Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Congresul notarilor publici – Brasov, 17-20 iunie 2010. Discursurile lui Dumitru Viorel Manescu si al presedintelui Consiliului Notariatelor din Romania

21.06.2010 | JURIDICE.ro
Newsletter
Instagram
Facebook

In perioada 17-20 iunie 2010, a avut loc la Poiana Brasov cel de al 10-lea Congres al notarilor publici.

Redam integral alocutiunea lui Dumitru Viorel Manescu, presedintele Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania:

“Permiteţi-mi să vă urez un călduros bun venit în mijlocul nostru la congresul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România; un eveniment care la a zecea sa ediţie şi-a câştigat prestigiul naţional şi internaţional demn de renumele unei profesii juridice de elită. Prin consistenţa alocuţiunilor şi prin ţinuta ştiinţifică a dezbaterilor, ne propunem şi anul acesta, să îndreptăm atenţia dumneavoastră şi a opiniei publice din România asupra unui corp profesional solidar şi deosebit de prezent în spaţiul public şi juridic român şi european.

Când spun solidar, nu mă refer numai la binecunoscutul esprit des corps al membrilor profesiei noastre, de care sunt întotdeauna mândru; ci la solidaritatea Notariatului în raport cu legea, cu interesul public şi cu cel al cetăţeanului.

De 15 ani, de când ne exercităm atribuţiile cu care suntem investiţi de autoritatea publică sub forma unei profesii liberale, ne asumăm rolul de reper al siguranţei juridice şi al stabilităţii pentru cetăţenii României într-o perioadă istorică dificilă pentru întreaga societate. De 15 ani, de când avem o lege organică a noastră, consiliem competent şi imparţial cetăţenii şi familiile acestei ţări nevoiţi să facă faţă unui context legislativ în continuă schimbare. De multă vreme suntem parteneri ai statului garantând prin actul nostru autentic siguranţa raporturilor juridice dintre particulari. Mai mult, contribuim prin munca noastră la aplicarea legii, ţinem registre de importanţă naţională, luptăm împotriva spălării banilor, colectăm impozite pentru tranzacţiile pe care le acompaniem, contribuim activ la fundamentarea proceselor de legiferare de la Bucureşti şi Bruxelles, prevenim conflictele, degrevând în acest fel instanţele. Suntem deci alături de instituţiile acestei ţări şi facem în fiecare zi legătura între ele şi cetăţeni.

Din perspectiva acestei duble solidarităţi cu instituţiile statului şi cu oamenii, de un deceniu şi jumătate am devenit NOTARII ROMÂNIEI.

Iar Legea 36 din 1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale a fost, iubiţi confraţi, doamnelor şi domnilor, actul de naştere al notarilor României.

Din perspectivă istorică, Legea nr. 36 a fost un act normativ care a avut ca finalitate reforma profesiei notariale în ţara noastră din prisma unei duble compatibilităţi. Prima se referea la necesitatea adaptării statutului funcţiei de notar public român cu realitatea socio-politică de după schimbarea de regim politic din decembrie 1989 care, prin consacrarea constituţională a protecţiei proprietăţii private, dădea o cu totul altă valoare raporturilor juridice de drept civil. În al doilea rând, prin Legea 36, profesia notarială din ţara noastră a asumat descătuşarea de forma de organizare etatică, în care funcţionase vreme câteva decenii şi a revenit la forma originară de organizare a notariatului ca profesie liberală. Aceasta a reprezentat totodată o aliniere la realităţile europene în privinţa reglementării profesiei notariale în sistemele de drept civil continental.

Meritul pentru realizarea acestei reforme istorice şi pentru revenirea în familia europeană  a fost al tuturor celor care am crezut, în mod solidar, atunci, în destinul acestei profesii, în valoarea ei adăugată pentru această ţară. Mă gândesc în primul rând la preşedintele Petru Tănase, care în dubla sa calitate de notar şi de membru al Parlamentului României s-a luptat în linia întâi pentru ca această lege să fie una cu care noi şi generaţiile viitoare de notari să ne identificăm. Nu ajung cuvintele pentru a-i exprima recunoştinţa noastră şi îl asigurăm de faptul că notariatul român îi va purta întotdeauna respectul cuvenit. De asemenea îi dorim însănătoşire grabnică!

Mulţumesc, de asemenea colegilor din Uniunea Naţională şi nu în ultimul rând domnilor Morreau şi di Cagno, pentru întreaga lor implicare în redactarea acestei legi.

Numai datorită acestui efort colectiv, notarii României sunt azi titulari ai unei funcţii autonome investiţi sa îndeplinească un serviciu de interes public. Prin activitatea pe care o desfăşoară în spiritul legalităţii şi al ordinii publice prin intermediul actelor notariale şi al consilierii juridice ei asigură persoanelor fizice si juridice, fără discriminare, constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exerciţiul drepturilor si ocrotirea intereselor legitime. (aţi recunoscut desigur în această definiţie a notarului şi a activităţii notariale, punerea laolaltă a prevederilor primelor articole ale Legii 36).

Profesia noastră, consolidată în aceşti ani, îşi bazează raporturile dintre membri pe confraternitate şi garantează prin calitatea serviciului juridic oferit protecţia celor mai înalte valori sociale. Prin imparţialitate, loialitate şi responsabilitate, printr-un serviciu modern şi competent care are la bază formarea continuă şi utilizarea noilor tehnologii, promovează certitudinea juridică şi contribuie la buna administrare a justiţiei preventive. Doar în acest fel Notariatul român şi-a câştigat reputaţia naţională, europeană şi internaţională. Chiar tema congresului de astăzi demonstrează că, la 15 ani de la renaşterea profesiei noastre, notariatul român este branşat la toate evoluţiile politico-legislative europene. În întreaga Europă au loc, în aceste luni, dezbateri în mediul juridic, politic şi academic pe tema viitorului regulament privind certificatul european de moştenitor şi succesiunile internaţionale. Sunt convins că lucrările sesiunii ştiinţifice de mâine vor contribui cu idei valoroase la această dezbatere europeană şi vor aduce subiectul raporturilor juridice cu caracter transfrontalier într-o Europă unită şi în atenţia opiniei publice din România.

Am convingerea că bilanţul celor 15 ani este aşadar unul foarte bun. Suficient de bun încât să privim cu optimism înainte. Nu putem face însă abstracţie de contextul în care trăim şi profesăm. Privind în jurul nostru, situaţia se prezintă în mod diferit. În Grecia, de pildă, criza economică gravă şi imposibilitatea găsirii de soluţii viabile a dus la punere nefericită în balanţă a raţiunilor economice cu cele de siguranţă juridică, iar notarii sunt pe cale de a deveni o „pagubă colaterală”. La presiunea organismelor financiare internaţionale, guvernul elen a anunţat că va liberaliza toate profesiile reglementate, inclusiv pe cea notarială, pentru a da frâu liber concurenţei. Istoria supunerii serviciului notarial regulilor concurenţei a apărut în trecut, odată cu liberalizarea, simplificarea şi flexibilizarea puse la cale de instituţiile internaţionale şi europene din convingerea lor că astfel se va accelera creşterea economică. Şi aceasta, cu mult înaintea crizei actuale. S-au eliminat pe rând filtrele de control ale fluxurilor economice şi financiare şi ale tranzacţiilor între companii şi particulari. De curând însă, am constatat cu toţii la ce anume a dus lipsa controlului de legalitate în America. La o criză de proporţii mondiale iar acum tragem cu toţii ponoasele. Or principala noastră atribuţie este cea a controlului preventiv de legalitate. Prin ea contribuim la stabilitatea unor servicii, a unor pieţe, precum cea imobiliară. Garantând siguranţa juridică facem ca raporturile de drept privat să rămână predictibile. În acest fel acţionăm dintotdeauna şi trebuie să rămânem în continuare, în orice vremuri, o constantă pentru societatea destabilizată şi pentru economia la limita derivei. Mai mult ca oricând în perioade de tumult, societatea are nevoie de repere de siguranţă şi de legalitate. Or noi notarii României, prin consilierea pe care o acordăm clienţilor în toată ţara, prin actul incontestabil pe care îl oferim, suntem în măsură să procurăm garanţii pentru viitor cetăţenilor şi familiilor acestei ţări.

În final, în semn de solidaritate şi de determinare a noastră de a veni prin tot ceea ce facem în sprijinul cetăţenilor şi instituţiilor statului român într-o perioadă dificilă, vă rog să ne ridicăm şi să reiterăm public, împreună, jurământul pe care îl purtăm de 15 ani, cu toţii, în inimă: „Jur sa respect Constituţia si legile tarii, sa-mi îndeplinesc cu onoare si credibilitate publica, cu conştiinţă si fără părtinire atribuţiile ce-mi revin şi sa păstrez secretul profesional. Asa sa-ne ajute Dumnezeu!”

Invitat de onoare la Congresul al notarilor romani, Roberto Barone, presedintele Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeana (CNUE) a adresat vineri, 18 iunie 2010, participantilor urmatorul mesaj:

“Stimate Autorităţi, Doamnelor şi Domnilor, dragi colege şi colegi,

Îmi revine onoarea şi plăcerea de a vă transmite salutul notariatelor europene la această întâlnire. Tema pe care aţi ales-o pentru acest congres este foarte importantă, din două motive: primul se referă la implicarea notariatului român și dorința sa de a contribui, prin redactarea noului cod civil, la crearea de norme mai moderne, mai apropiate de societate şi mai angajante pentru notariat; cel de-al doilea se referă la  apropierea de tematica europeană dezbătută astăzi la Bruxelles.

Succesiunile transfrontaliere, certificatul de moştenire european reprezintă momente din procesul de creare a spaţiului juridic european şi, în acelaşi timp, sursă de cunoaştere şi viitoare concentrare a atenției pentru fiecare din ţările noastre şi implicit pentru notariatele noastre. Fiecare din notariatele pe care le reprezint lucrează în acest scop. Notariatul român a dobândit, în scurt timp, un rol absolut important în cadrul CNUE, prin implicarea şi cultura reprezentanţilor săi; dar nu vreau să ascund capacitatea politică şi diplomatică a preşedintelui Dvs., ale cărui intervenţii au fost întotdeauna bazate pe echilibru şi realism. Aşadar prin prezenţa mea astăzi aici doresc şi să exprim mulţumirile CNUE şi ale mele personal pentru implicarea Dvs. la nivel internaţional.

Şi în calitate de vicepreşedinte al Comisiei Tematici şi Congrese ale Uniunii internaţionale a Notariatului Latin trebuie să vă felicit pentru contribuţia Dvs. la tematicile următorului congres din Maroc.

Dar implicarea internaţională se naşte şi începe aici: mesele de lucru, confruntarea culturală, interpretarea dreptului, căutarea rezultatelor în dreptul fiecărei ţări, toate acestea ne amintesc de faptul că suntem notari, profesionişti în slujba familiilor şi cetăţenilor, capabili să asigurăm siguranţă juridică şi pace socială, să contribuim la dezvoltarea ţărilor noastre pe terenul legalităţii şi justiţiei. Aş dori să reamintesc aici o expresie franceză foarte frumoasă: “notarul meu face ca proiectele mele să fie mai sigure”; ei bine, noi asigurăm siguranţă proiectelor cetăţenilor, relaţiilor lor economice.

Revin la tematică: decesul este sursa durerii, un eveniment inevitabil care, oricum, cere altora, rude sau nu, să continue să trăiască. Durerea morţii ar trebui să fie deci atenuată de soluţia justă la toate problemele ce decurg de aici.

Aici intervine rolul notarului: profesionist al familiei, apropiat de întâmplările sale plăcute şi triste, mereu capabil să aducă o anumită siguranţă conţinutului şi exercitării propriilor drepturi, prin acţiunea sa şi prin sfatul său.

Siguranţa este, de asemenea, motiv de pace în familie şi sursă a calităţii bune a vieţii.

Fiecare stat are datoria de a impune norme uşoare, accesibile, utile.

Dar domeniul este plin de aspecte tehnice şi dificultăţi şi doar un expert în drept, cum este notarul, poate să ajute familiile. Voi construiţi aici această capacitate, vă ajutaţi pe voi şi ne ajutaţi pe noi să fim mai buni, mai capabili, mai utili.

Aş dori să reiau un pasaj din raportul doamnei Reding, Comisarul nostru european de referinţă, referitor la planul de acţiune pentru executarea programului de la Stockolm: „nu e suficient să stabileşti drepturi: e necesar ca persoanele interesate să le poată exercitaײ.

În acest cadru se situează proiectul de reglementare a succesiunilor transfrontaliere şi de instituire a certificatului de moştenire european: printre numeroasele dificultăţi de coordonare între experienţele şi modul de conştientizare al diferitelor state, notariatul european consideră necesar să contribuie cu propria experienţă şi capacitate profesională la construirea în acest sector şi în altele a spaţiului juridic european de securitate pentru cetăţeni.

Între dreptul scris şi dreptul aplicat se află o punte; în acest domeniu noi suntem puntea. Cetăţeanul va simţi că este subiect de drept şi favorizat de drept numai dacă va vedea aplicarea concretă a acestuia. La întrebările cetăţeanului răspunde notarul; şi în această materie notariatul european şi voi, care faceţi parte din el, prin organizarea sa, prin reţeaua sa de relaţii, prin activitatea informatică menită să creeze o conexiune între notari şi drepturi, consideră că poate oferi răspunsuri. Statul nostru, ca și întreaga Europă, se confruntă cu o criză economică foarte gravă; eu ştiu bine că voi, ca toţi ceilalţi, trebuie să suportaţi măsuri nepopulare, să faceţi mari sacrificii, să aveţi un sentiment de rătăcire în viitor. Vă invit să uitaţi pesimismul raţiunii; să-l înlocuim cu optimismul pasiunii, cu certitudinea că implicarea noastră va servi, chiar şi în mică parte, la depăşirea crizei şi că după furtună vine întotdeauna cer senin.

Ca toate organizaţiile, notariatul traversează şi el un moment de criză; nici n-ar putea fi altfel şi, dacă e să luăm partea bună a lucrurilor, asta dovedeşte că reprezentăm o parte importantă din societăţile noastre. Trecutul nostru apropiat şi îndepărtat demonstrează totuşi că suntem suntem capabili să ne confruntăm cu crize şi să le depăşim.

Aşadar urez mult succes congresului Dvs., notariatului Dvs., ţării Dvs.; Europa ne vrea şi ne va vedea mereu uniţi.”

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate