Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

Traian Basescu: Statul trebuie sa se restructureze din punct de vedere al cheltuielilor (pe larg)
10.05.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

Duminica, 9 mai 2010, presedintele Traian Basescu a declarat urmatoarele:

„Dupa cum stiti, astazi am avut o intâlnire cu liderii marilor centrale sindicale, o intâlnire care a fost dedicata discutarii programului pe care Guvernul a convenit cu Fondul Monetar International pentru perioada urmatoare.

As vrea sa reiterez un lucru pe care l-am mai spus si il repet: ar fi nedrept daca, vreodata, cineva ar acuza Fondul Monetar International de acest program. Programul care a fost negociat si inca este in curs de negocieri la detalii cu Fondul Monetar International este un program al Guvernului României. Repet: este un program al Guvernului României. Daca populatia va fi nemultumita, daca programul va fi un esec, nu Fondul va fi cel responsabil, ci institutiile statului român, incepând de la Presedinte si pâna la cea mai mica institutie din angrenajul statului; sigur, inclusiv Guvernul sau in primul rând Guvernul, care trebuie sa execute programul pe care-l convine astazi cu Fondul.

Pentru ca nu mi se pare suficient modul cum au fost clarificate lucrurile legat de acest program, vreau sa va spun ca, la momentul sosirii Fondului, anticipându-se principalele obiective cu care va veni Fondul, Guvernul României a fost pregatit cu un program alternativ, care nu implica o crestere a fiscalitatii. Iar acest program este cel care s-a discutat cu Fondul Monetar International. S-au discutat amândoua, in faza initiala, dupa care optiunea Guvernului a fost programul care acum este in curs de finalizare. Repet, obiectivul major al programului Guvernului a fost sa nu se creasca fiscalitatea, adica TVA-ul, cota unica, obiective care aveau in pachet si reducerea cu 20% a veniturilor in sectorul bugetar.

In ceea ce priveste discutiile de astazi, am precizat foarte clar pentru centralele sindicale ca nu Fondul Monetar International va mai putea fi acuzat, de acum inainte, sau va mai putea fi luat de coresponsabil, alaturi de Guvern, pentru eventuale neindepliniri de program. Fondul, Uniunea si Banca Mondiala au fost de acord cu programul prezentat de Guvernul României, cu conditia sa fie si implementat. As mai da o explicatie legata de principalele coordonate ale acestui program. Ele sunt legate de trei obiective. Primul si cel mai important: reducerea cheltuielilor bugetului de stat – si, asa cum va spuneam, fondul de salarii reprezinta circa 27% din bugetul de stat. Reducerea cheltuielilor sociale – si, asa cum va spuneam, cheltuielile sociale, impreuna cu fondul de pensii, reprezinta peste 35% din bugetul de stat. Si o informatie pe care la interventia de acum doua zile nu v-am dat-o, dar v-o dau acum: un alt obiectiv este reducerea obligatiilor de plata ale bugetului de stat.

Ca sa intelegeti mai bine, in acest an, ca urmare a datoriilor pe care România le-a contractat in 2007, 2008 si parte din 2009, bugetul de stat trebuie sa plateasca 10,007 miliarde euro. Repet: 10,007 miliarde euro. Daca doriti, va dau si transele de plata. In primul trimestru am platit 260 de milioane. In trimestrul al II-lea platim 2,257 miliarde euro. In trimestrul al III-lea avem de plata 3,16 miliarde euro, iar in trimestrul al IV-lea avem de plata 2,5 miliarde euro, reprezentând serviciul datoriei pe care bugetul de stat il are. In total, anul acesta, ca urmare a creditelor pe care le-am angajat in anii anteriori pentru a sustine deficitul bugetului de stat, avem de platit peste 10 miliarde de euro. Si, ca sa va fie si mai clar de ce trebuie sa ne diminuam cheltuielile bugetare, pentru a diminua creditele pe care le angajam, va pot spune ca numai dobânzile pe care trebuie sa le platim anul acesta sunt peste 1,8 miliarde euro, ceea ce inseamna de doua ori transa urmatoare de la Fondul Monetar International. Din acest motiv, am considerat ca trebuie sa adoptam o politica de reducere a indatorarii noastre. Daca nu se luau masurile pe care vi le-am anuntat, de reducere a salariilor si a pensiilor, la inceputul anului urmator trebuia sa angajam un nou credit – si poate nu 20 de miliarde ca de data aceasta, ci 30 de miliarde. Am fi amanetat cu totul viitorul tarii si viitorul fiecaruia dintre români. Una din concluziile acestei decizii grele pe care am fost nevoiti s-o luam este ca trebuie sa nu ne mai amagim, sa nu mai vindem falsuri românilor ori de câte ori ne aflam in campania electorala sau premergator campaniei electorale. Banii care s-au dat marindu-se pensiile, marindu-se salarii, dându-se sporuri, toate acestea astazi se razbuna si, din pacate, nu se razbuna pe cei care au profitat, pe cei care au mituit populatia cu astfel de angajamente care nu aveau acoperire in timp. Deci, mi se pare esential ca urmatoarele sase luni sa fie o perioada de realism a politicienilor, a Guvernului, a sindicatelor, a fiecarui român. Repet: anul acesta platim pentru ce am consumat fara sa producem. In 2007, 2008 si inceputul anului 2009 platim peste 10 miliarde de euro. Imaginati-va acesti bani in investitii. Dar platim la ce am consumat fara sa avem acoperire in ce am produs.

In ceea ce priveste intelegerile de astazi cu sindicatele, ele vizeaza in primul rând o participare a tuturor la solutionarea problemelor actuale si de perspectiva ale României. Din acest motiv am raspuns pozitiv solicitarii sindicatelor de a se constitui un grup pe care-l putem numi oricum, un grup de analiza, la care sa participe Guvern, sindicate, patronat, reprezentanti ai partidelor parlamentare si Presedintia României si, impreuna, in urmatoarele sase luni, sa gasim solutii pentru a cheltui mai bine si mai eficient incepând cu 1 ianuarie 2011. Personal sunt constient de nevoia absoluta de cooperare intre toate fortele societatii. Pentru ca tara nu este a Presedintelui, tara nu este a Guvernului, tara nu este a unui lider de partid sau a altuia, tara este a celor 22 de milioane de români, iar ceea ce eu propun societatii românesti este ca impreuna sa prevenim „grecizarea” tarii. Daca noi mai angajam un credit, probabil nu de 20, ci de 30 de miliarde, vom ajunge ca in situatia din Grecia. Ori, cred ca este ultimul moment in care, impreuna, putem sa evitam agravarea situatiei financiare a tarii si impreuna putem gasi solutii ca anul 2011 sa fie un an in care institutiile statului sa functioneze altfel, sa functioneze mai ieftin, mai eficient si dedicate interesului public.

Printre obiectivele sindicatelor in aceste discutii se afla lucruri cu care sunt de acord, lucruri cu care nu sunt de acord, dar pe care nu eu le pot hotari, ci ele trebuie hotarâte in cadrul sindicate-Guvern-patronat si partide politice, pentru ca orice decizie va trebui adoptata pe urma prin Parlament, prin legi. Printre aceste solicitari, mentionez câteva care mi s-au parut extrem de importante, cu care sunt de acord: o imbunatatire a legislatiei privind combatarea evaziunii fiscale, o imbunatire a legislatiei privind inspectia muncii, stabilirea de comun acord sindicate-Guvern a criteriilor de reducere a posturilor in aparatul central al Guvernului, in primarii, in regii autonome. Deci criteriile trebuie sa fie comune, fara insa a face cumva din sindicat element de decizie sau de codecizie in actiunea managerilor de reducere a numarului de personal, ci doar cu privire la criteriile care se aplica pentru reducerile de personal.

A fost o problema care eu cred ca nu este numai o concesie, ci este si un lucru de bun-simt, pe care il solicita sindicatele din educatie, legat de noua Lege a educatiei. Acest lucru se refera la titularizare. Sigur, noua Lege, care se afla in dezbatere la Comisia de invatamânt a Camerei Deputatilor, prevede titularizarea strict pe scoala, acolo unde dascalul da examen, si renuntarea la titularizarea la nivel national, ceea ce mi se pare corect. Sindicatele spun insa, ca o solutie ar fi titularizarea la nivelul localitatii si mi se pare ca este corecta abordarea. Un liceu din Craiova, spre exemplu „Mihai Viteazul”, ar putea avea nevoie pentru patru ani de un contract cu un profesor de fizica. Este normal ca, la sfârsitul contractului, daca exista un post de profesor de fizica la un alt liceu, tot din Craiova, acesta sa fie oferit cu prioritate dascalului care a terminat contractul, dar a fost titularizat la un alt liceu – poate Liceul, sa spunem, „George Enescu” are un loc liber de profesor de fizica, si atunci titularizarea la nivel local ar permite si o mentinere a dascalilor in localitatea in care ei traiesc. Mi se pare corecta observatia si, de asemenea, ca si celelalte initiative, o voi sustine.

Un alt subiect de discutie si care, de asemenea, ar trebui rezolvat in aceasta perioada de modernizare a legislatiei României, a fost legat de protectia juridica a functionarilor. Ati vazut si dvs la televizor atitudini ale concetatenilor nostri fata de politist, fata de un inspector al Garzii Financiare, atitudini de intimidare, de umilire sau, atunci când oameni in exercitiul functiunii fac un proces-verbal de contraventie sau un proces-verbal prin care constata ilegalitati, agentul economic sau persoana fizica se indreapta in instanta impotriva persoanei fizice care este functionarul – fie ca e politist, fie ca e inspector ANAF sau al Garzii Financiare si asa mai departe. Si eu am trecut prin astfel de situatii. Ca primar al Capitalei, aveam la un moment dat nu mai putin de vreo 500 de procese si a trebuit sa-mi platesc din buzunar avocatii, desi darâmarea chioscurilor, spre exemplu, fusese o actiune in interes public sau in exercitiul functiunii. Protectia pe care trebuie s-o dam functionarilor statului este, pe de o parte, protectie prin asistenta juridica, in situatia unor astfel de procese, iar, pe de alta parte, sanctionarea acelora care umilesc institutiile statului sau functionarii statului, atât timp cât ei sunt corecti. Cei care fac abuzuri trebuie sa raspunda in fata legii. V-am dat doar câteva exemple asupra lucrurilor cu care ne-am inteles.

Cu ce am mai fost de acord, desi am exprimat punctul meu de vedere ca nu sunt in asentimentul sindicatelor – este legat de analiza reducerii cu 25% a salariilor. Ca si in discutiile pe care le-am avut cu Guvernul, unii lideri sindicali au ridicat problema mentinerii anvelopei de reducere de 25%, dar o aplicare diferentiata a procentului. Personal nu sunt un adept al acestei solutii, pentru ca ea va genera blocaj. N-o sa se stie cui mai mult, cui mai putin, cine are mai multe drepturi, cine are mai putine. Pâna la urma situatia de criza este in toata tara si o repartizare proportionala din punct de vedere procentual, o repartizare unica din punct de vedere procentual, mi se pare singura solutie, care nu lasa loc la indelungate negocieri. M-am aratat insa deschis de a mijloci o astfel de discutie, de a media o astfel de discutie cu Guvernul.

Inca un punct asupra caruia am fost de acord, dar cu rezerve, având probabil informatii diferite – sindicatele au solicitat sa inceteze transferul de 0,5% contributie pentru Fondul de pensii catre pilonul al II-lea de pensii. Eu stiam ca acest transfer inceteaza. Sindicatele stiau ca nu inceteaza sau ca nu va inceta. Ceea ce eu stiu este ca s-a luat in calcul acest deficit de 15% in fondul de pensii cu doua corectii. Una – contributia din bugetul de stat cu 1,7 miliarde, care se mentine, si, a doua – incetarea de a se plati 0,5% la pilonul al II-lea de pensii. Daca domnii de la sindicat au fost mai bine informati, sunt de acord ca o contributie cu 0,5% ar putea sa indulceasca putin acel 15%. Informatia mea insa, este ca acest 0,5% nu se transfera in continuare la pilonul al II-lea de pensii, deci diminuarea cu 15% este cu acest 0,5% luat in calcul.

Cam acestea au fost discutiile. As vrea sa trag o singura concluzie – in primul rând ca au fost discutii foarte bune. Bune in sensul ca am analizat rational situatia in care ne aflam. Inteleg foarte bine ca liderii sindicali trebuie sa dea explicatii membrilor lor, explicatii pe care nu ei trebuie sa le dea, ci Guvernul, partenerii lor sociali si, din acest motiv, nu se li se poate cere mai mult decât sa-si apere interesele membrilor lor. Eu insa solicit tuturor sase luni in care sa dea o sansa României, pâna la sfârsitul anului. In opinia mea, aplicarea acestor masuri dure, grele pentru populatie – si va rog sa ma credeti ca imi este extrem de greu sa ma gândesc cum primeste un pensionar sau un salariat la stat astfel de masuri; inteleg nemultumirea, dar in acelasi timp vreau ca toti sa stim ce facem – a continua cum am mers pâna acum inseamna sa angajam un nou imprumut. A continua cum am mers pâna acum inseamna sa ne crestem in fiecare an ceea ce va spuneam ca anul acesta platim ca dobânzi si rambursari de credite, peste 10 miliarde de euro. Nu vor mai ramâne bani in buget pentru nimic. La cele 62 de procente, pe care le reprezinta salariile si asistenta sociala, mai adaugati 10 miliarde si veti constata ca depasim 70 de procente din bugetul de stat numai pe consum. Cu ce sa mai functioneze sistemul de sanatate, cu ce sa functioneze Ministerul de Interne, Politia, cu ce sa functioneze in afara de salarii sistemul de educatie si asa mai departe? In ceea ce ma priveste, va asigur, si nu vreau sa para un populism, ca sunt dispus ca pâna la sfârsitul anului sa virez salariul intr-un fond de solidaritate. Daca va uitati pe declaratia de avere, veti putea constata ca pot sa fac acest lucru, deci, cred ca avem nevoie de solidaritate in momentul de fata daca vrem sa nu impingem tara catre o situatie ca in Grecia. Va rog, daca sunt intrebari.

Intrebare: Domnule Presedinte, ce garantii aveti ca nu se va prelungi situatia si dupa aceasta perioada de sase luni ?

Presedintele României, Traian Basescu: Atentie! Eu nu am facut o intelegere cu sindicatele. Sindicatele nu au cum sa vina la mine si sa spuna: „Noi suntem de acord”. Ei trebuie sa-si consulte membrii de sindicate – deci nu vreau sa fie o confuzie. Ceea ce am stabilit cu sindicatele este functionarea unei comisii sindicate-Guvern-patronate-partide politice si Presedintie, pentru a discuta aceste probleme si care sunt solutiile in continuare. Eu nu am cum sa dau o garantie, dar nu puteti sa ma suspectati ca nu m-am uitat foarte bine in cifrele bugetului, ca nu inteleg foarte bine ce urmeaza sa se intâmple. Sigur, avem o varianta lesnicioasa si inca nu s-a semnat acordul cu Fondul, putem sa-l schimbam imediat de la solutiile pe care Guvernul le-a propus si sa trecem pe cresterea de fiscalitate. Dar, dupa parerea mea, acea solutie este una care frâneaza dezvoltarea economica si care ne va impinge sa continuam sa luam credite tot mai mari ca sa putem sa ne platim ineficienta aparatului de stat si sistemul exagerat de protectie sociala pe care-l avem. Deci, nu pot sa dau garantii. Ceea ce cred insa este ca, daca aplicam acest program, România trece pe crestere economica, nu va mai avea crestere negativa.

Intrebare: (…) la ce subventii faceati referire si, inca o intrebare, mai spuneau liderii de sindicat ca nu e corect ca doar functionarii, ca doar angajatii de la stat sa plateasca pretul crizei, ci v-au propus ca si patronatele sa plateasca. V-ati gândit si la o astfel de varianta?

Presedintele României, Traian Basescu: Doamna, patronatele au platit deja printr-o restructurare consistenta in anul 2009. Statul n-a reusit sa se restructureze din punct de vedere al cheltuielilor, decât intr-o masura foarte mica. Nu cred ca sectorului privat – si aici vreau sa intelegem foarte bine: când ma refeream la cei trei milioane, nu ma refeream strict la sectorul privat. Sunt si foarte multe societati cu capital integral sau majoritar de stat, care functioneaza in economia reala. Sectoarele din economia reala s-au restructurat in 2009, cresterile de somaj pe care le-ati vazut vin preponderent din aceasta zona a economiei reale, fie ca e sector privat sau sector de stat, dar economie – productie sau servicii. Deci, nu este corect. Ei au platit deja costul. Ce cost sa mai punem pe spatele societatilor, ca sa crestem veniturile in bugetul de stat? Si pun si eu o intrebare ca si colega dumneavoastra. Ce garantii avem ca, daca am creste taxele pe companii, daca am creste TVA-ul, daca am creste cota unica la 20%, am avea incasari mai mari in bugetul de stat? Eu cred ca nu. Privind la dificultatea cu care firmele platesc in momentul de fata obligatiile sociale si obligatiile fata de bugetul de stat, cred ca sunt la limita de supravietuire cei care au scapat. Ce sa mai impingem in spatele lor? Deci, cred ca este o abordare care ne duce direct catre a apela din nou, imediat ce terminam actualul acord, sa intrebam din nou pe pietele externe si pe la institutii financiare de alte zeci de miliarde. Ori, trebuie sa ne obisnuim sa traim cu cât producem si sa nu mai traim cu iluzii, cu falsuri, promise de politicieni, acceptate de sindicate, acceptate de populatie. A venit momentul in care sa optam pentru o tara care sa se poata dezvolta sanatos sau o tara care sa-si arunce toata resursa in plata datoriilor si in asistenta sociala, inclusiv asistenta sociala prin mentinerea unor locuri de munca inutile in aparatul de stat. Ultima intrebare, daca mai este altcineva.

Intrebare: (…)

Presedintele României, Traian Basescu: Da, in ceea ce priveste subventiile, va pot spune despre doua care nu vor fi atinse. Este vorba de ajutorul pentru persoane cu handicap si indemnizatia pentru copii; in rest, toate sunt subiect de analiza, reducere sau chiar anulare. Nu stiu cum a finalizat Guvernul analizele. Vom vedea mâine.

Intrebare: (…)

Presedintele României, Traian Basescu: Doamna, eu sunt dispus la orice analiza, dar stiu care este solutia corecta si este cea pe care v-am spus-o: reducere egala din punct de vedere procentual pentru toti, pentru ca cel caruia ii reduceti 25% si are 5000 de lei salariul, acela plateste 1000 si ceva de lei, cel caruia ii reducem 25% din 700 plateste 100 si ceva de lei, deci de 10 ori mai putin. In mod indiscutabil, contributiile sunt diferite, pentru ca salariile sunt diferite, si atunci mi s-ar parea incorect celui cu 5000 sa-i iau 3800 si celui cu cel mai mic salariu deloc. Pâna la urma, am avut o crestere exploziva a aparatului de stat in perioada 2007-2008, ne-am bucurat sa fim salariati la stat, performantele le vedem in calitatea actelor normative, in absorbtia fondurilor, in efiecienta Garzii Financiare, in eficienta Inspectoratului de Munca, acolo sunt functionarii despre care vorbim. Ori, trebuie sa inteleaga ca pâna la sfârsitul anului ramân cei mai buni, cei care intr-adevar isi fac treaba. Va multumesc mult, va doresc o duminica placuta!”

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti