Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

Curtea de Apel Craiova. Scrisoare deschisa catre CSM
07.06.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

Curtea de Apel Craiova a trimis o scrisoare Consiliului Superior al Magistraturii ref. punct de vedere privind Proiectele de lege privind stabilirea unor masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, asupra carora se va angaja raspunderea in Parlament.

punctul de vedere al colectivului de judecători
ai Curţii de Apel Craiova, referitor la Proiectele de lege privind
stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului
bugetar şi stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, asupra cărora
se va angaja răspunderea în Parlamentpunctul de vedere al colectivului de judecători

Redam continutul integral al scrisorii deschise:

„Stimati membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Puterea judecătorească este  caracterizată în mod preeminent şi necesar  prin  independenţă, iar  această  regulă de drept este o garanţie fundamentală pentru un proces echitabil. În acelaşi timp este un pilon fundamental al statului democratic şi trebuie să fie respectată şi întărită de către toate instituţiile statului, inclusiv de puterea executivă şi de cea  legislativă.

Astfel, “Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”, potrivit prevederilor art. 1 alin 4 din Constitutia Romaniei.

De asemenea, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, art. 124 alin. 3 din Constitutia Romaniei, iar independenta justitiei in general si a judecatorului in special, trebuie sa reprezinte o garantie pentru justitiabil cu privire la calitatea si corectitudinea actului de justitie, nefiind un privilegiu al judecatorilor.

Avand in vedere ca o justitie independenta si impartiala este esentiala pentru ca instantele sa isi indeplineasca rolul vital in   statul de drept si faptul ca buna functionare a instantelor reprezinta insasi garantia respectarii drepturilor fundamentale ale omului, este imperios necesar ca  STATUTUL judecatorilor sa fie   respectat.

Statutul priveste independenta si impartialitatea acestora, precum si indatoririle si responsabilitatile judecatorilor, iar  INDEPENDENTA  justitiei   este un imperativ categoric al statului de drept si o valoare universală şi  europeana  nenegociabila

Pentru asigurarea independentei reale a justitiei, sunt necesare aplicarea si respectarea standardelor europene si a  jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la intelesul si intinderea independentei, precum si cu privire la mecanismele de asigurare a acesteia. De asemenea, INDEPENDENTA justitiei nu poate exista inafara independentei individuale a fiecarui magistrat si se realizeaza prin mai multe modalitati si mijloace.

Una  din modalitatile de realizare a indepenedentei  justitiei  o reprezinta stabilirea  de interdictii si incompatibilitati si corelativ, in scop compensatoriu,  remunerarea adecvata si  asigurarea de batranete, prin plata unei pensii adecvate– în conformitate cu  disp. art.  73  şi art. 82 şi urm. din  L 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Astfel, stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.

In aceasta ultima privinta,  Europa –  prin Consiliul Europei, a facut un  pas înainte  stabilind  coordonatele esenţiale ale statutului judecătorilor, fiind reiterate atât exigenţa  vizând independenţa justiţiei, cât şi  necesitatea unui   nivel adecvat pentru remunerare,  fiind definit totodată  şi nivelul pensiei prin raportare la ultima remuneraţie. Astfel, a fost   adoptată  CARTA EUROPEANA PRIVIND STATUTUL JUDECATORILOR, adoptată în unanimitate la o reuniune multilaterala a statelor membre, ţinută la  Strasbourg, 8-10 iulie 1998,  care prevede urmatoarele:

„6.1. Exercitarea ca profesie a funcţiilor judiciare implică remunerarea judecătorului la un nivel stabilit în aşa fel încât să-l ferească de presiuni ce vizează să influenţeze sensul deciziilor sau în general comportamentul său jurisdicţional, afectându-i astfel independenţa şi imparţialitatea. 6.3. Statutul prevede asigurarea judecătorului de profesie împotriva riscurilor sociale legate de boală, maternitate, invaliditate, bătrâneţe şi deces.”

„6.4. În mod special, statutul garantează judecătorului care a împlinit vârsta legală pentru încetarea din funcţie, după ce a exercitat-o ca profesie pe o perioadă stabilită, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională.”

În orice caz, drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de această  lege, în conformitate cu disp. art.  74 alin. 2 din   L 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Pe cale de consecinta, toate masurile, actele si actiunile puterilor legislativa si executiva in raport cu puterea judecatoreasca, trebuie sa aiba la baza respectarea principiilor generale de mai sus.

In aceste conditii,  este exclusa orice actiune, inactiune,  masura sau act, indiferent de  natura acestora, precum si  orice interventie arbitrara din partea celorlalte doua puteri, prin care s-ar aduce atingere  independentei materiale si politice a judecatorilor, ca o componenta  de baza a statutului judecatorilor.

Aşadar, orice propunere legislativă care încalcă standardul universal  mai sus menţionat, constituie o interferenţă nejustificată în independenţa puterii judecătoreşti şi este, în consecinţă, incompatibilă cu esenţa adevărată a unui stat de drept democratic.

Proiectele de lege privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar  şi  stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor , date publicităţii,  fac parte  din categoria propunerilor legislative care încalcă acest  standard,  pentru mai multe considerente, din care amintim doar câteva:

criza economică şi/sau financiară este un argument simplist şi nu poate justifica în nici un caz abdicarea de la principiul independenţei justiţiei într-un stat de drept;

diminuarea drepturilor salariale – pe fondul unei finanţări cronice insuficiente a sistemului judiciar-, fie ea şi egală cu diminuarea aplicată celorlalte categorii bugetare,  reprezintă o ştirbire a independenţei materiale a justiţiei şi judecătorilor în condiţiile păstrării tuturor interdicţiilor şi incompatibilităţilor şi a sporirii previzibile a conflictelor judiciare în această perioadă şi  este de natură să afecteze  dreptul de acces la justiţie al tuturor cetăţenilor, bugetari sau nu, la o instanţă imparţială şi independentă;

diminuarea drepturilor salariale în cadrul sistemului judiciar, cu siguranţă nu va fi o măsură temporară şi, pentru motive lesne de înţeles, este evident că în acest sector  este imposibilă aplicarea disp. art. XXI alin. 2 din primul act normativ privind politicile sociale şi de personal care s-ar aplica de la 1 ianuarie 2011;

prin diminuarea operată se ajunge ca personalul din sistemul justiţiei să piardă cca. 80% din  drepturile câştigate prin aplicarea Legii 330/2009, în condiţiile în care dispoziţiile acestui act normativ  privitoare la plata sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi la asigurarea unei salarizări  la nivelul lunii mai 2009, reprezintă o politică  asumată de cele două puteri  privind recunoaşterea şi executarea unor hotărâri judecătoreşti pronunţate şi în baza unor decizii date  recursuri în interesul legii;

desfiinţarea  totală şi definitivă a pensiilor de serviciu  pentru viitor şi recalcularea celor aflate în plată, precum şi diminuarea acestora după recalculare, fie şi într-un procent egal cu al celorlalte pensii din sistemul public de pensii, reprezintă de asemenea,  un regres categoric şi o negare  inadmisibilă a întregii filozofii care a stat la baza stabilirii standardelor de independenţă a justiţiei  într-un stat de drept.

Având în vedere antecedentele politice în acest sens, această soluţie  legislativă propusă nu are nici măcar aparent o legătură cu efectele crizei economice, ci reflectă la vedere, o concepţie  profund greşită asupra statului de drept, bazată pe invocarea demagogică şi ajuridică a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

recalcularea pentru viitor a  pensiilor în plată, are ca efect diminuarea acestora. Prin această operaţiune  si prin efectele produse, se încalcă disp. art. 1 Protocolul 1 CEDO, pensia  în plată fiind UN BUN în sensul acestor dispoziţii convenţionale, dar si o SPERANTA LEGITIMA pentru cei care sunt aproape de pragul pensionarii, fiind incalcate totodata şi disp. art. 53 alin. 1 şi 2 din Constituţie.

Astfel, dreptul la pensie este şi un drept fundamental, consacrat  de Constituţie prin art. 47 alin. 2. Este adevarat ca  dreptul la pensie de serviciu nu este  prevazut expres in Constitutie, dar Statutul judecatorilor in privinta stabilirii totalitatii interdictiilor si incompatibilitatilor, este  reglementat la acest nivel legislativ prin art. 125 alin. 3, inclusiv  imperativul  independentei individuale a judecatorului in art. 124 alin. 3.

Or,  din aceasta  perspectiva,  existenta unei justificari obiective si rezonabile in privinta restrangerii drepturilor statutare ale judecatorului, indisolubil legate de  instituirea interdictiilor si incompatibilitatilor,  ce decurge din interpretarea disp. art. potrivit art. 53 alin. 1 şi 2  din Constituţi, este  imperios necesara.

