Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

UNJR si AMR la Curtea de Apel Timisoara ref. alegeri CSM – 19 martie 2010. Cum a fost
29.04.2010 | Anemarie LAZARESCU


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

 

UNJR si AMR au dat publicitatii Raportul dezbaterii Cum garanteaza Consiliul Superior al Magistraturii independenta Justititi? Analiza trecutului si prefigurarea viitorului, desfasurat la Curtea de Apel Timisoara in vederea alegerilor CSM, la data de 19 martie 2010.

”Dezbaterea a fost moderata de Dana Cigan, vicepresedinte Curtea de Apel Oradea.

Cuvant de deschidere

Dezbaterea a fost deschisa de dna. Dana Cingan, care a anutat ca intrunirea face parte dintr-un program ce va aduce impreuna reprezentanti ai UNJR, AMR si ai Curtilor de Apel cu scopul de a discuta unele probleme legate de alegerile pentru CSM

Cuvantul a fost acordat d-nei Mona Pivniceru, pres. AMR. Aceasta a sustinut ca este foarte important ca magistratii sa aiba o capacitate de reactie promta si sa fie constienti de faptul ca fac parte dintr-o putere din Romania.

Totodata, niciun judecator nu trebuie sa fie la dispozitia unui organ colectiv denumit Consiliul Superior al Magistraturii. CSM nu ar trebui sa reprezinte sefii magistratilor si nici un organ de represiune, ci o structura de magistrati cu viziune si personalitate normala, care gireaza independenta magistratilor si cariera lor, tocmai de aceea viitorul CSM ar trebui construit pe alte baze.

S-a afirmat ca niciun judecator nu ar trebui sa fie facut sa astepte pe holurile CSM si nici sa fie umilit de cineva care are puterea de a dispune de cariera sa prin vot secret.

S-a criticat propunerea d-nei Barbulescu, membru CSM, de a infiinta instante speciale pentru judecatorii a caror hotarari au fost infirmate de catre CEDO, sustinadu-se ca infiinatarea de instante speciale a fost interzisa de la Hitler incoace.

De asemenea, toate procedurile si deciziile ar trebui sa fie transparente, ca fiecare magistrat sa stie la ce se expune, catalogandu-se, de exemplu, ca inadmisibil faptul ca agenda reala de lucru a CSM difera major fata de agenda publica, asta pentru ca de foarte multe ori noi puncte de discutii sunt adaugate in ultimul moment.

Mai mult decat atat, s-a afirmat ca multe programe, derulate de catre CSM, care initial erau concepute pentru magistrati au ajuns sa se intoarca impotriva lor. A fost dat ca exemplu in acest sens programul de normare a muncii, program unic in lume care transforma magistratii in muncitori la Apaca. Un alt exemplu a fost programul de evaluare a judecatorilor, prin care s-a incercat ca judecatorii sa fie evaluati in baza unor elemente obiective,  astfel incat sa se permita evaluarea deficientelor din sistem , iar acei judecatori care aveau lipsuri in anumite domenii sa si le poata descoperi pentru ca astfel sa se poata pregati profesional mai bine.  Programul a degenerat, ajungandu-se ca toti judecatorii sa ia nota 10, desi nu toti o merita.

S-a considerat ca membrii CSM ar trebui sa vina in fata corpului electiv cu un raport de activitate, permitandu-se atfel o monitorizare a activitatii lor.

A fost de asemenea criticata alegrea d-nei  Bejenariu ca presedinte a CSM, avand in vedere existenta unui dosar de informator a securitatii. Desi exista o hotarare judecatoreasca care afirma ca nu a facut politie politica (mai exact,  in hotarare se afirma ca judecatorii nu s-au putut pronunta asupra faptului daca a fost sau nu informator), precum si o hotarare a CNSAS in acest sens,  elemente precum existenta unui dosar si a unor persoane turnate nu au fost negate niciodata. O alta critica a vizat confuzia pe care CSM-ul o face intre abateri disciplinare si incalcari deontologice, ajungandu-se sa se aplice sanctiuni disciplinare pentru incalcarile deontologiei profesiei, fapt cu atat mai deranjant cu cat s-au scris doua carti in acest domeniu, la una participand si un membru CSM.

Trebuie ca viitori membri sa fie alesi in cunostinta de cauza, in caz contrar se va ajunge ca si viitorul CSM sa se transforme intr-un minister a carui membri vor fi mai mult prin strainatate, iar in tara se vor ocupa doar de chestiuni disciplinare.

O alta afirmatie a fost aceea ca judecatorul trebuie sa se stie protejat de catre CSM, echilibrul acestuia trebuind sa fie in lege si in faptul ca a facut dreptate, tocmai de aceea latura prevalenta a CSM-ului trebuie sa fie cea preventiva si nu cea sanctionatoare, astfel ca judecatorul sa se simta liber si independent, avand ca singura limita legea.

Urmatoarea la cuvant a fost d-na Dana Girbovan, presedinte UNJR. Aceasta a afirmat ca dupa 6 ani de mandat rezultatele CSM sunt quasi nule. Toti judecatorii au risipit foarte mult timp in lupta cu CSM-ul, care in loc sa fie un garant al independentei judecatorilor s-a transformat intr-un inamic al lor. A fost catalogat ca anormal faptul ca asociatiile profesionale ale magistratilor sa se vada nevoite sa atace intr-o foarte mare pondere actele CSM-ului.

S-a considerat ca printr-un vot ce nu a avut la baza un proiect, CSM-ului i s-a acordat in urma cu 6 ani un cec in alb, fapt reflectat in incercarea de revocare a d-nei Bejenariu, cand, potrivit normelor legale, pentru revocarea unui membru CSM era necesar ca acesta sa nu-si fi indeplinit mandatul. Intrebarea era care mandat, atata timp cat mandatul prevazut de lege nu era decat o abstractiune, iar un mandat concret, sub forma unui proiect, nu fusese asumat la acordarea votului.

S-a sustinut ca cele petrecute in ultimele zile arata ca sunt probleme in interiorul CSM, rolul viitorilor membri find acela de a crea un nou CSM, care sa ajute corpul magistratilor sa fie puternic, pentru ca numai asa va reusi sa se faca fata presiunilor. Actualul CSM tace cand ar trebui sa vorbeasca (de exemplu in situatia scandalului legat de concursul pentru ocuparea functiilor la parchete, cand CSM-ul ar fi trebuit sa ia atitudine, una fiind ancheta penala si alta actiunea CSM-ului) si sacrifica judecatori atunci cand nu ar trebui sa o faca. Pentru ca actuala stare de lucruri sa se schimbe este nevoie ca viitori membri sa fie responsabili si curajosi

Avand in vedere ca este greu ca un magistrat sa mearga pe la toate Curtile de Apel din tara, acest proiect vine sa dea o sansa celor care vor sa candideze, urmarind totodata organizarea unor alegeri transparente si responsabile. Proiectul a fost gandit in doua parti. Prima parte, formata din 15 dezbateri la nivelul Curtilor de Apel din tara,  vizeaza atat identificarea problemelor si potentialelor solutii, cat si acordarea posibiltatii candidatilor de a-si forma o viziune globala care sa-i ajute la realizarea proiectelor. A doua parte, care se va desfasura in toamna, pe durata campaniei, presupune realizarea unui site pe care vor fi postate date despre candidati, precum si realizarea de dezbateri intre candidatii de pe cele 3 nivele : Judecatorie, Tribunal si Curtea de Apel.

D-na. Victoria Stoiciu, reprezentanta fundatiei Frederich Ebert si-a inceput prezentarea prin a sustine ca organizatia pe care o reprezinta activeaza in Romania de 12 ani, iar colaborarea cu UNJR a inceput in urma cu 4 ani, mai inainte ca UNJR sa existe ca asociatie, fiind mai exact o colaborare cu unii judecatori care astazi formeaza bordul asociatiei. Formarea UNJR-ului a fost intampinata cu bucurie, considerandu-se necesar sa existe o voce care sa-i sustina pe judecatori. Proiectul de fata are o larga sustinere din partea societatii civile, aceasta deoarece depaseste sfera de interes a magistratilor, CSM-ul fiind o oglinda a sistemului, iar tot ceea ce se petrece in justitie are legatura cu intreaga societate si cu statutul de drept, ori fara stat de drept nu exista democratie.  In plus, de prea multe ori oamenii voteaza emotional si nu in baza unui program care sa responsabilizeze alesii. Votul emotional este foarte neconstructiv in ceea ce priveste bunul mers al democratiei. Aceste dezbateri dau posibilitatea candidatilor sa identifice probleme justitiei, sa-si poata realiza un program care sa vina in intampinarea acestor probleme si sa prezinte publicului acest program.

Moderatoarea a subliniat ca este foarte importanta parerea celor prezenti in legatura cu problemele puse in discutie, pentru ca doar in acest fel cei care vor sa candideze vor putea sa-si structureze programul, doar in acest mod se va putea stabili ce se doreste de la CSM, care sunt limitele intre care ar trebui CSM sa actioneze si care ar trebui sa fie lista de prioritati a CSM-ului, avand in vedere ca unele probleme sunt mai stringente decat altele.

Pentru o desfasurare mai buna a dezbaterii, s-a  hotarat prezentarea consecutiva a temelor sustinute de d-l Rustin Ciasc – Rolul Consiliului Superior al Magistraturii, privit din perspectiva impunerii sale intre puterea judecatoreasca si cea executiva sau legislativa– si d-l Cristi Danilet –Recastigarea increderii in sistemul juridic-, urmand ca dezbaterile pe cele doua teme sa fie realizate numai dupa prezentarea ambelor.

Dl. Rustin Ciasc, judecator la Tribunalul Caras Severin, si-a inceput prezentarea prin a sustine ca in lipsa unei definitii exprese, notiunea de justitie a capatat o serie de defintii doctrinare, astfel ea poate fi asimiltata cu ideea de dreptate, de echitate, ori cu un serviciu public al statului. Potrivit vorbitorului, este important de subliniat ca puterea judecatoreasca apartine ICCJ si celorlalte instante, fapt prevazut si in mai multe texte constitutionale, iar aceasta nu trebuie confundata cu autoritatea judecatoreasca. Pentru a fi asigurata viabilitatea sistemului, trebuie asigurata independenta judecatorului, iar un rol covarsitor in acest sens ii apartine CSM-ului, care este un tampon intre puterea judecatoreasca si celelate puteri. Dincolo de garantarea independentei, CSM-ul are rol in gestionarea carierei judecatorilor, insa acest fapt nu ar trebui sa duca la o polarizare, la o acaparare a tuturor atributiilor privind functionarea instantei. O viitoare constitutie ar trebui sa acorde mai multe prerogative instantelor, rolul CSM ramanand acela de a asigura echilibrul intre puteri.

In alta ordine de idei, cand s-a avut in vedere structura CSM-ului, pentru a se evita transformarea lui intr-o structura corporatista, au fost alocate 2 locuri societatii civile. Desi cei doi reprezentanti ai societatii civile fac parte din CSM, in urma modificarilor legislative, prin atribuirea tot mai multor competente sectiilor in detrimentul plenului, rolul acestora s-a  bagaterizat. In alte tari din Europa, societatea civila are un rol mult mai important in CSM.  In Franta, CSM-ul este structurat in doua fomatiuni, una pentru judecatori si una pentru procurori, iar din el fac parte alaturi de magistrati Presedintele,  Ministrul Justitiei si alte trei personalitati numite pe filiera politica. In SUA, chiar daca nu exista echivalentul CSM-ului, exista o stransa legatura intre justitie si societatea civila. Avand in vedere toate acestea,  CSM-ul ar trebui modificat fie in sensul sporiri numarului de reprezentanti ai societatii civile, fie in sensul sporiri atributilor celor existenti, pentru ca numai in acest fel va putea CSM-ul sa fie o legatura intre puterea judecatoreasca si celelate puteri.

Prezentarea d-lui Cristi Danilet, judecator la Judecatoria Oradea, a debutat prin descrierea unei zi normale de munca din viata sa. Se trezeste de dimineata, deschide mailul, vede ce a scris o colega, intr-un interviu, Ministrul Justitie acuza ca magistratii sunt vinovati de criza finaciara. Ajunge la instanta unde trebuie sa judece 80-90 de cauze, trebuie sa faca dreptate. Pe holurile Judecatoriei se intalneste cu un coleg, il intreaba de ce este agitat, iar acesta raspunde ca a intarziat 2 zile cu motivarea unei hotarari. Ii este frica sa nu fie sanctionat de CSM pentru ca legea nu prevede dupa cat timp poate fi sanctionat. La iesirea din instanta, o colega incarca o plasa de dosare intr-o masina, le duce acasa pentru a le putea studia. Ajunge acasa tarziu, o vede de d-na Bejenariu la televizor sustinand ca populatia nu are incredere in justitie.  In aceasta situatie, dl. Danilet s-a intrebat retoric ce rost mai are munca lui din timpul zilei, faptul ca nu a avut timp de sotie si copii, daca populatia tot nu are incredere in justitie.

Mai departe, a sustinut ca cel mai mult il deranjeaza notiunile cu care se opereaza, de exemplu notiunea de ‘incredere in justitie’, intrebandu-se ce este aceasta incredere in justitie, cine o construieste si cine o masoara. Potrivit ultimului Eurobarometru, increderea romanilor in justitie este de 25 %, aproape jumatate raportat la media europeana, care este de 48% . Acest sondaj a fost facut prin intervievarea oamenilor de pe strada. Vorbitorul a pus sub semnul indoielii capacitatea acestora de a aprecia obiectiv munca unui judecator atata timp cat majoritatea oamenilor, care nu sunt , sau nu au fost, direct implicati  in actul de justitie, isi formeaza opinia de la televizor, unde judecatorii  sunt  tot timpul criticati de oamenii politici.

Pentru a afla parerea justitiabililor care trec portile judecatoriei Oradea in legatura cu acest subiect, dl. Danilet, impreuna cu Facultatea de Drept si cea de Sociologie din Oradea, au desfasurat un sondaj in acest scop. In urma acestui sondaj a rezultat ca increderea celor care sunt implicati direct in actul de jutitie, la nivelul judecatoriei Oradea, au o incredere de 47% in actul de justitie. Potrivit aceluiasi sondaj incredrea populatiei in justitie depinde de un cumul de factori printre care si conduita judecatorului fata de justitiabil.

S-a considerat ca ar trebui sa se prezinte opiniei publice activitatea magistratilor pentru ca justitiabili sa-si poata forma o opinie informata.

Potrivit unui alt sondaj facut in randul magistratilor, acestia cred ca CSM-ul ar trebui sa le apere independenta, sa vorbeasca in numele lor si sa-i apere de atacurile politice din presa, avand in vedere faptul ca majoritatea romanilor isi iau informatiile din presa, insa CSM-ul nu are niciun fel de prezenta in mass-media. S-a conchis ca judecatorii muncesc foarte mult insa nu stiu sa faca acest lucru public.

Moderatoarea-daca noi lucram atat de bine, de ce are societatea o parere atat de proasta despre noi?  Se datoreaza asta exclusiv mass-media? Orienteaza  constient politicul aceasta neincredere ? Putem face noi la locul de munca mai mult, sau am ajuns la limita capacitatii noastre de actiune? Unele procese care nu ridica probleme mari de drept dureaza foarte mult, ce putem noi face? Pe segmentele unde se poate imbunatati activitatea, cine ar trebui sa ia atitudine?

Dezbaterea temelor

Principalele opinii exprimate pe aceste teme, de participantii la dezbatere, au fost urmatoarele:

– CSM-ul, inafara de faptul ca este garantul independentei magistratilor, ar trebui sa-i si apere. S-a exemplificat cu un caz in care prefectul judetului Timis a atacat puternic in presa judecatorii din Timisioara, acestia au solicitat CSM-ului sa ia atitudine, insa CSM-ul nu a raspuns niciodata solicitarii ;

– Ar trebui ca reprezentarea la CSM sa fie proportionala cu numarul de judecatori de la fiecare nivel ;

– Ar trebui sa fie mai multi judecatori de la judecatorii in CSM ;

– Mandatul presedintelui CSM ar trebui sa fie mai lung pentru ca acesta sa apuce sa-si implementeze ideile, asta cu atat mai mult cu cat acesta poate fi ales doar din randul celor noua membri ;

– Presedintele CSM-ului ar trebui sa fie ales de catre magistrati, iar nu de catre ceilati membri ;

– Un presedinte nu-si poate face treaba in doar un an, abia ajunge sa se acomodeze cu postul. Mandatul nu ar trebui sa fie nici de 6 ani, pentru ca daca este ales pe 6 ani si nu este bun nu se poate face mare lucru. Pana acum nu s-a reusit niciodata revocarea unui membru CSM. Mandatul ar trebui sa fie de 3 ani;

– Presedintele CSM-ului ar trebui sa armonizeze ce-i mai bun din ce spun toti ;

– Cand un loc pentru judecatorii de la Judecatorii a ramas liber, a fost numit ca inlocuitor cineva de la Curtea de Apel. Desi acesta trebuia sa fie acolo doar pentru o luna, pana la alegerea unui nou reprezentant, o luna s-a transformat in 2 ani. CSM-ul ar fi trebui sa ia atitudine in aceasta situatie ;

– CSM-ul ar trebui sa transeze public problemele delicate, insa ca sa se poata intampla asta ar trebui ca ei sa fie curati. Datorita acestui fapt a fost musamalizat scandalul cu ocuparea functilor la parchete. Toate s-au intamplat cu girul lor, aveau nevoie de oameni manevrabili acolo;

– Increderea populatiei in justitie nu poate fi mai mare. Pe justitiabil nu-l intereseaza persoana judecatorului, pentru el conteaza doar convingerea personala ca are dreptate, chiar daca legea il contrazice. In cazul celor care au castigat procese in instanta nemultumirea rezida fie in faptul ca procesul a durat prea mult, fie in faptul ca a cheltuit mult cu procesul ;

– Exista situatii in care avocatii solicita mita in numele judecatorilor (de exemplu bijuterii sau chiar carne) fara ca acest lucru sa fie cunoscut de judecatori;

– Ministerul Justitiei vrea sa preia inspectia judiciara de la CSM. Judecatorii trebuie sa fie foarte atenti la acest lucru, trebuie sa militeze ca inspectia sa ramana in sanul judecatorilor, in caz contrar judecatorii se vor transforma in functionari publici;

– Exista erori si greseli, insa nu sunt atat de grave cum apar ele in mass-media. Aici ar trebui sa intervina CSM. Poate ca ar trebui sa fie mai multi membri ai societatii civile in CSM, ei sunt mai credibili. Mai mult, daca acestia ar cunoaste din interior sistemul si problemele sale, ar putea  sa comunice mai bine infromatiile. Poate ar trebui facuta o uniune de ONG-uri care sa-si desemneze reprezentantii  in CSM;

– Mai multi reprezentanti ai societatii civile nu ar rezolva nicio problema. O persoana din afara nu este capabila sa inteleaga sistemul si problemele sale, de multe ori acest lucru fiind greu si pentru un magistrat;

– Nu este bine ca in CSM sa exite mai multi reprezentanti si societatii civile. Asta cu atat mai mult cu cat de multe ori reprezentantii societatii civile nu apartin chiar acesteia, avand in spate oameni politici;

– In alte organisme corespondente, precum Colegiul Medicilor, societatea civila nu are niciun reprezentant;

– Trebuie ca judecatorii sa iasa de sub obligatia de tacere si rezerva. Se ajunge sa se decrediblizeze judecatorul fie printr-o reglementare facuta deliberat prost, fie printr-o administrare incompetenta a sistemului. Trebuie sa iasa in presa si sa arate care sunt problemele sistemului si care sunt parghiile sistemului pentru a le putea rezolva,  sa sublinieze pe cele pe care nu le pot rezolva;

– CSM-ul ar trebui sa ia atitudine in cazul detasarilor, la fel si asociatiile profesionale locale;

– Judecatorii nu trebuie sa ramana pasivi la ceea ce fac cei din CSM pentru ca in caz contrar acestia din urma vor ajunge sa faca jocul politicului;

– Trebuie ca cei alesi sa fie oameni fara pata, oameni de caracter, cu simtul raspunderii si capabili de sacrificiu;

– Oamenii echilibrati si capabili din sistem trebuie determinati sa-si depuna candidaturile;

– Imaginea justitiei depinde de judecatorul de scaun, de profesionalismul si atitudinea acestuia. Avem CSM-ul pe care il meritam, justitia este asa cum suntem judecatorii;

Cea de-a treia tema – Transparenta decizionala a CSM – a fost sustinuta de dl.Adrian Neacsu si de dl. Horatiu Dumbrava.

Dl. Adrian Neacsu, judecator la Tribunalul Vrancea, si-a inceput prezentarea prin a sustine ca a fi transparent inseamna a fi responsabil, cand nu vrei sa fi tinut responsabil eviti transparenta si ai terminat. Prin protestul de anul trecut judecatorii au demonstrat ca se pot organiza si pot fi eficienti. Protestul  nu a inceput cand s-a dat acel ordin de revocare, el incepuse cand deja in adunarile generale, in care se subliniasera problemele de statut si de sistem. Prin protest s-a dezvoltat o ideologie a profesiei.

Cel de-al doilea vorbitor, dl Horatiu Dumbrava, judecator la Curtea de Apel Mures, a sustinut ca este absolut necesar ca fiecare membru CSM  sa fie transparent in intreaga sa activitate,  pentru a nu se mai intalni situatii precum cea in care s-a incercat revocare a doi dintre ei, iar acestia au prezentat o lista de activitati cu ce au facut in ultimi doi ani, activitati de care judecatorii nu au aflat pana in acel moment. In acest sens, candidatii trebuie sa vina cu proiecte a caror implementare sa poata fi urmarita pe parcurs de catre cei care i-au ales.

Dezbaterea temei

Principalele opinii exprimate in legatura cu aceasta tema au fost :

  • Este inacceptabil ca la intrunirea de la Timisoara, membrii CSM au invitat doar sefii instantelor si nu si ‘simpli judecatori’ ;
  • Initial CSM-ul s-a aratat foarte deschis fata de proiectul de fata, sustinand ca o sa ne sprijine, pentru ca acum sa mearga la instantele din tara unde sa spuna ca proiectul nostru ar fi ilegal ;
  • Dna. Ana Labus vrea sa promoveze pe ultima suta de metri la ICCJ. CSM-ul a sustinut ca nu exista niciun impediment in acest sens. Tot corpul judecatorilor impreuna cu asociatiile profesionale ar trebui sa faca presiuni ca CSM-ul sa nu mai faca promovari la ICCJ in ultimele luni de mandat;
  • UNJR va propune suspendarea numirilor la ICCJ pana se va stabili o procedura transparenta de numire;
  • Magistratii ar trebui sa se implice, pentru ca in caz contrar degeaba se plang, nu o sa se schimbe nimic;
  • O parte din magistrati nu sunt din fire participativi, altii nu au timp pentru a se putea implica, iar altii nu vor pur si simplu sa se enerveze;
  • Asociatile profesionale ar trebui sa gaseasca in fiecare instanta judecatori care vor sa aiba un rol activ,  sa se implice;

Cea de-a patra tema a fost sustinuta de d-na. Elisabeta Dragut.

Vorbitoarea a afirmat ca toate problemele ridicate in dezbatere sunt specifice si procurorilor, indicand inca doua probleme : actiunea disciplinara a devenit imprescritibila, iar intre procedura de alegere a membrilor CSM si revocarea acestora nu exista simetrie.

S-a sustinut ca atat procurorii cat si judecatorii se confrunta cu un volum mare de munca, stabilirea unui volumul optim de munca fiind absolut necesara, fapt ce nu poate fi realizat printr-o normare a muncii. Numai o optimizare a volumului de munca poate duce la o eficientizare a muncii. Mai mult decat atat, actuala incarcare a magistratilor creaza probleme grave. Ministerul  Public va ajunge intr-un blocaj datorita cresterii mari a volumului de munca, cu atat mai mult cu cat schema de personal a ramas aceeasi. O posibila rezolvare a acestei probleme ar fi initierea unor schimbari legislative care sa duca la scaderea numarului de cauze. Toate propunerile procurorilor in acest sens au ramas fara niciun rezultat, singura dovada a lor fiind prevederea intr-o minuta a CSM-ului. Desi nu are competenta de a face propuneri legislative, CSM-ul nici nu a facut nimic in a sensibilza Ministerul Justitiei, care are competenta in  acest sens. O alta problema este ca procurorii au cel putin 3 sefi: procurorul general, CSM-ul si Ministrul Justitiei.

Dezbaterea temei :

Principalele opinii exprimate pe aceasta tema au fost:

  • Un procuror nu are doar 3 sefi, are cel putin 35, dna. Macovei a introdus foarte multe functii de conducere;”
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate