Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Aplicarea in materie civila a unor garantii specifice proceselor penale. Prezumtia de nevinovatie. Declaratii de martori. Retractarea confesiunii. CEDO, Vanjak vs. Croatia
10.05.2010 | Razvan LUNGU, Dragos BOGDAN, Razvan LUNGU

Vanjak vs. Republica Croatia, 29889/04, 14 ianuarie 2010

In fapt

Reclamantul a fost angajat ca ofiter de politie in Croatia. In mai 1996 a fost chemat la o sectie de politie de catre colegii sai si interogat cu privire la implicarea sa in procurarea ilegala a unui certificat de cetatenie croata pentru H.C. Printr-o declaratie scrisa, reclamantul a recunoscut, fara a fi prezent avocatul sau, ca a actionat ca intermediar in realizarea acestui obiectiv. In acelasi timp, in lipsa reclamantului si a aparatorului sau, au fost luate declaratii scrise altor doua persoane, H.C. si B.J., fara ca reclamantului sa i se comunice continutul acestor declaratii.

In temeiul acestor declaratii a fost declansata o procedura disciplinara impotriva reclamantului. In fata instantei  disciplinare, reclamantul a afirmat ca a semnat declaratia doar pentru a inceta interogarea sa, care a durat o noapte intreaga. De asemenea s-a plans de faptul ca nu a avut acces la declaratiile celorlalte doua persoane, care nu i-au fost comunicate. In octombrie 1996 instanta a constatat vinovatia reclamantului intemeindu-se pe declaratiile celor doi martori si pe recunoasterea sa, constatand ca acesta luase o suma de 300o de marci germane de la H.C. si o transmisese mai departe altei persoane pentru eliberarea certificatului de cetatenie lui H.C. In consecinta, reclamantul a fost sanctionat cu desfacerea contractului de munca.

In paralel cu procedura disciplinara s-a desfasurat si o procedura penala, care a fost ulterior intrerupta in iunie 1998 din lipsa de probe: in procedura penala reclamantul si-a exercitat dreptul la tacere iar H.C. a declarat ca a primit certificatul de cetatenie de la reclamant, dar fara sa ii dea acestuia nicio suma de bani.

In drept

Facand aplicarea principiilor dezvoltate in jurisprudenta sa, Curtea a  stabilit, mai intai, ca articolul 6 este aplicabil sub latura sa civila, altfel spus, procedurile interne trebuiau sa respecte garantiile procesuale aplicabile in materie civila. De asemenea, articolul 6 alin. 2  ce consacra prezumtia de nevinovatie era aplicabil si diverselor proceduri adminisrative (disciplinare) desfasurate in paralel cu procedurile penale sau dupa terminarea acestora din urma fara a fi stabilita raspunderea penala a acuzatului.

1. Folosirea declaratiilor date in fata politiei

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un proces pentru a putea fi considerat echitabil nu sunt necesarmente aceleasi in materie civila si in materie penala: in primul caz, statele memebre au o mai mare marja de apreciere decat in cel de-al doilea. Totusi, unele principii, cum ar fi, in cazul de fata, egalitatea armelor, sunt aplicabile atat in materie civila cat si materie penala.

Curtea a retinut ca instantele nationale au stabilit vinovatia reclamantului intemeiundu-se pe declaratiile celor doi martori si pe recunoasterea acestuia date numai in fata politiei si in lipsa aparatorului fara sa procedeze la reaudierea martorilor ori a reclamantului.

In acest context, Curtea a reamintit ca, in cadrul proceselor penale, toate dovezile trebuie sa fie produse in prezenta acuzatului si a aparatorului acestuia intr-o audiere publica pentru a se respecta principiul contradictorialitatii. Totusi, aceasta nu inseamna ca declaratia unui martor trebuie sa fie intotdeauna facuta intr-o instanta si in public deoarece in unele situatii se poate dovedi imposibil. In consecinta, utilizarea ca mijloc de proba a declaratiilor obtinute atat intr-o ancheta a politiei cat si intr-o ancheta judiciara nu este incompatibila cu paragrafele 1 si 3 litera d) ale Articolului 6, atata timp cat dreptul la aparare a fost respectat. Ca regula aceste drepturi impun ca paratul sa aiba posibilitatea de a contesta si pune intrebari unui martor impotriva lui, fie atunci cand a fost de fata, fie intr-o etapa ulterioara a procedurilor.

In ceea ce priveste cazul de fata, avand in vedere atat gravitatea acuzatiilor impotriva reclamantului cat si consecintele grave, si anume pierderea locului de munca, Curtea a considerat ca principiile deja enuntate au incidenta in cauza in ciuda faptului ca nu era vorba de un caz penal ci de unul civil.

In ceea ce privea declaratia martorilor, atat prin omisiunea comunicarii declaratiilor martorilor cat si prin omisiunea  prezentarii continutului acestora in orice stadiu al procedurii, instantele nationale l-au impiedicat pe reclamant sa conteste sau sa aduca argumentele sale in privinta acestor declaratii. In concluzie, acesta nu a avut la dispozitie suficiente informatii care sa ii permita sa participe in mod corespunzator in cadrul procedurii disciplinare.

Privitor la declaratia reclamantului, Curtea a retinut ca acesta a fost, in primul rand, interogat de politie, un element comun anchetelor specifice procedurilor penale.  Marturisirea sa in fata politiei a fost folosita insa mai tarziu in cadrul procedurii disciplinare impotriva sa, si a servit drept temei pentru stabilirea raspunderii sale disciplinare.

Reclamantul a revenit asupra declaratiei sale, afirmand atat ca aceasta a fost obtinuta sub presiune, fiind interogat toata noaptea, cat si faptul ca nu a avut posibilitatea de a contacta un aparator sau orice alta persoana. Cu toate acestea instantele nationale  nu au dispus audierea politistilor care au efectuat ancheta, in asa fel incat reclamantul si aparatorul sau sa poata infirma sustinerile acestora.

In opinia Curtii, obiectiunile reclamantului cu privire la circumstantele in care daduse declaratia respectiva impuneau o examinare mai atenta de catre autoritatile nationale competente si , in special, instantele trebuiau sa indice motivele pentru care considerasera confesiunea astfel facuta, desi reclamantul o retrasese ulterior, ca fiind corecta si sincera.

In consecinta, Curtea a statuat procedura disciplinara a fost inechitabila din pricina utilizarii declaratiilor martorilor si a reclamantului  fiind astfel incalcat Articolul 6 par. 1 al Conventiei.

2. Prezumtia de nevinovatie

Curtea a notat, in primul rand, ca in procedura disciplinara reclamantul fusese gasit vinovat de o abatere disciplinara si nu de savarsirea unei infractiuni. Ea a retinut ca, in urma procedurilor disciplinare a rezultat ca reclamantul a intermediat procurarea unui certificat de cetatenie croata unei terte persoane transmitand o suma de bani in acest scop unui tert, si aceste constatari au fost suficiente pentru a stabili responsabilitatea reclamantului. Instantele disciplinare aveau atributiile legale de a stabili in mod independent faptele cauzelor cu care erau sesizate si Curtea a considerat ca limbajul folosit de acestea in motivarea hotararilor lor – se refereau la savarsirea unei abateri disciplinare si nu a unei fapte penale – nu adusese atingere dreptului de a fi prezumat nevinovat.

In sfarsit, unul din elementele cruciale ale raspunderii penale era acela daca reclamantul luase el insusi bani sau nu; in materie disciplinara astfel de elemente nu sunt necesare pentru angajarea responsabilitatii. In consecinta, elementele constitutive ale raspunderii disciplinare si ale celei penale nu erau identice. Prezumtia de nevinovatie garantata de articolul 6 par. 2 nu a fost incalcata.

Nota: Hotararea este importanta pentru ca extinde anumite garantii intalnite pana acum numai in materie penala si in cazul unori procese civile (disciplinare).

Chestiunile legate de declaratii de martori date numai in fata politiei, adica de nereaudierea martorilor de catre instanta, precum si de retractarea unor declaratii date in fata politiei pe motivul ca au fost facute „sub presiune” sunt des intalnite in hotararile Curtii care privesc procese penale. Tot acolo sunt stabilite si principiile aplicabile in acest cazuri, principii pe care Curtea le extinde, prin aceasta hotarare, si in cazul proceselor civile. In practica, ele pot fi importante in acele cazuri in care procesul civil imprumuta din caracteristicile proceselor penale – in special prin existenta unei anchete preliminare – spre exemplu in materie disciplinara sau contraventionala (in putinele cazuri cand o contraventie nu ar atrage aplicarea articolului 6 pe latura penala).

In ceea ce priveste prezumtia de nevinovatie, hotararea se adauga exemplelor anterioare din jurisprudenta Curtii in care aceasta isi gasise aplicarea in procese civile „accesorii” unor procese penale – cheltuieli de judecata, despagubiri pentru prejudicii rezultate din infractiuni, etc.

Dragos BOGDAN, Razvan LUNGU


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Aplicarea in materie civila a unor garantii specifice proceselor penale. Prezumtia de nevinovatie. Declaratii de martori. Retractarea confesiunii. CEDO, Vanjak vs. Croatia”

  1. puiu gheorghe spune:

    solutie corecta

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.