii justiţiei [3]).

4. Nu este clar dacă strategia vizează şi reformarea cadrului constituţional. Din moment ce avansează unele propuneri care se abat în mod evident de la legea fundamentală (cum ar fi: atribuţii noi în materie disciplinară ori modificarea competenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) se pare că răspunsul este afirmativ. În această ipoteză suntem în prezenţa unui regres. Dacă doar din eroare au fost formulate propuneri neconstituţionale, atunci acestea trebuie înlăturate. Pe de altă parte, având în vedere iminenţa revizuirii Constituţiei, documentul ar trebui să conţină şi măsuri profunde de revizuire a dispoziţiilor privind autoritatea judecătorească, în ideea întăririi independenţei şi responsabilităţii acesteia, în acord cu bunele practici internaţionale.

5. Deşi, declarativ se vorbeşte despre întărirea colaborării cu actualul Consiliu Superior al Magistraturii, în realitatea „marea reformă” ar urma să fie efectuată după alegerile din toamnă. Dacă există temerea că actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu poate fi un partener credibil pentru măsurile de reformă, cine garantează faptul că până la viitorul Consiliu Superior al Magistraturii autorii Strategiei vor fi în funcţie şi în măsură să o pună în aplicare?

6. Este contradictorie poziţia Ministerului Justiţiei, care, pe de o parte, califică drept „încurajator” dialogul lucrativ dintre Ministerul Justiţiei, pe de o parte, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, din primul trimestru al anului curent, iar, pe de altă parte, nu doreşte să întreprindă măsuri de reformă cu actualul Consiliu Superior al Magistraturii (ba, mai mult, potrivit declaraţiei de presă, ezită chiar să consulte această instituţie).

7. Ministerul Justiţiei îşi propune ca, „în limitele atribuţiilor sale”, să reformeze şi celelalte profesii juridice, dar o face prudent şi corect, pe când în cazul Consiliului Superior al Magistraturii nu-şi pune problema competenţelor sale în relaţia cu această instituţie.

8. Departe de inedit, ideea împărţirii magistraţilor în „vechi” şi „noi” este (fapt dovedit) contraproductivă. Ea mai ridică şi problema graniţei dintre generaţii de vreme ce, potrivit Strategiei, speranţa se leagă de cei dispuşi şi animaţi de dorinţa „de a rupe punţile cu vechile ambiguităţi şi vulnerabilităţi postdecembriste (…)”?!

9. Viziunea de reformare a sistemului judiciar nu este foarte clară, în sensul că, referitor la mai multe aspecte, se face vorbire generic de: „revizuire”, „reevaluare”, „clarificare”, „restructurare”, ş.a.; fără să se indice sensul concret al măsurilor preconizate.

10. Strategia împarte „măsurile reformatoare” în „marea reformă” şi „mica reformă”. Aşa fiind, paşii făcuţi până în prezent se încadrează în „reforma mijlocie” ori poate chiar în „lipsa reformei”?

11. Analiza SWOT nu suplineşte studiile de impact (neefectuate) cu privire la modificările propuse.

12. Indubitabil, Strategia” este un îndrumar despre ce ar trebui să facă „alţii” şi, foarte puţin, despre implicare Ministerului Justiţiei în procesul de reformă (care, în opinia noastră, are rolul principal de  „consilier juridic şef” al Guvernului, cu toate consecinţele care derivă din această calificare).

13. Strategia abundă în formulări generale, de genul „creşterea gradului de transparenţă”, „creşterea gradului de obiectivitate şi de democratizare”, „creşterea capacităţii de reacţie”, ş.a., reamintind de un „anume limbaj”.

14. „Sprijinul necondiţionat” pentru „vectorii de progres şi schimbare în bine din sistemul judiciar” (care se traduce prin „Nu cei vechi”?!) constituie o tendinţă evidentă de influenţare a procesului (încă nedeclanşat) pentru alegerea noilor membri CSM.

II. OBSERVAŢII PUNCTUALE

1. La pct. 2 este nepotrivită referirea la „partide parlamentare”, câtă vreme în Parlamentul actual funcţionează şi alte entităţi decât „partidele politice”.

2. La pct. 2.1. este criticabilă afirmaţia potrivit căreia „independenţa judecătorilor şi procurorilor a devenit un fapt incontestabil”, atâta timp cât executivul deţine încă pârghii importante de influenţare a justiţiei (ca, de exemplu: bugetul instanţelor (cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) este gestionat de Ministerul Justiţiei; numirea în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, se face de către o autoritate plasată în afara sistemului judiciar, etc.).

3. Este incorectă afirmaţia de la pct. 2.1., conform cărei „CSM a devenit singura instituţie care poate interveni în cariera şi activitatea magistraţilor” (Pentru opinie contrară, a se vedea, de exemplu: numirile în funcţii de conducere menţionate mai sus, delegarea procurorilor, etc.).

4. În nota 6 de la pag. 7, Ministerul Justiţiei îşi arogă, nejustificat, meritul exclusiv de finalizare a proiectului Legii de salarizare în sistemul judiciar din toamna anului 2008, ignorând iniţiativa şi contribuţia Consiliului Superior al Magistraturii, alături de aportul instanţelor, parchetelor, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi sindicatelor personalului auxiliar.

5. La pct. 2.3. se reia, cu obstinaţie, ideea pierderii de către Consiliul Superior al Magistraturii a conflictului juridic de natură constituţională cu Guvernul, făcându-se abstracţie de faptul că, pe fond, solicitările Consiliului Superior al Magistraturii erau întemeiate (vizând: subfinanţarea justiţiei (justificata expresie a fost utilizată, cu multe luni înaintea sesizării Curţii Constituţionale, de către ministrul justiţiei, în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii); omisiunea solicitării unor avize de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru acte normative privind activitatea autorităţii judecătoreşti (peste 100 de acte normative, la data sesizării Curţii Constituţionale); depăşirea atribuţiilor de audit ale Ministerului Justiţiei (cu încălcarea competenţelor Inspecţiei Judiciare).

6. La pct. 5.1. lit. b) nu se menţionează faptul că unele propuneri de intervenţie legislativă urgentă aparţin Consiliului Superior al Magistraturii ( ex.: simplificarea procedurii de citare; reformarea procedurii de judecare a recursului în interesul legii, etc.).

7. La pct. 5.2. lit. a):

– reducerea sferei incompatibilităţilor şi interdicţiilor este de salutat, dar trebuie să fie în acord cu legea fundamentală;

– nu există „magistraţi asimilaţi”, ci personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;

– implicarea ministrului justiţiei în procedura disciplinară este o măsură neconstituţională, care ar lărgi influenţa politică în justiţie;

– conferirea de atribuţii procurorului general şi preşedinţilor curţilor de apel de a aplica sancţiuni disciplinare magistraţilor (deşi, pe fond, poate fi considerată drept o măsură pozitivă) contravine dispoziţiilor constituţionale;

– propunerile de reglementare a condiţiilor de exercitare a acţiunii în regres, precum şi instituirea unui mecanism de asigurare de răspundere civilă pentru erori judiciare au fost formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (în urma consultării instanţelor, parchetelor şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor) şi se află de vreme îndelungată la Ministerul Justiţiei.

8. La pct. 5.2. lit. b) propunerile de modificare a Legii nr. 304/2004 au fost formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (pe baza consultării magistraţilor) şi transmise de mai multă vreme la Ministerul Justiţiei.

9. La pct. 5.2. lit. c):

– nu se precizează „aspectele esenţiale” asupra cărora trebuie concentrate atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

– nu există nicio legătură între atribuţiile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii şi cele ale adunărilor generale ale magistraţilor sau ale colegiilor de conducere.

10. La pct. 5.2. lit. d) – sunt omise parchetele.

11. La pct. 5.2. lit. e) modificarea Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii.

12. La pct. 5.3. lit. a):

– anterior operaţiunii de „echilibrare” a schemelor de personal, acestea trebuie stabilite corect, pe baza unor criterii obiective (volumul de activitate, complexitatea cauzelor, etc.);

– cu privire la inspectori, pe lângă ocuparea posturilor vacante, trebuie adecvată schema Inspecţiei Judiciare la nevoile reale ale sistemului. Pe de altă parte, selecţia după „criteriul reprezentativităţii”, pe lângă faptul că poate pune în umbră competenţa profesională, era valabilă când inspectorii erau detaşaţi la Consiliul Superior al Magistraturii;

– statutul Inspecţiei Judiciare este conturat în mod contradictoriu şi neconstituţional, prin nefericita idee de a trece sub autoritatea parlamentară.

13. La pct. 5.3. lit. b):

– din punct de vedere terminologic, este greşită sintagma „unificarea jurisprudenţei” (corect este: asigurarea unităţii practicii judiciare);

– în proiectele noilor coduri de procedură recursul în interesul legii nu este o „cale extraordinară de atac”;

restrângerea competenţei de judecată în primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este benefică, însă ignoră dispoziţiile art. 96 alin. (4) din Constituţie, republicată;

– rezolvarea problemei sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie „în următorii ani” şi aruncarea unei umbre de îndoială asupra prestaţiei profesionale a judecătorilor instanţei supreme (fără exemple concrete) sunt criticabile.

14. Asistenţa medicală de calitate, protejarea şi promovarea sănătăţii, precum şi prevenirea îmbolnăvirilor este prevăzută doar în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, nu şi pentru personalul din instanţe şi parchete.

15. În cazul arhivei fostului SIPA se prevede doar constituirea unei comisii mixte pentru inventarierea arhivei, nu şi soluţii pentru soarta acelor documente. Pe de altă parte, „dotarea Ministerului Justiţiei cu un aparat propriu de colectare specializată a informaţiilor din mediul penitenciar” este îngrijorătoare şi aminteşte de expresia cu „Maria” şi „pălăria”.

16. La pct. 5.4. lit. c) – îndepărtarea Institutului Naţional al Magistraturii de Consiliul Superior al Magistraturii, „monitorizarea” directă de către Ministerul Justiţiei şi „crearea unui canal de comunicare inter – instituţională direct între Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional al Magistraturii” reprezintă indubitabil un mare „salt în trecut”.

III. PROPUNERI

Considerăm că Strategia ar trebui să aibă în vedere şi următoarele măsuri:

1) organizarea de întâlniri între membrii Consiliului Superior al Magistraturii (magistraţi aleşi, membrii de drept şi reprezentanţii societăţii civile) şi conducătorii de instanţe şi parchete, cu participarea societăţii civile pentru dezbaterea problemelor importante privind sistemul judiciar;

2) consolidarea independenţei Inspecţiei Judiciare (de exemplu: sesizarea „proprie” din oficiu asupra unor semnalări din presă; atacarea cu recurs a hotărârilor apreciate ca fiind nelegale şi/sau netemeinice în materie disciplinară, etc.) şi sporirea eficienţei activităţii Inspecţiei Judiciare;

3) îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor şi asigurarea unităţii de practică (la nivelul Plenului, Secţiilor, precum şi între Secţii), prin prezentarea, în timp util, de către secretarul general sau, după caz, secretarul general adjunct, cu sprijinul direcţiilor de specialitate, a eventualei practici anterioare a Consiliului şi a practicii instanţelor judecătoreşti, în problema supusă dezbaterii;

4) promovarea unei propuneri legislative privind revizuirea competenţelor Plenului şi Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii (creşterea competenţelor Plenului; degrevarea de atribuţiile care nu ţin în mod esenţial de rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, etc.); stabilirea cvorumului de şedinţă şi, respectiv, a cvorumului de vot în raport de natura atribuţiei exercitate;

5) cooperarea cu asociaţiile profesionale şi societatea civilă în desfăşurarea unor proiecte sau studii (ca, de exemplu: evaluarea instituţională a funcţionării sistemului judiciar; deontologie profesională; jurisprudenţa CEDO în privinţa României, etc.);

6) continuarea organizării de întâlniri profesionale pentru asigurarea coerenţei practicii judiciare şi a practicii administrative (eventual şi la nivel teritorial) între preşedinţii secţiilor de specialitate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, reprezentanţii Comisiei de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii şi reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

7) analiza tendinţelor practicii judiciare în materiile care impun intervenţii legislative urgente şi formularea de propuneri corespunzătoare;

.8) îmbunătăţirea programului „Jurindex”, în colaborare cu reprezentanţii Tribunalului Vrancea, prin crearea unui motor eficient de căutare (eventual după „cuvinte cheie”), precizarea modului în care sentinţele şi deciziile instanţelor de apel au devenit definitive (şi irevocabile), etc.;

9) publicarea, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental, a hotărârilor relevante ale CEDO şi CJCE;

10) consultarea reprezentanţilor altor profesii juridice (avocaţi, consilieri juridici, notari publici, executori judecătoreşti, poliţişti, experţi, etc.) cu privire la problemele de practică neunitară;

11) crearea, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, a unui forum de discuţie pe probleme de practică neunitară;

12) stabilirea standardelor de bună funcţionare a instanţelor şi parchetelor şi revizuirea indicatorilor cantitativi şi calitativi privind activitatea instanţelor şi parchetelor, în acord cu standardele CEPEJ;

13) îmbunătăţirea activităţii de statistică judiciară (indicatori statistici revizuiţi; preluarea datelor statistice de la toate instanţele şi parchetele, etc.);

14) evaluarea proiectului privind stabilirea provizorie a volumului optim de activitate la instanţe şi efectuarea măsurătorilor pentru determinarea timpului de soluţionare a dosarelor;

15) stabilirea volumului optim de activitate la nivelul parchetelor;

16) sprijinirea acţiunilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de continuare a restructurării Ministerului Public;

17) întocmirea, împreună cu Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, a unui calendar privind reorganizarea instanţelor şi punerea în funcţiune a Tribunalului Ilfov;

18) întocmirea, împreună cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, a unui calendar privind punerea în funcţiune a Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov;

19) „evaluarea evaluării” (din perspectiva rezultatelor obţinute de către magistraţi, a criteriilor de evaluare, a imparţialităţii comisiilor de evaluare, a procedurii, etc.) în scopul creşterii responsabilităţii magistraţilor şi a performanţei sistemului judiciar;

20) îmbunătăţirea procedurilor de promovare în funcţii de execuţie şi funcţii de conducere la instanţe şi parchete (cu accent nu pe funcţia de memorare, ci pe abilităţile practice);

21) îmbunătăţirea activităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri (curricula; constituire de baze de date privind concursurile; cercetare ştiinţifică; utilizare fonduri, etc.);

22) elaborarea unor broşuri gratuite cuprinzând cele mai semnificative reglementări din noile coduri şi desfăşurarea unei campanii de informare publică;

23) clarificarea, în colaborare cu asociaţiile profesionale, problemei competenţei în stabilirea şi revizuirea normelor de conduită morală specifice profesiei de magistrat;

24) formularea unei propuneri legislative în sensul ca, în principiu, în situaţia în care magistratul este parte într-un proces, cauza respectivă să fie instrumentată, respectiv, judecată de o altă unitate decât cea la care funcţionează (sau a funcţionat) respectiva persoană;

25) efectuarea demersurilor necesare (în colaborare cu Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) pentru întărirea capacităţii instituţionale şi logistice a instanţelor şi parchetelor;

26) multiplicarea activităţilor de formare profesională a magistraţilor, cu accent pe specializarea în domenii deficitare (ex.: domeniul bancar), precum şi în domenii nou apărute (ca, de pildă, cauzele instrumentate de către Agenţia Naţională de Integritate: controlul averilor, incompatibilităţi, conflicte de interese);

27) urmărirea punerii în aplicare a recomandărilor formulate de către Grupul de lucru privind studierea modului de individualizare a pedepselor aplicate în materie de corupţie (astfel cum au fost însuşite);

28) susţinerea adoptării Raportului Comisiei Speciale privind criza intervenită în funcţionarea justiţiei şi semnarea „Pactului puterilor privind justiţia”;

29) recunoaşterea justiţiei ca domeniu de interes naţional şi efectuarea demersurilor necesare – împreună cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti – pentru asigurarea finanţării corespunzătoare a sistemului judiciar;

30) efectuarea demersurilor necesare pentru transferul bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

31) efectuarea demersurilor necesare pentru revenirea integrală în bugetul justiţiei a sumelor încasate din taxele judiciare de timbru;

32) formularea de propuneri către Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei, în privinţa autorităţii judecătoreşti;

33) delimitarea clară (împreună cu Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti) a competenţelor Inspecţie Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii şi Direcţiei de Audit Public a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, în privinţa controalelor efectuate la instanţele de judecată;

34) promovarea unei propuneri legislative în sensul ca bugetul justiţiei să fie stabilit după aceleaşi reguli procedurale ca şi în cazul celorlalte puteri ale statului;

35) promovarea unei propuneri legislative care să detalieze procedura de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii a proiectelor de acte normative privind activitatea justiţiei şi să prevadă sancţiunea nesolicitării avizului;

36) promovarea unei propuneri legislative care să stabilească întinderea eficienţei juridice a avizelor conforme ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la bugetele instanţelor şi parchetelor şi să interzică rectificarea bugetelor justiţiei fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii;

37) susţinerea instituirii unui mecanism de dialog şi colaborare între puterile statului, precum şi a adoptării unui cod de bune practici în relaţiile instituţionale;

38) garantarea tuturor elementelor care configurează statutul magistratului român, în acord cu standardele general recunoscute ale Uniunii Europene;

39) promovarea unei propuneri de garantare, prin lege organică, a tuturor elementelor care configurează statutul magistratului, pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii în cariera profesională;

40) promovarea identităţii de tratament juridic între judecători şi procurori şi formularea unei propuneri legislative de revizuire a statutului procurorilor;

41) soluţionarea cu celeritate de către Inspecţia Judiciară a lucrărilor privind semnalările din presă în legătură cu pretinsa conduită necorespunzătoare a unui magistrat, precum şi a cererilor referitoare la apărarea independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale.


[1] Vezi: Ştire „Mediafax” din data de 14 aprilie 2010, ora 18,29.

[2] Vezi: Ştire „Mediafax” din data de 14 aprilie 2010, ora 18,22 (redifuzată la 15 aprilie 2010, ora 8,18). Această din urmă afirmaţie poate fi receptată şi ca autocritică, amintind însă de celebra pledoarie, care începea astfel: „Onorată instanţă, acest biet copil (…)  orfan de mamă şi de tată (…)  care şi-a ucis părinţii (…)”.

[3] A se vedea, de exemplu: Situaţia sesizărilor adresate Ministerului Justiţiei de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative, întocmită din aprilie 2010 (vezi: anexa).

ANEXA

SITUAŢIA SESIZĂRILOR
adresate Ministerului Justiţiei de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative prevăzute de lege
Propuneri legislative cu privire la care Ministerul Justiţiei a iniţiat demersurile necesare
Propunere privind prorogarea termenului privind înregistrarea şedinţelor de judecată prin mijloace tehnice video sau audio – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar bugetare
Propunere privind necesitatea modificării dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din  Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009
Propuneri privind iniţierea unor modificări legislative în sensul degrevării judecătorilor de activităţile extrajudiciare – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului. Au rămas nesoluţionate în această materie sesizările prevăzute la Cap. II, pct. 2 din prezenta situaţie.
Propuneri privind soluţionarea problemei experţilor judiciari, în special cei topografi – Legea nr. 178/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară.
Sesizare în scopul modificării Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la următoarele aspecte:
modificarea reglementării referitoare la termenul de prescripţie, urmând ca acţiunea disciplinară să poată fi exercitată în termenul de prescripţie „de cel mult un an de la data la care fapta a fost cunoscută, dar nu mai târziu de doi ani de la săvârşirea faptei”;
eliminarea posibilităţii inspectorului judiciar care a efectuat cercetarea de a contesta soluţia de clasare adoptată de comisia de disciplină, având în vedere că inspectorul efectuează doar acte de contestare;
modificarea dispoziţiilor referitoare la suspendarea inspectorilor din funcţiile de judecător şi procuror şi la drepturile inspectorilor, urmând a fi avute în vedere textele propuse de Consiliul Superior al Magistraturii anterior adoptării ordonanţei de urgenţă;
înlocuirea sintagmei „cercetare prealabilă” din cuprinsul art. 46 alin. (9) din Legea nr. 317/2004, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr. 59/2009, cu sintagma „cercetare prealabilă”.
6.  Propuneri de modificare şi completare a Legii nr. 317/2004:
– modificarea procedurii disciplinare prin prevederea posibilităţii suspendării    acesteia în situaţia în care s-a început urmărirea penală pentru aceeaşi faptă;
– introducerea posibilităţii sesizării din oficiu a Inspecţiei judiciare în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor;
– stabilirea unor reguli precise referitoare la efectuarea cercetării disciplinare;
– stabilirea modului de punere în executare a sancţiunilor disciplinare aplicate;
– stabilirea statutului inspectorilor judiciari – permanentizarea activităţii, cu posibilitatea revenirii în funcţia de judecător sau procuror, precum şi stabilirea unor dispoziţii tranzitorii referitoare la inspectorii aflaţi în funcţie.
II.        Propuneri respinse
1. Propunere abrogare art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, având în vedere că, în cazul transferului, delegării şi detaşării dreptul de a analiza şi de a decide cu privire la fiecare caz în parte, în funcţie de criterii obiective, trebuie să aparţină exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii.
2. Propuneri privind iniţierea unor modificări legislative în sensul degrevării judecătorilor de activităţile extrajudiciare (toate aceste atribuţii urmând să fie preluate de autorităţi sau instituţii publice din sfera autorităţii executive – fie că este vorba de autorităţi sau instituţii deja existente, fie că este vorba de autorităţi sau instituţii care vor fi înfiinţate prin legi speciale) şi anume modificarea următoarelor acte normative:
– Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cuprinde unele prevederi referitoare la atribuţii ale judecătorilor în ceea ce priveşte validarea consilierilor locali. Astfel, potrivit art. 30 alin. (1), „Validarea alegerii consilierilor se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei.”
Art. 32 alin. (3) prevede competenţa instanţei de a declara vacante, prin hotărâre, locurile consilierilor locali aleşi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări, în situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza absenţei nemotivate a consilierilor locali.
– Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, prevede competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea în care se desfăşoară alegerile de a soluţiona contestaţiile împotriva soluţiilor pronunţate de primar cu privire la întâmpinările referitoare la omisiuni, înscrieri greşite sau oricare alte erori din listele electorale(art. 16).
Art. 24, 35 şi 36 din acelaşi act normativ conţin reglementări referitoare la participarea magistraţilor la constituirea birourilor electorale de circumscripţie, a oficiilor electorale, precum şi participarea judecătorilor de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la alcătuirea Biroului Electoral Central.
Art. 121 prevede judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de această lege, potrivit regulilor stabilite pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.
– Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu modificările şi completările ulterioare prevede competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul de a soluţiona contestaţiile împotriva soluţiilor date de primar cu privire la omisiunile, înscrierile greşite şi oricare alte erori din listele electorale, precum şi împotriva soluţiilor date de serviciul de evidenţă informatizată a persoanei la întâmpinări privind întocmirea sau eliberarea cărţilor de alegător.
La articolele 31, 33, 35 şi 37 se regăsesc reglementări cu privire la participarea magistraţilor la alcătuirea birourilor electorale de circumscripţie, a oficiilor electorale, a birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi participarea judecătorilor de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la alcătuirea Biroului Electoral Central.
Potrivit art. 47 alin. (3), contestaţiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluţionează de tribunalul în a cărui raza teritorială se află circumscripţia electorală, în cel mult două zile de la primirea contestaţiei.
– Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare face trimitere la Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, potrivit art. 2, alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale operaţiunile electorale pentru alegerea Preşedintelui României se fac în circumscripţiile electorale şi secţiile de votare, sub conducerea şi supravegherea birourilor electorale prevăzute de Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe baza aceloraşi liste electorale, fiind aplicabile dispoziţiile privind participarea magistraţilor la constituirea birourilor electorale.
– Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare conţine prevederi privind participarea magistraţilor la alcătuirea birourilor electorale de circumscripţie, a oficiilor electorale, a birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi participarea judecătorilor de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la alcătuirea Biroului Electoral Central (art. 23-28).
– Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari reglementează atribuţiile judecătorului delegat în legătură cu asociaţiile de proprietari. Actul normativ prevede că asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridică în baza încheierii judecătorului-delegat desemnat la organul financiar local de către preşedintele judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află clădirea (art. 6).
Potrivit art. 8 alin.(2), orice modificare sau completare se înregistrează  la judecătoria care a emis încheierea judecătorească de înfiinţare, fără alte formalităţi.
– Legea nr. 54/2003 privind sindicatele conţine prevederi referitoare la dobândirea personalităţii juridice de către organizaţia sindicală, obligaţia judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi are sediul organizaţia sindicală de a ţine un registru special, în care se înscriu: denumirea şi sediul organizaţiei sindicale, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere, obligaţia judecătoriei competente de a  menţiona în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale (art. 14-20).
La art. 38 se prevede atribuţia instanţei judecătoreşti care a operat înscrierea în registrul special ca persoană juridică, de a face menţiunea dizolvării organizaţiei sindicale.
Aceleaşi prevederi există şi în cazul federaţiilor şi confederaţiilor sindicale,  cu diferenţa că instanţa competentă este tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi au sediul (art. 42-49).
– Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare reglementează o serie de activităţi desfăşurate de judecătorul delegat la oficiul registrului comerţului. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 37  alin. (1) „Controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului se exercită de justiţie printr-un judecător delegat.”, instituindu-se obligaţia preşedintelui tribunalului de a delega la oficiul registrului comerţului, la începutul fiecărui an judecătoresc, unul sau mai mulţi judecători ai tribunalului. Acelaşi act normativ prevede atribuţiile judecătorului delegat în legătură cu autorizarea constituirii, înmatricularea, modificarea actelor constitutive şi radierea societăţilor comerciale ( art. 40, 46, 60, 204, 237 din lege).
– Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare prevede la art. 5 faptul că „Asociaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul.” Potrivit acestui act normativ, judecătorul anume desemnat de preşedintele instanţei, verifică respectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (3) şi poate dispune, prin încheiere motivată, înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, chiar dacă există un refuz motivat al Ministerului Justiţiei de a elibera dovada disponibilităţii denumirii, pe care îl apreciază ca neîntemeiat.(art. 8).
La art. 9 se prevede citarea parchetului de pe lângă instanţa sesizată, dacă judecătorul constată neregularităţi care privesc dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Constituţie, fiind obligatorie punerea concluziilor de către procuror.
Alte prevederi privind posibilitatea judecătorului delegat de a respinge cererea de înscriere a asociaţiei, precum şi cele referitoare la căile de atac sunt conţinute la art. 10, 11 şi 12 din acest act normativ.
La art. 33, 34,şi 55 sunt prevăzute atribuţiile judecătorului desemnat în ceea ce priveşte modificarea actului constitutiv sau a statutului şi constatarea dizolvării asociaţiilor.
Aceleaşi atribuţii ale judecătorilor şi procurorilor sunt reglementate, prin acelaşi act normativ,  şi pentru înfiinţarea fundaţiilor.
– Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, cu modificările şi completările ulterioare prevede în competenţa exclusivă a Tribunalului Bucureşti înregistrarea, modificarea statutului şi dizolvarea partidelor şi alianţelor politice, precum şi ţinerea evidenţei acestora.
III. Propuneri la care nu s-a primit răspuns şi nu a fost iniţiat nici un demers
Propunere de modificare şi completare a art. 33 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare cu două noi alineate care să prevadă obligaţia instituţiilor care, potrivit reglementărilor anterioare, aveau atribuţia de păstrare a dosarelor profesionale, de a transmite aceste dosare Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi un articol care să definească sintagma de „dosar profesional”.
Propuneri de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sub aspectul admiterii în magistratură prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1), fără îndeplinirea vreunei condiţii de vechime, precum şi în sensul reducerii duratei cursului de formare profesională a auditorilor de justiţie de la 2 ani la 1 an.
Propunere de modificare şi completare a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul prevederii exprese a atribuţiei Consiliului Superior al Magistraturii de a aproba un regulament care să aibă ca obiect de reglementare evaluarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, având în vedere că există un vid legislativ atât în ceea ce priveşte autoritatea căreia îi revin atribuţii în domeniul evaluării personalului auxiliar de specialitate, cât şi în ceea ce priveşte temeiul aprobării unui regulament sau a unei metodologii de evaluare a acestei categorii de personal.
Propunere privind modificarea dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din  Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul prevederii pentru promovarea în funcţii de execuţii a grefierilor cu studii superioare juridice a unei vechimi de minimum 6 luni în funcţia de grefier şi calificativul „foarte bine” la ultima evaluare.
Propunere privind iniţierea unui proiect de act normativ care să vizeze completarea dispoziţiilor Codului de procedură civilă cu o dispoziţie în baza căreia să se procedeze la comunicarea către Consiliul Concurenţei a hotărârilor prin care se decide cu privire la aplicarea art. 81 şi 82 din Tratatul de Instituire al Comunităţilor Europene, de către instanţa la care acestea au devenit irevocabile, având în vedere necesitatea corelării dispoziţiilor dreptului comunitar cu cele ale legislaţiei interne, precum şi obligaţia instituită de art. 15 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, potrivit cu care: „statele membre transmit Comisiei o copie a oricărei hotărâri scrise a instanţelor naţionale prin care se decide cu privire la aplicarea art. 81 şi 82 din Tratat. Această copie se transmite fără întârziere după ce versiunea integrală a hotărârii este comunicată părţilor”.
Propunere privind modificarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 529/C/2007, în sensul inserării unor prevederi care să stabilească atribuţiile consilierilor juridici de la parchetele de pe lângă curţile de apel, respectiv raporturile acestora cu Biroul juridic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Propunere de modificare a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul revenirii la forma anterioară Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007, aprobată prin Legea nr. 97/2008.
Propunerea de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, sub aspectul abrogării art. 44 – 48 şi plasarea art. 49 în Capitolul XII „Dispoziţii tranzitorii şi finale”.
Propunerea de abrogare a prevederilor art. 7201 din Codul de procedură civilă.
Propunere de modificare şi completare fie a dispoziţiilor art. 246 Codul penal fie a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, sub aspectul punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva judecătorilor şi procurorilor numai cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
Propuneri vizând necesitatea modificării dispoziţiilor din Codul de procedură civilă privind citarea părţilor şi comunicarea actelor de procedură, în vederea asigurării securităţii şi confidenţialităţii datelor cu caracter personal.
Propuneri privind iniţierea unui act normativ, în sensul includerii Consiliului Superior al Magistraturii printre instituţiile exceptate de la aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.
Propuneri privind modificarea unor dispoziţii din conţinutul Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
art. 125 alin. (3), în sensul stabilirii unui termen legal de 15 zile, având în vedere caracterul urgent al cererilor privind protecţia minorului, precum şi împrejurarea că respectarea termenului de 10 zile atrage, de multe ori, amânarea repetată a cauzelor pentru neîndeplinirea procedurii de citare;
art. 125 alin. (4), în sensul prevederii ca citarea părţilor să se facă, din oficiu, prin agenţi procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul;
art. 124 – 126, în sensul stabilirii judecării căii de atac în termen de urgenţă, întrucât din interpretarea prevederilor actuale rezultă că termenul de 10 zile vizează doar soluţionarea în fond a cererilor privind protecţia specială a copilului, dispoziţie ce ar trebui inserată în capitolul XI – Reguli speciale de procedură, mai precis în conţinutul art. 128 din cuprinsul aceluiaşi act normativ.
Propuneri privind modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reglementării posibilităţii instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea de a percepe contravaloarea serviciilor de fotocopiere, dacă acest serviciu este prestat de instanţă sau parchet.
Propunere privind modificarea art. 148 din Codul de procedură civilă, în sensul restrângerii sferei persoanelor care să poată obţine copii de pe actele din dosare, urmând ca această posibilitate să fie acordată persoanelor care justifică un interes.
Propuneri privind modificarea dispoziţiilor art. 93 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul includerii funcţiei de consilier juridic în enumerarea limitativă a articolului.
Propuneri privind modificarea dispoziţiilor art. 93 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul includerii funcţiei de avocat în enumerarea limitativă a acestui articol.
Propuneri privind modificarea dispoziţiilor art. 93 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul includerii funcţiei de contabil principal între funcţiile ce constituie vechime în specialitate prevăzute de art. 93 alin. (1) din norma legală sus menţionată, urmând ca această modificare să vizeze perioada în care era în vigoare Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea judecătoriilor, tribunalelor judeţene, Tribunalului Municipiului Bucureşti şi tribunalelor militare, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 330/C/26 mai 1976.
Sesizare în vederea luării măsurilor necesare pentru actualizarea Normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005, având în vedere că modul de eliberare a adeverinţelor pentru stabilirea şi actualizarea pensiilor de serviciu prevăzut în Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005 nu a fost pus în concordanţă cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 în varianta de după apariţia Ordonanţei nr. 100/2007 şi a Legii nr. 97/2008 care ia în calcul indemnizaţia brută lunară a unui magistrat în activitate şi sporurile avute la data pensionării precum şi sporul de vechime.
Propuneri privind modificarea prevederile art. 54 alin. (1) şi art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul constituirii completelor de judecară care soluţionează în primă instanţă cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale dintr-un singur judecător şi doi asistenţi judiciari.
Propunere având ca obiect completarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004  privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii profesiei de registrator de carte funciară în enumerarea limitativă a articolului.
Propunere având ca obiect completarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004  privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii în cuprinsul textului, printre funcţiile prevăzute, şi a funcţiei de executor judecătoresc ca funcţie de specialitate juridică.
Sesizare în vederea elaborării unui proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea condiţiilor de acordare a despăgubirilor prevăzute în art. 78 alin. (2) din Legea nr. 303/2004  privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Propunere privind demararea procedurilor administrative necesare, în conformitate cu Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, în vederea trecerii bugetului instanţelor judecătoreşti, începând cu data de 01.01.2010, de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 232/L/2009, 14995/1154/2009
Având în vedere Rezoluţia privind starea financiară şi situaţia administrativă a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, propuneri cu privire la necesitatea modificării unor acte normative în domeniul justiţiei:
introducerea în cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare a unui text care să vizeze alocarea unui procent de cel puţin 1% din produsul intern brut al României pentru instanţe şi parchete;
modificarea art. 19 din Legea nr. 146/2007 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul  trecerii sumelor provenind din taxele judiciare de timbru de la bugetele locale la bugetele instanţelor judecătoreşti;
modificarea art. 26 alin. (3) din Legea nr. 146/2007, în sensul trecerii sumelor provenind din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti (procentul de 25%), în contul instanţelor şi parchetelor, precum şi modificarea art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului României nr. 32/1995, corelată cu art. 136 din Legea nr. 304/2004, în sensul că „sumele încasate din vânzarea timbrului judiciar se constituie şi se utilizează ca fonduri la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”;
propunere de abrogare a art. 8 din Ordonanţa Guvernului României nr. 32/1995 care prevede scopul în care pot fi folosite aceste fonduri (buna funcţionare a instanţelor şi parchetelor, dotare tehnică, stimulente, locuinţe de serviciu) şi lăsarea la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca ordonator principal de credite, a modului de utilizare a acestor sume.
Propuneri privind adoptarea unor măsuri prin care să se asigure suplimentarea fondurilor care ar putea alimenta bugetele instanţelor judecătoreşti:
trecerea sumelor provenind din taxele judiciare de timbru de la bugetele locale la bugetele instanţelor judecătoreşti;
reintroducea cheltuielilor de procedură în procesele civile;
instituirea unei taxe pentru cererile de eliberare a unor copii simple de pe înscrisuri din dosare de către instanţele judecătoreşti;
instituirea unei taxe pentru înregistrarea la curţile de apel a executorilor judecătoreşti şi a notarilor publici, respectiv pentru înregistrarea la tribunale a interpreţilor şi a traducătorilor;
constituirea ca venituri în bugetele instanţelor judecătoreşti a sumelor încasate din închirierea unor spaţii în sediile acestora, precum şi a sumelor încasate din folosirea locurilor de parcare din apropierea sediilor instanţelor judecătoreşti;
reglementarea unei taxe pentru eliberarea de copii de pe documentele deţinute de instanţele judecătoreşti, în urma unei solicitări de informaţii de interes public.
Propuneri privind necesitatea corelării terminologiei folosite în Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul înlocuirii noţiunii de „grefier informatician” cu aceea de „specialist IT”, în vederea corelării dispoziţiilor legii sus menţionate, având în vedere că dispoziţiile Legii nr. 567/2004 continuă să facă referiri la grefierii informaticieni.
Propunere privind modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 303/2004, în sensul corelării acestuia cu prevederile art. 46 din Constituţia României, republicată, precum şi cu reglementările internaţionale care garantează dreptul la moştenire.
Propunere de modificare a Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin introducerea unui text în cadrul art. 58 din lege, cu următorul cuprins: „Detaşarea judecătorului sau procurorului poate înceta anterior duratei pentru care a fost dispusă, prin hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea celui care a solicitat detaşarea ori a judecătorului sau procurorului detaşat. Detaşarea poate înceta şi la solicitarea motivată a preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză.”
Propunere de abrogare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi propunerea de abrogare a art. III din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Propunerea privind modificarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul includerii funcţiei de referent printre cele care alcătuiesc personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
Propunere privind modificarea dispoziţiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul menţinerii unui regim juridic de pensionare diferit doar pentru judecători şi procurori.
Propunere privind introducerea unui nou alineat la art. 418 Cod procedură penală, alin. (5), cu următorul cuprins: „Încheierile prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune asupra strămutării sunt puse în executare de instanţa la care se află cauza a cărei strămutare se cere”, având în vedere că art. 418 alin. (2) Cod procedură penală, care prevede punerea în executare a hotărârilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către Tribunalul Bucureşti sau de tribunalul militar teritorial cu sediul în Bucureşti, se referă exclusiv la hotărârile pronunţate în primă instanţă.
Propunere privind modificarea şi completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, prin introducerea unor dispoziţii la Secţiunea 3 a Capitolului III din lege, care reglementează formarea profesională continuă, prin care să se reglementeze decontarea cheltuielilor de transport, cazare, masă a formatorilor şi grefierilor care participă la aceste activităţi.
Propuneri de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004:
– propunerile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la statutul magistraţilor asistenţi;
– extinderea sferei faptelor care constituie abateri disciplinare, prin modificarea art. 99 (introducerea literei k1);
– eliminarea de la art. 99, litera h) a sintagmei „inclusiv nerespectarea normelor de procedură”;
– extinderea sferei sancţiunilor disciplinare, prin introducerea a două noi sancţiuni;
– modificarea duratei sancţiunii diminuării indemnizaţiei de încadrare, prin prelungirea acesteia şi modificarea duratei de mutare disciplinară;
***
Materialul a fost discutat în şedinţa Comisiei juridice a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 16 martie 2010, precum şi în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din data de 17 martie 2010, fiind sesizat ministrul justiţiei cu privire la propunerile la care nu s-a primit răspuns.

SITUAŢIA SESIZĂRILOR

adresate Ministerului Justiţiei de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative prevăzute de lege

Propuneri legislative cu privire la care Ministerul Justiţiei a iniţiat demersurile necesare

1. Propunere privind prorogarea termenului privind înregistrarea şedinţelor de judecată prin mijloace tehnice video sau audio – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar bugetare

2. Propunere privind necesitatea modificării dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din  Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009

3. Propuneri privind iniţierea unor modificări legislative în sensul degrevării judecătorilor de activităţile extrajudiciare – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului. Au rămas nesoluţionate în această materie sesizările prevăzute la Cap. II, pct. 2 din prezenta situaţie.

4. Propuneri privind soluţionarea problemei experţilor judiciari, în special cei topografi – Legea nr. 178/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară.

5. Sesizare în scopul modificării Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la următoarele aspecte:

– modificarea reglementării referitoare la termenul de prescripţie, urmând ca acţiunea disciplinară să poată fi exercitată în termenul de prescripţie „de cel mult un an de la data la care fapta a fost cunoscută, dar nu mai târziu de doi ani de la săvârşirea faptei”;

– eliminarea posibilităţii inspectorului judiciar care a efectuat cercetarea de a contesta soluţia de clasare adoptată de comisia de disciplină, având în vedere că inspectorul efectuează doar acte de contestare;

– modificarea dispoziţiilor referitoare la suspendarea inspectorilor din funcţiile de judecător şi procuror şi la drepturile inspectorilor, urmând a fi avute în vedere textele propuse de Consiliul Superior al Magistraturii anterior adoptării ordonanţei de urgenţă;

– înlocuirea sintagmei „cercetare prealabilă” din cuprinsul art. 46 alin. (9) din Legea nr. 317/2004, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr. 59/2009, cu sintagma „cercetare prealabilă”.

6.  Propuneri de modificare şi completare a Legii nr. 317/2004:

– modificarea procedurii disciplinare prin prevederea posibilităţii suspendării    acesteia în situaţia în care s-a început urmărirea penală pentru aceeaşi faptă;

– introducerea posibilităţii sesizării din oficiu a Inspecţiei judiciare în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor;

– stabilirea unor reguli precise referitoare la efectuarea cercetării disciplinare;

– stabilirea modului de punere în executare a sancţiunilor disciplinare aplicate;

– stabilirea statutului inspectorilor judiciari – permanentizarea activităţii, cu posibilitatea revenirii în funcţia de judecător sau procuror, precum şi stabilirea unor dispoziţii tranzitorii referitoare la inspectorii aflaţi în funcţie.

II. Propuneri respinse

1. Propunere abrogare art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, având în vedere că, în cazul transferului, delegării şi detaşării dreptul de a analiza şi de a decide cu privire la fiecare caz în parte, în funcţie de criterii obiective, trebuie să aparţină exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii.

2. Propuneri privind iniţierea unor modificări legislative în sensul degrevării judecătorilor de activităţile extrajudiciare (toate aceste atribuţii urmând să fie preluate de autorităţi sau instituţii publice din sfera autorităţii executive – fie că este vorba de autorităţi sau instituţii deja existente, fie că este vorba de autorităţi sau instituţii care vor fi înfiinţate prin legi speciale) şi anume modificarea următoarelor acte normative:

– Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cuprinde unele prevederi referitoare la atribuţii ale judecătorilor în ceea ce priveşte validarea consilierilor locali. Astfel, potrivit art. 30 alin. (1), „Validarea alegerii consilierilor se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei.”

Art. 32 alin. (3) prevede competenţa instanţei de a declara vacante, prin hotărâre, locurile consilierilor locali aleşi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări, în situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza absenţei nemotivate a consilierilor locali.

– Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, prevede competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea în care se desfăşoară alegerile de a soluţiona contestaţiile împotriva soluţiilor pronunţate de primar cu privire la întâmpinările referitoare la omisiuni, înscrieri greşite sau oricare alte erori din listele electorale(art. 16).

Art. 24, 35 şi 36 din acelaşi act normativ conţin reglementări referitoare la participarea magistraţilor la constituirea birourilor electorale de circumscripţie, a oficiilor electorale, precum şi participarea judecătorilor de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la alcătuirea Biroului Electoral Central.

Art. 121 prevede judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de această lege, potrivit regulilor stabilite pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.

– Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu modificările şi completările ulterioare prevede competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul de a soluţiona contestaţiile împotriva soluţiilor date de primar cu privire la omisiunile, înscrierile greşite şi oricare alte erori din listele electorale, precum şi împotriva soluţiilor date de serviciul de evidenţă informatizată a persoanei la întâmpinări privind întocmirea sau eliberarea cărţilor de alegător.

La articolele 31, 33, 35 şi 37 se regăsesc reglementări cu privire la participarea magistraţilor la alcătuirea birourilor electorale de circumscripţie, a oficiilor electorale, a birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi participarea judecătorilor de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la alcătuirea Biroului Electoral Central.

Potrivit art. 47 alin. (3), contestaţiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluţionează de tribunalul în a cărui raza teritorială se află circumscripţia electorală, în cel mult două zile de la primirea contestaţiei.

– Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare face trimitere la Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, potrivit art. 2, alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale operaţiunile electorale pentru alegerea Preşedintelui României se fac în circumscripţiile electorale şi secţiile de votare, sub conducerea şi supravegherea birourilor electorale prevăzute de Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe baza aceloraşi liste electorale, fiind aplicabile dispoziţiile privind participarea magistraţilor la constituirea birourilor electorale.

– Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare conţine prevederi privind participarea magistraţilor la alcătuirea birourilor electorale de circumscripţie, a oficiilor electorale, a birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi participarea judecătorilor de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la alcătuirea Biroului Electoral Central (art. 23-28).

– Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari reglementează atribuţiile judecătorului delegat în legătură cu asociaţiile de proprietari. Actul normativ prevede că asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridică în baza încheierii judecătorului-delegat desemnat la organul financiar local de către preşedintele judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află clădirea (art. 6).

Potrivit art. 8 alin.(2), orice modificare sau completare se înregistrează  la judecătoria care a emis încheierea judecătorească de înfiinţare, fără alte formalităţi.

– Legea nr. 54/2003 privind sindicatele conţine prevederi referitoare la dobândirea personalităţii juridice de către organizaţia sindicală, obligaţia judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi are sediul organizaţia sindicală de a ţine un registru special, în care se înscriu: denumirea şi sediul organizaţiei sindicale, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere, obligaţia judecătoriei competente de a  menţiona în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale (art. 14-20).

La art. 38 se prevede atribuţia instanţei judecătoreşti care a operat înscrierea în registrul special ca persoană juridică, de a face menţiunea dizolvării organizaţiei sindicale.

Aceleaşi prevederi există şi în cazul federaţiilor şi confederaţiilor sindicale,  cu diferenţa că instanţa competentă este tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi au sediul (art. 42-49).

– Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare reglementează o serie de activităţi desfăşurate de judecătorul delegat la oficiul registrului comerţului. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 37  alin. (1) „Controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului se exercită de justiţie printr-un judecător delegat.”, instituindu-se obligaţia preşedintelui tribunalului de a delega la oficiul registrului comerţului, la începutul fiecărui an judecătoresc, unul sau mai mulţi judecători ai tribunalului. Acelaşi act normativ prevede atribuţiile judecătorului delegat în legătură cu autorizarea constituirii, înmatricularea, modificarea actelor constitutive şi radierea societăţilor comerciale ( art. 40, 46, 60, 204, 237 din lege).

– Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare prevede la art. 5 faptul că „Asociaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul.” Potrivit acestui act normativ, judecătorul anume desemnat de preşedintele instanţei, verifică respectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (3) şi poate dispune, prin încheiere motivată, înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, chiar dacă există un refuz motivat al Ministerului Justiţiei de a elibera dovada disponibilităţii denumirii, pe care îl apreciază ca neîntemeiat.(art. 8).

La art. 9 se prevede citarea parchetului de pe lângă instanţa sesizată, dacă judecătorul constată neregularităţi care privesc dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Constituţie, fiind obligatorie punerea concluziilor de către procuror.

Alte prevederi privind posibilitatea judecătorului delegat de a respinge cererea de înscriere a asociaţiei, precum şi cele referitoare la căile de atac sunt conţinute la art. 10, 11 şi 12 din acest act normativ.

La art. 33, 34,şi 55 sunt prevăzute atribuţiile judecătorului desemnat în ceea ce priveşte modificarea actului constitutiv sau a statutului şi constatarea dizolvării asociaţiilor.

Aceleaşi atribuţii ale judecătorilor şi procurorilor sunt reglementate, prin acelaşi act normativ,  şi pentru înfiinţarea fundaţiilor.

– Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, cu modificările şi completările ulterioare prevede în competenţa exclusivă a Tribunalului Bucureşti înregistrarea, modificarea statutului şi dizolvarea partidelor şi alianţelor politice, precum şi ţinerea evidenţei acestora.

III. Propuneri la care nu s-a primit răspuns şi nu a fost iniţiat nici un demers

1. Propunere de modificare şi completare a art. 33 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare cu două noi alineate care să prevadă obligaţia instituţiilor care, potrivit reglementărilor anterioare, aveau atribuţia de păstrare a dosarelor profesionale, de a transmite aceste dosare Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi un articol care să definească sintagma de „dosar profesional”.

2. Propuneri de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sub aspectul admiterii în magistratură prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1), fără îndeplinirea vreunei condiţii de vechime, precum şi în sensul reducerii duratei cursului de formare profesională a auditorilor de justiţie de la 2 ani la 1 an.

3. Propunere de modificare şi completare a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul prevederii exprese a atribuţiei Consiliului Superior al Magistraturii de a aproba un regulament care să aibă ca obiect de reglementare evaluarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, având în vedere că există un vid legislativ atât în ceea ce priveşte autoritatea căreia îi revin atribuţii în domeniul evaluării personalului auxiliar de specialitate, cât şi în ceea ce priveşte temeiul aprobării unui regulament sau a unei metodologii de evaluare a acestei categorii de personal.

4. Propunere privind modificarea dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din  Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul prevederii pentru promovarea în funcţii de execuţii a grefierilor cu studii superioare juridice a unei vechimi de minimum 6 luni în funcţia de grefier şi calificativul „foarte bine” la ultima evaluare.

5. Propunere privind iniţierea unui proiect de act normativ care să vizeze completarea dispoziţiilor Codului de procedură civilă cu o dispoziţie în baza căreia să se procedeze la comunicarea către Consiliul Concurenţei a hotărârilor prin care se decide cu privire la aplicarea art. 81 şi 82 din Tratatul de Instituire al Comunităţilor Europene, de către instanţa la care acestea au devenit irevocabile, având în vedere necesitatea corelării dispoziţiilor dreptului comunitar cu cele ale legislaţiei interne, precum şi obligaţia instituită de art. 15 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, potrivit cu care: „statele membre transmit Comisiei o copie a oricărei hotărâri scrise a instanţelor naţionale prin care se decide cu privire la aplicarea art. 81 şi 82 din Tratat. Această copie se transmite fără întârziere după ce versiunea integrală a hotărârii este comunicată părţilor”.

6. Propunere privind modificarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 529/C/2007, în sensul inserării unor prevederi care să stabilească atribuţiile consilierilor juridici de la parchetele de pe lângă curţile de apel, respectiv raporturile acestora cu Biroul juridic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

7. Propunere de modificare a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul revenirii la forma anterioară Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007, aprobată prin Legea nr. 97/2008.

8. Propunerea de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, sub aspectul abrogării art. 44 – 48 şi plasarea art. 49 în Capitolul XII „Dispoziţii tranzitorii şi finale”.

9. Propunerea de abrogare a prevederilor art. 7201 din Codul de procedură civilă.

10. Propunere de modificare şi completare fie a dispoziţiilor art. 246 Codul penal fie a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, sub aspectul punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva judecătorilor şi procurorilor numai cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

11. Propuneri vizând necesitatea modificării dispoziţiilor din Codul de procedură civilă privind citarea părţilor şi comunicarea actelor de procedură, în vederea asigurării securităţii şi confidenţialităţii datelor cu caracter personal.

12. Propuneri privind iniţierea unui act normativ, în sensul includerii Consiliului Superior al Magistraturii printre instituţiile exceptate de la aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

13. Propuneri privind modificarea unor dispoziţii din conţinutul Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

art. 125 alin. (3), în sensul stabilirii unui termen legal de 15 zile, având în vedere caracterul urgent al cererilor privind protecţia minorului, precum şi împrejurarea că respectarea termenului de 10 zile atrage, de multe ori, amânarea repetată a cauzelor pentru neîndeplinirea procedurii de citare;

art. 125 alin. (4), în sensul prevederii ca citarea părţilor să se facă, din oficiu, prin agenţi procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul;

art. 124 – 126, în sensul stabilirii judecării căii de atac în termen de urgenţă, întrucât din interpretarea prevederilor actuale rezultă că termenul de 10 zile vizează doar soluţionarea în fond a cererilor privind protecţia specială a copilului, dispoziţie ce ar trebui inserată în capitolul XI – Reguli speciale de procedură, mai precis în conţinutul art. 128 din cuprinsul aceluiaşi act normativ.

14. Propuneri privind modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reglementării posibilităţii instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea de a percepe contravaloarea serviciilor de fotocopiere, dacă acest serviciu este prestat de instanţă sau parchet.

15. Propunere privind modificarea art. 148 din Codul de procedură civilă, în sensul restrângerii sferei persoanelor care să poată obţine copii de pe actele din dosare, urmând ca această posibilitate să fie acordată persoanelor care justifică un interes.

16. Propuneri privind modificarea dispoziţiilor art. 93 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul includerii funcţiei de consilier juridic în enumerarea limitativă a articolului.

17. Propuneri privind modificarea dispoziţiilor art. 93 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul includerii funcţiei de avocat în enumerarea limitativă a acestui articol.

18. Propuneri privind modificarea dispoziţiilor art. 93 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul includerii funcţiei de contabil principal între funcţiile ce constituie vechime în specialitate prevăzute de art. 93 alin. (1) din norma legală sus menţionată, urmând ca această modificare să vizeze perioada în care era în vigoare Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea judecătoriilor, tribunalelor judeţene, Tribunalului Municipiului Bucureşti şi tribunalelor militare, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 330/C/26 mai 1976.

19. Sesizare în vederea luării măsurilor necesare pentru actualizarea Normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005, având în vedere că modul de eliberare a adeverinţelor pentru stabilirea şi actualizarea pensiilor de serviciu prevăzut în Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005 nu a fost pus în concordanţă cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 în varianta de după apariţia Ordonanţei nr. 100/2007 şi a Legii nr. 97/2008 care ia în calcul indemnizaţia brută lunară a unui magistrat în activitate şi sporurile avute la data pensionării precum şi sporul de vechime.

20. Propuneri privind modificarea prevederile art. 54 alin. (1) şi art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul constituirii completelor de judecară care soluţionează în primă instanţă cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale dintr-un singur judecător şi doi asistenţi judiciari.

21. Propunere având ca obiect completarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004  privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii profesiei de registrator de carte funciară în enumerarea limitativă a articolului.

22. Propunere având ca obiect completarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004  privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii în cuprinsul textului, printre funcţiile prevăzute, şi a funcţiei de executor judecătoresc ca funcţie de specialitate juridică.

23. Sesizare în vederea elaborării unui proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea condiţiilor de acordare a despăgubirilor prevăzute în art. 78 alin. (2) din Legea nr. 303/2004  privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

24. Propunere privind demararea procedurilor administrative necesare, în conformitate cu Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, în vederea trecerii bugetului instanţelor judecătoreşti, începând cu data de 01.01.2010, de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 232/L/2009, 14995/1154/2009

25. Având în vedere Rezoluţia privind starea financiară şi situaţia administrativă a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, propuneri cu privire la necesitatea modificării unor acte normative în domeniul justiţiei:

– introducerea în cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare a unui text care să vizeze alocarea unui procent de cel puţin 1% din produsul intern brut al României pentru instanţe şi parchete;

– modificarea art. 19 din Legea nr. 146/2007 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul  trecerii sumelor provenind din taxele judiciare de timbru de la bugetele locale la bugetele instanţelor judecătoreşti;

– modificarea art. 26 alin. (3) din Legea nr. 146/2007, în sensul trecerii sumelor provenind din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti (procentul de 25%), în contul instanţelor şi parchetelor, precum şi modificarea art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului României nr. 32/1995, corelată cu art. 136 din Legea nr. 304/2004, în sensul că „sumele încasate din vânzarea timbrului judiciar se constituie şi se utilizează ca fonduri la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”;

– propunere de abrogare a art. 8 din Ordonanţa Guvernului României nr. 32/1995 care prevede scopul în care pot fi folosite aceste fonduri (buna funcţionare a instanţelor şi parchetelor, dotare tehnică, stimulente, locuinţe de serviciu) şi lăsarea la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca ordonator principal de credite, a modului de utilizare a acestor sume.

26. Propuneri privind adoptarea unor măsuri prin care să se asigure suplimentarea fondurilor care ar putea alimenta bugetele instanţelor judecătoreşti:

– trecerea sumelor provenind din taxele judiciare de timbru de la bugetele locale la bugetele instanţelor judecătoreşti;

– reintroducea cheltuielilor de procedură în procesele civile;

– instituirea unei taxe pentru cererile de eliberare a unor copii simple de pe înscrisuri din dosare de către instanţele judecătoreşti;

– instituirea unei taxe pentru înregistrarea la curţile de apel a executorilor judecătoreşti şi a notarilor publici, respectiv pentru înregistrarea la tribunale a interpreţilor şi a traducătorilor;

– constituirea ca venituri în bugetele instanţelor judecătoreşti a sumelor încasate din închirierea unor spaţii în sediile acestora, precum şi a sumelor încasate din folosirea locurilor de parcare din apropierea sediilor instanţelor judecătoreşti;

– reglementarea unei taxe pentru eliberarea de copii de pe documentele deţinute de instanţele judecătoreşti, în urma unei solicitări de informaţii de interes public.

27. Propuneri privind necesitatea corelării terminologiei folosite în Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul înlocuirii noţiunii de „grefier informatician” cu aceea de „specialist IT”, în vederea corelării dispoziţiilor legii sus menţionate, având în vedere că dispoziţiile Legii nr. 567/2004 continuă să facă referiri la grefierii informaticieni.

28. Propunere privind modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 303/2004, în sensul corelării acestuia cu prevederile art. 46 din Constituţia României, republicată, precum şi cu reglementările internaţionale care garantează dreptul la moştenire.

29. Propunere de modificare a Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin introducerea unui text în cadrul art. 58 din lege, cu următorul cuprins: „Detaşarea judecătorului sau procurorului poate înceta anterior duratei pentru care a fost dispusă, prin hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea celui care a solicitat detaşarea ori a judecătorului sau procurorului detaşat. Detaşarea poate înceta şi la solicitarea motivată a preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză.”

30. Propunere de abrogare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi propunerea de abrogare a art. III din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

31. Propunerea privind modificarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în sensul includerii funcţiei de referent printre cele care alcătuiesc personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

32. Propunere privind modificarea dispoziţiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul menţinerii unui regim juridic de pensionare diferit doar pentru judecători şi procurori.

33. Propunere privind introducerea unui nou alineat la art. 418 Cod procedură penală, alin. (5), cu următorul cuprins: „Încheierile prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune asupra strămutării sunt puse în executare de instanţa la care se află cauza a cărei strămutare se cere”, având în vedere că art. 418 alin. (2) Cod procedură penală, care prevede punerea în executare a hotărârilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către Tribunalul Bucureşti sau de tribunalul militar teritorial cu sediul în Bucureşti, se referă exclusiv la hotărârile pronunţate în primă instanţă.

34. Propunere privind modificarea şi completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, prin introducerea unor dispoziţii la Secţiunea 3 a Capitolului III din lege, care reglementează formarea profesională continuă, prin care să se reglementeze decontarea cheltuielilor de transport, cazare, masă a formatorilor şi grefierilor care participă la aceste activităţi.

35. Propuneri de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004:

– propunerile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la statutul magistraţilor asistenţi;

– extinderea sferei faptelor care constituie abateri disciplinare, prin modificarea art. 99 (introducerea literei k1);

– eliminarea de la art. 99, litera h) a sintagmei „inclusiv nerespectarea normelor de procedură”;

– extinderea sferei sancţiunilor disciplinare, prin introducerea a două noi sancţiuni;

– modificarea duratei sancţiunii diminuării indemnizaţiei de încadrare, prin prelungirea acesteia şi modificarea duratei de mutare disciplinară;

***

Materialul a fost discutat în şedinţa Comisiei juridice a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 16 martie 2010, precum şi în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din data de 17 martie 2010, fiind sesizat ministrul justiţiei cu privire la propunerile la care nu s-a primit răspuns.

jud. dr. Dan LUPASCU

membru al Consiliului Superior al Magistraturii

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “Despre Strategia de dezvoltare a Justitiei ca Serviciu Public 2010-2014”

  1. pompiliu bota spune:

    felicitari, dle Lupascu.Predoiu e ministrul profesiilor liberale, nu al justitiei!

  2. Cred ca era vorba de cercetare disciplinara.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.