Astfel, conform acestor dispozitii constitutionale,   exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii. Toate aceste exigenţe, ce trebuie să existe cumulativ, nu sunt îndeplinite.

înlăturarea, fie şi numai pentru viitor a pensiei de serviciu,  încalcă exigenţa previzibilităţii legii, dintr-o dublă perspectivă.

Pe de-o parte, prin  „recalcularea” si diminuarea pensiilor în plată, se înlătură efectele  pozitive  ale previzibilităţii legii anterioare sub imperiul căreia s-au pensionat magistraţii respectivi, punându-i pe aceştia în imposibilitatea obiectivă şi absolută  de a mai face vreun demers în sensul sporirii/suplimentarii veniturilor.

Pe de altă parte, acelaşi efect îl produce  şi faţă de  magistraţii nepensionaţi, care în intervalul de 13 ani  cuprins între data introducerii dreptului la pensie de serviciu şi intrarea în vigoare a noii legii, s-au bazat pe  stabilitatea si certitudinea  acestei perspective a dreptului la plata unei  pensii de serviciu,  fiind puşi în situaţia de a nu  fi preocupaţi în a găsi   alte căi legale de  economisire şi/sau asigurare pentru bătrâneţe.

–  stabilirea dreptului la pensie de serviciu nu este un privilegiu   în sensul la care se referă  Expunerea de motive a Proiectului legii în discuţie şi prin raportare la  art.  16 alin. 1 din Constituţie.

Astfel, pensia de serviciu, ca şi remunerarea la un nivel adecvat, sunt justificate, fiind  stabilite în considerarea statutului special pe care îl are magistratul şi reprezintă o consecinţă firească a multitudinii si severităţii  interdicţiilor şi incompatibilităţilor  specifice  acestui statut,  care îl pun pe magistrat în situaţia obiectivă şi insurmontabilă de a desfăşura  alte activităţi aducătoare de venituri, cu excepţia exercitării funcţiilor din învăţământul superior.

Or, prin:  păstrarea în continuare a tuturor interdicţiilor şi incompatibilităţilor pentru magistrati  –  fireşti în raport cu statutul,  prin  recunoaşterea unui drept salarial pentru  risc şi suprasolicitare neuropsihica,  a unui drept la  plata sporului de condiţii deosebite,  concomitent cu: excluderea totală şi categorică  a magistraţilor de la plata unei pensii de serviciuneicluderea activitatii in categoria celor care se desfasoara in conditii speciale, sau  nestabilirea măcar a unui stagiu de cotizare mai mic –  s-a ajuns la  un paradox legislativ, care  duce practic la negarea în termeni absoluţi a statutului de independenţă al magistratului.

Prin proiectul de lege  in discutie  rezulta clar si fara echivoc faptul ca   independenta magistratului ar putea  fi   „garantata”  numai printr-o suita de obligatii,  interdictii  si incompatibilitati,   avansându-se ideea  că ar fi suficienta pentru compensarea acestora  o remunerare adecvata dar numai la nivel declarativ – având în vedere reducerea cu 25%,   si nenecesara o pensie de serviciu.

Or, această concepţie şi viziune politică sunt profund greşite, întrucât se pune în discuţie chiar statutul de independenţă al judecătorilor, fiind evident faptul ca efectele negative ale interdictiilor si incompatibilitatilor nu inceteaza spontan la data pensionarii, ci se perpetueaza in timp si dupa aceasta data, fiind chiar amplificate , de vreme ce incepand cu  varsta pensionarii, persoana  are capacitatea de munca in mod real din ce in ce mai redusa.

de altfel, Proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul pensiilor, prevede  soluţii legislative aproape  identice cu privire la pensia de serviciu,  cu cele cuprinse in Legea 19/2000,  asupra cărora s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 20/2000 publicata in M.Of. 72/2000, prin care – in control prealabil,  au fost declarate neconstitutionale disp. art. 198 din aceeasi lege, în partea privitoare la abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata.

Având în vedere disp. art. 133 alin. 1 din Constituţia României şi art. 1 alin. 1 din 317/2004, potrivit cărora  Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei,  colectivul de judecători ai Curţii de Apel Craiova, manifestând preocupare şi îngrijorare în legătură cu  pericolul iminent al degradării ireversibile a statutului magistraţilor, înţelege să mandateze Consiliul Superior al Magistraturii pentru a discuta si negocia cu decidentii politici,  orice masură necesară prezervarii acestui  statut, inclusiv sub aspect financiar.

Colectivul de judecători ai Curţii de Apel Craiova

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti