Secţiuni « Articole » RNSJ - Revista de note şi studii juridice
RNSJ - Revista de note şi studii juridiceNote de studiuStudii
Condiţii de publicareDespre revistă

Initiativa privata – mijloc potential de imbunatatire a activitatii organelor judiciare
16.06.2010 | JURIDICE.ro, Petrut CIOBANU

Secţiuni: RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

1. Potrivit dispozitiilor art. 52  C. pen. pedeapsa reprezinta un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea de noi infractiuni.
Prevenirea savarsirii de noi infractiuni din partea unei persoane condamnate este scopul direct al pedepsei aplicate, scop care se realizeaza prin formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala.
In cadrul acestui proces de formare, pot fi utilizate diferite metode, procedee si mijloace, in functie de circumstantele personale ale condamnatului.

2. Preventia generala se realizeaza prin pedeapsa, care are o actiune ce poate fi evidentiata in trei momente distincte:
a) primul moment este reprezentat de faptul ca orice norma penala de incriminare contine o ipoteza, o dispozitie si o sanctiune penala-pedeapsa, reprezentand un mijloc preventiv general;
b) al doilea moment este realizat de aplicarea unei pedepse penale unei persoane fizice sau juridice, ceea ce reprezinta o actiune cu caracter preventiv, atat general, cat si special;
c) al treilea moment este reprezentat de modalitatea in care se executa o pedeapsa penala; modalitatea efectiva in care se realizeaza executarea pedepsei devine un mijloc important de realizare a preventiei generale si speciale.
In toate aceste trei momente pedeapsa exercita o actiune de preventie cu caracter general, iar caracterul special al preventiei este manifestat numai in ultimele doua momente indicate mai sus.

3. Consideram ca initiativa din domeniul privat reprezinta un mijloc potential de imbunatatire a activitatii organelor judiciare care poate aduce valoare, expertiza si idei suplimentare pozitive in acest domeniu, astel incat sa se poata realiza in mod eficient reeducarea condamnatului si prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
Acestea se pot realiza prin crearea si implementarea unor programe active de administrare a cetatenilor cu comportament infractional, care sa testeze comportamentul criminal si antisocial, sa furnizeze initiative de educatie si tratament de reabilitare, impreuna cu deprinderi generale de viata, astfel incat sa pregateasca detinutii in mod real pentru reinsertia sociala, la momentul finalizarii executarii pedepsei.
In cadrul acestor programe o atentie deosebita trebuie acordata factorilor de tip legaturi de familie, sanatate, pregatire profesionala pentru  a ajuta si determina ca detinutii sa duca o viata in spiritul respectarii legii atat in mediul penitenciar, cat si dupa eliberare, in cadrul societatii civile.
Cel mai important aspect pentru o reintegrare reala este asigurarea ca un detinut eliberat are unde sa locuiasca si are un serviciu sau o posibilitate de instruire, pentru a face cat mai putin probabila intoarcerea lui in mediul penitenciar.

4. Potrivit dispozitiilor art. 145 alin. (3) C. pr. pen., organul judiciar care a dispus masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara sau localitatea poate impune invinuitului sau inculpatului ca, pe durata masurii, sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.
In conformitate cu dispozitiile art. 1602 alin. (4)  C. pr. pen., organul judiciar care a dispus liberarea provizorie sub control judiciar sau liberarea provizorie pe cautiune poate impune invinuitului sau inculpatului ca, pe durata masurii, sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.
In temeiul art. 221 alin. (3) din proiectul noului Cod de procedura penala, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata poate dispune ca, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.
Acest lucru se poate realiza prin intermediul unei monitorizari cu o bratara electronica, printr-o verificare vocala sau prin urmarire prin satelit.
Adoptarea unor astfel de masuri prezinta o serie de avantaje:
a) degreveaza organele de politie de sarcini suplimentare, pentru a se putea concentra asupra indatoririlor lor de baza;
b) incurajeaza continuitatea angajarii, instruirii sau educatiei pe durata masurilor preventive;
c) permite mentinerea vietii de familie si are efect pozitiv asupra relatiilor, in special cu copiii;
d) ofera o reducere semnificativa de resurse umane si materiale, fata de costul unei inchisori sau al unui loc de detentie;
e) reduce presiunea din inchisorile si incintele de detentie suprapopulate si permite ca resurse importante ale inchisorii sa fie concentrate asupra infractorilor care prezinta un risc real pentru public;
f) se poate dispune si se pot lua masuri imediate daca se incalca cu rea-credinta obligatia impusa de catre organele judiciare.

5. Apreciem ca prin aceste modalitati se poate asigura buna desfasurare a procesului penal si se poate impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata sau de la executarea pedepsei, ceea ce in final conduce la realizarea scopului procesului penal.
Legea nr. 83/2010 [1] a modificat si completat Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal [2], insa intr-o masura redusa fata de asteptarile societatii civile si fata de proiectul actului normativ.
In proiectul de lege era cuprinsa, ca element de noutate, posibilitatea ca serviciile de probatiune sa poata sa incredinteze executarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor prevazute in Codul penal, unor organizatii neguvernamentale de profil.
S-a dorit implementarea unei solutii aplicata cu succes in unele state europene, de exemplu Franta, de incredintare catre societatea civila a unor servicii publice in aceasta materie.

6. In cadrul aceluiasi proiect de lege, in domeniul dedicat organizarii executarii pedepselor privative de libertate, se prevedea, ca element de noutate, posibilitatea construirii de penitenciare sau de obiective in cadrul penitenciarelor, prin parteneriat public-privat, incercandu-se, in acest fel, a se incuraja investitiile, atragerea de fonduri si in acest domeniu in care de cele mai multe ori doar statul suporta integral costurile.

7. In ceea ce priveste executarea masurilor educative privative de libertate pentru minori, proiectul prevede infiintarea de centre educative si centre de detentie, ca institutii specializate in recuperarea minorilor condamnati, unde acestia urmeaza un program de pregatire scolara si  formare profesionala potrivit aptitudinilor lor, precum si programe de  reintegrare sociala.

8. Consideram ca toate aceste prevederi din proiectul de lege mentionat, care nu au fost adoptate de catre legiuitorul roman, isi vor gasi cu siguranta locul intr-o viitoare reglementare in domeniul executarii pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.
Initiativa privata in acest domeniu poate reprezenta cu succes un mijloc potential de imbunatatire a activitatii organelor judiciare, prin valoarea economica, experienta pozitiva din domeniul privat, nivel imbunatatit de servicii prestate si un management eficient si performant [3].


[1] Legea nr. 83/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 329 din 19 mai 2010

[2] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006

[3] Acest material a fost prezentat in cadrul conferintei “Parteneriatul public-privat in sprijinul actului de justitie” organizata la Palatul Parlamentului – Sala Drepturilor Omului, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti.


Petrut CIOBANU
avocat, lector INPPA

Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti