Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
6 comentarii

Medierea, un punct de atractie pentru avocati
27.04.2010 | Zeno SUSTAC, Zeno SUSTAC

Secţiuni: Mediere, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Calitatea de mediator nu ii este necesara avocatului pentru a deveni mediator. Avocatii fac mediere de cand profeseaza in domeniu juridic, nu e nevoie de nimic altceva, avocatii sunt capabili sa faca mediere prin simplu fapt ca poseda o cultura juridica bogata. In Romania avem o traditie in mediere asigurata de catre avocati si nu in ultimul rand de catre comisiile de impaciuire din vechiul regim. Toate competentele dobandite prin formare de catre mediator sunt competente aprofundate de catre avocat la un nivel superior, competente dobandite prin exercitarea profesiei de avocat.

Aceste cuvinte pe care le aud din ce in ce mai des, nu imi apartin, nu le impartasesc, chiar le consider nerealiste. Tot mai des, in ultima perioada, unii avocati vad in mediere o modalitate interesanta de largire a competentelor profesionale. Medierea este vazuta ca si o competenta suplimentara si nu ca si o profesie distincta.

Voci dintre cele mai importante ale avocaturii, incearca sa impuna ideea ca avocatii pot desfasura activitatea de mediere, fara a avea calitatea de mediator autorizat in intelesul legii medierii.
Am respectat si pretuit mereu profesia de avocat si cu certitudine, va continua sa ma fascineze. Insa, cel putin in egala masura, ma regasesc si in profesia de mediator!

Spuneam candva, intr-o ocazie similara, ca daca in instanta prevaleaza drepturile legale, in mediere primeaza nevoile si interesele celor implicati in disputa respectiva. Si paradoxal pentru cei care nu au avut pana acum tangenta cu medierea dar care se considera mediatori din nastere, mediatorul nu pronunta solutii, nu dezleaga pricina, nu invoca doctrina sau jurisprudenta in conflictul in care este investit ca si mediator, rolul sau fiind de a conduce negocierile dintre parti in conditii de neutralitate, confidentialitate si impartialitate. Nu se foloseste de expertiza sa in domeniul juridic, nu da sfaturi partilor, nu este psihoterapeut sau consilier de cuplu. Cu alte cuvinte, nu controleaza solutia, aceasta ramanand in totalitate la latitudinea partilor!

Medierea este o negociere asistata de catre un specialist in solutionarea conflictelor, cu respectarea principiilor neutralitatii, impartialitatii si confidentialitatii.

Avocatul, un profesionist al Dreptului, cu o cultura juridica si generala de valoare, foloseste capacitatea sa de expertiza in scopul asistarii si reprezintarii persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane. Cu alte cuvinte, da dovada de partialitate, sustinand interesele clientului cu care a incheiat contractul de asistenta juridica. Pe de alta parte, mediatorul este neutru si impartial, nefavorizand nicio parte si neavand un interes in solutionarea disputei intr-un anumit fel.

Procedura medierii este confidentiala, participantii la mediere (altii decat partile) fiind semnatari ai unor contracte de confidentialitate. Partile din mediere sunt tinute de catre confidentialitatea contractuala care emana din semnarea contractului de mediere in conformitate cu prevederile legii nr. 192/2006. Mediatorul trebuie sa se asigure de pastrarea confidentialitatii, aceasta fiind o indatorire profesionala a sa. O astfel de confidentialitate nu ii este aplicabila avocatului pentru desfasurarea profesiei sale, diferentiindu-se din nou de mediator.

In alta ordine de idei, neutralitatea, confidentialitatea si impartialitatea nu sunt principii dupa care se ghideaza avocatul. Insa acestea sunt linii directoare ale profesiei de mediator!
Directiva 2008/52/CE A Parlamentului European privind medierea, face vorbire despre „garantarea faptului ca medierea este efectuata de o maniera eficace, impartiala si competenta” aratand necesitatea „introducerii unor mecanisme eficiente de control al calitatii in ceea ce priveste furnizarea serviciilor de mediere.”

Pentru a asista partile in negociere, mediatorul trebuie sa posede competente in domeniul comunicarii si negocierii precum si in alte domenii impuse de standardul de formare al mediatorului: Teoria si analiza conflictelor, Rezolvarea alternativa a disputelor, Teoria si practica medierii etc. Avocatii, nu au aceste competente datorita faptului ca, in scolile romanesti de Drept, nu s-a predat niciodata negocierea, comunicarea, ADR-ul…Si chiar daca aceste domenii ar fi fost abordate la nivel teoretic, nu au fost deprinse abilitatile practice desfasurarii procesului de mediere.

Un mediator nu-si va exprima niciodata propria opinie despre cum considera el ca ar trebui partile sa procedeze, nu emite judecati si nu propune o solutie. Aceste lucruri, se regasesc in ceea ce face in mod uzual avocatul. Iar obisnuinta este a doua natura umana! Poate din acest motiv, specialistii americani in mediere pe care am avut privilegiul sa ii am ca si formatori in vremea in care legea medierii nu era nici macar in stadiu de proiect, avocati de prestigiu din Washington DC, ne au atras atentia ca profesia de mediator nu are absolut nicio legatura cu cea de avocat, fiind profesii distincte.

Pe final, cateva cuvinte despre „comisiile de impaciuire”. Legea nr.59 din 26 decembrie 1968 nu poate fi considerata drept un inceput al medierii romanesti, comisiile de judecata instituite aici avand atributii efective de judecata si nu de mediere. Sedintele comisiilor erau publice iar prin hotarare se puteau aplica sanctiuni (mustrare cu avertisment sau amenda). Acum mai bine de 40 de ani legea le definea ca fiind: „Comisiile de judecata, expresie a democratiei socialiste, a cresterii rolului opiniei publice in viata sociala, sint organe obstesti de influentare si jurisdictie, alese in adunari generale ale oamenilor muncii sau in sesiuni ale consiliilor populare, prin care se realizeaza participarea maselor largi la infaptuirea legalitatii si la educarea socialista a cetatenilor in spiritul promovarii unei atitudini corecte fata de munca, intaririi si dezvoltarii avutului obstesc, precum si al asigurarii unei bune comportari in societate. In indeplinirea sarcinilor ce le revin, comisiile de judecata incearca impacarea partilor in unele pricini si judeca abateri de la regulile de convietuire sociala, litigii de munca, precum si unele litigii patrimoniale.”

Viitorul medierii in Romania nu are nicio legatura cu prevederile regimului trecut, avand legatura doar cu ceea ce se intampla la nivel mondial: medierea functioneaza peste tot in lume, indiferent de tara sau de reticientele locale. Medierea este convenabila pentru ca propune altceva decat instanta. Ce anume? „Ceva mai bun”*…
Ma incearca un sentiment de mandrie profesionala in calitate de mediator: avocatii intrezaresc potentialul medierii!

Zeno SUSTAC, Co-Presedinte Uniunea Nationala a Mediatorilor din Romania

*Texas Law Review, A Glass Half Full at Vol. 73:1594

Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

6 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti