« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Neconstitutionalitatea legii privind stabilirea unor masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si a legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
24.06.2010 | JURIDICE.ro, Marin VOICU, Nicolae POPA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

I. LIPSA DE FUNDAMENTARE SI DE LEGITIMITATE a celor doua legi

1. Scopul declarat de Guvern al celor doua legi si masurile impuse

1.1. Legea privind restabilirea echilibrului bugetar urmareste aplicarea unor „masuri compensatorii suplimentare” in cadrul „Programului corespunzator (?) anti-criza sustinut de FMI, UE si Banca Mondiala care va conduce la normalizarea conditiilor financiare menite sa inverseze dezechilibrele economice si sa pregateasca  redresarea economica” (al. 1  -Expunere de motive), fata de „criza economica profunda actuala care poate pune in pericol stabilitatea economica a Romaniei si, prin aceasta, ordinea publica si siguranta nationala” (?! – al. 6).

„Masurile suplimentare„, urmarite  de Guvern si incluse in  Scrisoarea de intentie trimisa la FMI sunt:

– reducerea cu 25% a salariilor, sporurilor si a altor plati de natura salariala pentru toti salariatii din sectorul public (art. I-III din lege);

– reducerea cu 15% a cuantumului indemnizatiilor acordate sub orice fel a alocatiilor copiilor si de somaj (art. IV) si

– inghetarea pensiilor anticipate si verificarea tuturor pensionarilor de invaliditate”.

1.2. Legea pensiilor „se impune pentru mentinerea acordurile internationale cu organismele financiare internationale (?!)”
(pct. 1 al. 3 din Expunerea de motive), iar neluarea acestor masuri „ar duce la pierderea acordurilor…., cu consecinta creerii unor dezechilibre de natura sa duca la imposibilitatea relansarii economice si la cresterea excesiva a deficitului bugetar” (!!- al. 4).

Guvernul precizeaza expres ca adoptarea prezentei legi este „motivata de o serie de factori macro-economici si sociali si de reforma in urmatoarele directii:

asigurarea sustinerii financiare a sistemului de pensii publice;

– eliminarea discrepantelor privind contributia la bugetul asigurarilor sociale si inegalitatile de alocare a resurselor pentru finantarea pensiilor publice;

– eliminarea legilor speciale de pensii, care prevad criterii diferite, mai avantajoase, in favoarea anumitor categorii profesionale;

– ARMONIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII NATIONAL CU PRACTICA EUROPEANA SI CU RECOMANDARILE (?!) U.E. REFERITOARE LA PENSIILE PUBLICE (ATENTIE!);

– simplificarea legislatiei referitoare la pensiile publice” (al. 8 – Expunere de motive)”.

Legea abroga toate legile speciale si impune recalcularea acestor pensii ocupationale (speciale), conform art. 1-3, dupa criteriile comune, din legea in vigoare nr. 19/2000, astfel incat opereaza, in final, cu o reducere de pana la 80-85% la magistrati, 60-65% la diplomati si generali, 55-60% la ofiteri superiori si parlamentari, aviatori si personalul Curtii de Conturi, realizand un egalitarism de invidiat chiar si in practicile comuniste, printr-o confiscare generala, demna, doar, de Legea nr. 18/1968 a averilor ilicite.

2. Impactul social-economic declarat de Guvern in Expunerea de motive

2.1. Guvernul arata ca legea privind restabilirea echilibrului bugetar nu are impact declarat macro-economic si asupra mediului de afaceri, desi in sectiunea 1 a Expunerii la motive se arata ca este generata si are ca scop sa ” inverseze dezechilibrele macro-economice si sa pregateasca redresarea economica” (?!); clar  nu se arata nici care ar fi impactul financiar asupra bugetului general consolidat (Sectiunea a 4-a).

La fel se precizeaza ori se omite a se preciza, si in expunerea de motive la legea pensiilor (sectiunea a 3-a Impact socio-economic si in sectiunea a 4-a – Impact financiar ?!).

2.2. In mod sfidator se consemneaza in sectiunea a 5-a a Expunerii de motive, la ambele proiecte de lege, ca:
– pct. 2 – „Proiectul de act normativ nu se refera la conformitatea cu legislatia comunitara” (?!)”,
– pct. 3 – „… nu se refera la masuri normative necesare aplicarii directe a actelor normative comunitare„,
– pct. 4  – „… nu se refera la hotarari ale Curtii de Justitie a UE” (?!), desi in Sectiunea 1 se precizeaza ca una din directii, urmareste „armonizare cu practica europeana si cu recomandarile UE in domeniul pensiilor publice” (se confunda voit recomandarile cu directivele obligatorii ?!).

2.3. Dar, in ambele legi nu se face vorbire de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de Carta drepturilor UE, de Carta sociala europeana revizuita (toate ratificate de Romania si care prevaleaza dreptului intern, conform art. 20 (2) din Constitutie) si nici de jurisprudenta obligatorie a CEDO, dupa cum nici de deciziile Curtii Constitutionale recente in materia reglementata, care, potrivit art. 147 al. 4 din Constitutie „SUNT GENERAL OBLIGATORII”, inclusiv, pentru Guvern,  Parlament si Presedinte.

II.PRINCIPII si DREPTURI FUNDAMENTALE din Constitutie, INCALCATE

3. Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor… sunt garantate” (art. 1 al. 3), iar „respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie„.

3.1. In concordanta cu Declaratia universala a drepturilor omului (10.XII.1948-ONU) inclusa in ordinea constiutionala interna a drepturilor fundamentale prin art. 20 al. 2 din Constitutie (de la 8.XII.1991), cu CEDO (iunie 1994) si cu Carta drepturilor fundamentale a UE (1.XII.2009), in titlul II din Constitutie sunt instituite „drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale„, toate garantate:
– egalitatea in drepturi si nediscrimarea (art. 16);
– dreptul la munca, la salariu, la protectie sociala (art. 41);
– interzicerea muncii fortate (art. 42);
– dreptul de proprietate privata (art. 44).

Conform art. 11 si 20 (2), precum si art. 148 (2) din Constitutie toate drepturile fundamentale garantate de Carta drepturilor fundamentale a UE si CEDO sunt parte a dreptului intern si a ordinii constitutionale europene si nationale a drepturilor omului (Anexa 1 -A si B), fiind recunoscute ca atare si de garantul suprematiei constitutiei, care este Curtea Constitutionala (art. 142 al. 1).

3.2. Asadar, prin cele doua legi s-au incalcat grav aceste drepturi fundamentale, s-a atentat la ordinea constitutionala, nesocotindu-se art. 20 (2) art. 147 (3), 148 (2) s.a. din Constitutie si s-a sfidat forta generala obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale, a hotararilor CEDO si ale CEJ a UE, precum si normele comunitare si europene in materie.

3.2.1. Prin art. I-III din legea privind restabilirea echilibrului bugetar s-a „operat” cu o reducere de 25% din salariul nominal brut, ceeeace echivaleaza cu privarea de echivalentul unei saptamani de munca (1/4 dintr-o luna) si, in mod vadit cu obligarea la munca fortata, inadmisibila, violandu-se grav art. 42 din Constitutie, art. 5 pct. 2 din Carta drepturilor fundamentale a UE si art. 4 pct. 2 din CEDO.

Totodata, se „realizeaza” o expropriere a 25% din salariu, considerat ca un „BUN”, cu incalcarea art. 44 din Constitutie, a art. 1 (1) din Protocolul nr. 1 la CEDO si a art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a UE, parte integranta a Tratatului UE, intrat in vigoare la 1.XII.2009.

3.2.2. Prin art. 1-3 din legea pensiilor se realizeaza o vadita expropiere cu 65-85% din pensiile speciale, cu nesocotirea acelorasi texte constitutionale si europene, dar si a art. 25 si 34 (3) din Carta drepturilor fundamentale a UE (Anexa 1-A1), a Directivelor 86/378/CEE si 96/97 pct. 2-3), situatie nemaintalnita in Statele membre ale UE si ale Consiliului Europei.

Asadar, cele doua legi nu s-au adoptat pentru scopul si motivele declarate, ele produc o puternica si grava stare antisociala, genereaza saracie maxima si recluziune, sugereaza ideea de razbunare a puterii executive bicefale cu magistratii, ofiterii superiori, diplomatii si, chiar, cu marea majoritate a persoanelor in varsta si a bugetarilor, fiind edictate prin acte de violenta politica si legislativa cu rea credinta si cu intentia vadita de a nesocoti orice drept fundamental si obligatiile europene asumate de Romania.

4. Desi in textul celor doua legi  nu se face trimitere directa sau indirecta, la art. 53 din Constitutie, in Expunerea de motive la legea privind restabilirea echilibrului bugetar se afirma ca aceasta „criza profunda poate pune in pericol stabilitatea economica a Romaniei si, prin aceasta, ordinea publica si siguranta nationala”, fara a se indica dispozitia din art. 53.

4.1. Aceste texte nu se aplica in speta pentru a se atenta la drepturile fundamentale ale cetatenilor, cum sunt cele de salariu („BUN) si de pensie, caci restrangerea, in conditiile stricte fixate imperativ de Constitutie, se poate dispune, intre altele numai pentru „apararea drepturilor si a libertatilor cetatenilor”.

4.2. Textul art. 53 NU poate opera izolat de art. 15 si 17 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, parte a ordinii constitutionale europene si nationale a drepturilor omului, superioara conform art. 20 (2) din Constitutie, care prevede ca „Derogarea in caz de stare de urgenta„, „in caz de razboi sau alt pericol public ce ameninta viata natiunii” opereaza numai in masura stricta in care situatia o cere si cu conditia ca aceste masuri sa nu fie in contradictie cu alte obligatii care decurg din dreptul international.

Este de retinut daca Romania „exercita acest drept de derogare” trebuia, conform art. 15 (3) din Conventie sa-l informeze pe Secretarul general al Consiliului Europei asupra motivelor, masurilor si duratei, fiind interzis a se urmari „distrugerea drepturilor sau libertatilor recunoscute de Conventie sau de a se aduce limitari mai ample acestor drepturi si libertati decat acelea prevazute de aceasta Conventie” (art 17).

5. Natura comunitara a drepturilor fundamentale incalcate prin cele doua legi rezulta, asadar, din textele enuntate (Anexa a-A1-3) si prevazute in Carta drepturilor fundamentale a UE, intrata in vigoare, ca parte a TUE, la 1.XII.2009, din directivele mentionate si transpuse in Romania, ca stat membru al UE si din hotararile CEJ a UE, precum este hotararea BEUNE – 7/1993 (Anexa a-A3).

Drept urmare, textele din art. I-III din legea de reechilibrare bugetara si cele din art. 1-3 din legea pensiilor, incalca dreptul comunitar primar (Carta este parte a Tratatului UE – Lisabona 2009) si derivat (directivele), dar si jurisprudenta CEJ a UE relativa la pensiile ocupationale, precum si art. 20 (2) si 148 (2) din Constitutie.

6. Natura europeana a drepturilor incalcate prin cele doua legi este data de faptul ca aceste drepturi fac parte din ordinea constitutionala europeana a drepturilor omului garantate si protejate de Conventie si, mai ales, de jurisprudenta CEDO (Anexa 1-B3)

7. Drepturi constitutionale incalcate prin cele doua legi

7.1. Incalcarea interdictiei votului imperativ al parlamentarilor:
– conform art. 69 (2) „orice mandat imperativ este NUL, iar
– potrivit art. 69 (1) „in exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului„.

Dupa cum este de notorietate in Romania si potrivit comunicatelor de presa ale partidelor parlamentare „disciplina de partid” include si votul obligatoriu imperativ al tuturor parlamentarilor in acord cu „ordinul de vot” dat de partid; orice vot contra sau nealiniat este o „tradare de partid” si atrage, cum s-a intamplat frecvent, sanctiuni de partid pana la excludere.

Cele patru intalniri de partid si de stat cu grupurile parlamentare ale PDL, UNPR, al MINORITATILOR si al UDMR, ale Presedintelui Romaniei si ale Primului Ministru, in perioada 6.V.-6.VI.2010 (doua la sediul Parlamentului, una la Cotroceni si utlima din 6.VI.2010 la Palatul Snagov) au avut ca obiect exclusiv convingerea, mobilizarea si obligarea parlamentarilor sa voteze cele doua legi (contra motiunii de cenzura), ceeace s-a si executat, ca si in alte cazuri.

Asadar, acesti parlamentari nu s-au mai aflat „in serviciul poporului” (art. 69-1), ci in esalonul de partid, iar votul a fost impus, nu de popor, ci de partid, ceeace-i „confera” caracter de mandat imperativ, astfel ca „produsul” acestui vot, adica cele doua legi sunt nule, adica neconstitutionale, in intregime, ca si votul exercitat.

7.2. Incalcarea interdictiei obligarii la munca fortata, prevazuta de art. 42 (1) din Constitutie, de art. 5 (2) din Carta drepturilor fundamentale a UE si de art. 4 (2) din Conventia Europeana prin art. I-III din Legea de reechilibrare bugetara, care confisca c/valoarea muncii salariate pentru o saptamana de lucru din luna (1/4=25%) si, obliga, astfel pe salariatii bugetari (toate categoriile, inclusiv magistratii) la munca fortata (obligatorie) timp de o saptamana din luna fara plata.

7.3. Incalcarea interdictiei discriminarii si a dreptului la egalitatea in drepturi a tuturor cetatanilor, prevazuta in art. 15 (1) din Constitutie, art. 21 din Carta UE, art. 14 din Conventie si art. 1 din Protocolul aditional nr. 12 la CEDO, textele art. 1-4 din Legea pensiilor, consacrand vadit discriminarea acestor categorii de pensii ocupationale si a doua discriminare chiar intre categoriile profesionale vizate.

Pentru militari se prevede o gratificatie bugetara graduala, ca un supliment de contributie si recalcularea dupa 6 luni, iar pentru magistrati se dicteaza efectuarea recalcularii (scaderea cu 75/85%) in 30 de zile, cu aplicare de la data publicarii legii si printr-o formula total emigmatica.

7.4. Interdictia privarii de proprietate prin confiscare sau expropiere (acaparare), drept garantat de art. 44 din Constitutie:

„Deptul de proprietate, precum si creantele contra statului sunt garantate”, iar „Proprietatea privata este garantata si ocrotita, in mod egal de lege, indiferent de titular”.

Aceleasi garantii sunt stabilite prin art. 1 (1) din Protocolul 1 la CEDO si prin art. 17 din Carta UE, fiind, in mod constant, puse in practica de jurisprudenta CEDO si a CEJ a UE, chiar si in numeroase hotarari contra Romaniei, multe inca neexecutate de Guvernul Romaniei.

Asadar, dreptul la salariu si dreptul la pensie sunt drepturi fundamentale avand fundamentul constitutional  in dreptul de proprietate, CEDO stabilind, de principiu si constant ca salariu/pensia constituie un „BUN” in sensul si limitele date de art. 1 (1) din Protocolul 1, text identic cu cel din art. 44 (1) si (3) din Constituie.

Acapararea (confiscarea) „politico-legislativa” a 1/4 din salariu si a 3/4 din pensia magistratilor (ca si a altor categorii profesionale) constituie o privare ilegala de proprietate prin care se atinge (distruge) substanta acestui drept, garantat in ordinea constitutionala interna si europeana a drepturilor omului, asumata si de Romania conform art. 1 si 47 din Conventia europeana a drepturilor omului.

7.5. Neretroactivitatea legii, consacrata in art. 15 (2) din Constitutie, este un principiu fundamental care face parte din patrimoniul juridic european si din traditiile constitutionale ale Statelor membre ale UE.

Prin art. 1-3 din Legea pensiilor se recalculeaza pensiile speciale, nu pe baza legii aplicabile acestora si in conformitate cu care au fost acordate prin deciziile individuale, ci in baza unei alte legi si a altor criterii, ducand la confiscarea ilegala la bugetul asigurarilor sociale a 75-85% din valoarea fiecarei pensii de magistrat, ceeace constituie o distrugere a insasi substantei dreptului la pensie, cu efecte retroactive.

Pensia magistratului, cum a statuat Curtea Constitutionala (Anexa 1-C) si CEDO, repetat, (Anexa 1-B3) este un drept care face parte din statutul magistratului care nu poate fi incalcat retroactiv, recalcularea ei si, pe aceasta cale, diminuarea valorii lunare, constituind o aplicare retroactiva a legii.

7.6. Ambele legi  sunt contrare deciziilor Curtii Constitutionale (Anexa 1-C) date in materie si foarte recente, astfel ca incalca dispozitia din art. 147 alin. 4 din Constitutie, care instituie principiul imperativ sub formula: „De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor„.

Aceasta incalcare este vadit si cu rea credinta, caci, in Expunerile de motive,  Guvernul nu face nicio referire la deciziile CCR, sugerand astfel, ca le va exclude, ca si pe cele ale CEDO sau normele europene incidente.

De altfel, Romania in aceasta situatie isi conserva locul de varf in „clasamentul” negativ al statelor europene, caci in niciunul din Statele membre ale UE nu s-au adoptat asemenea legi si nici nu s-au aplicat reduceri la salariile si pensiile nominale (Anexa 1-F pag. 9), operandu-se cu un complex de masuri economico-financiare legislative si, intr-o foarte mica masura cu masuri sociale restrictive.

* * *

In concluzie, aceste doua legi sunt cele mai „expresive” ca modalitate si nivel deosebit de grav de nesocotire a ordinii constitutionale europene si nationale a drepturilor fundamentale, de incalcare a actelor UE si a Conventiei europene, a jurisprudentei CEDO si a CEJ a UE, ceeace obliga titluarii dreptului  nominalizati in art. 146 lit a). din Constitutie, cu referire speciala la ICCJ si Avocatul Poporului sa introduca, in termenul legal , obiectia de neconstitutionalitate la CCR, motiv pentru care prezentul „Punct de vedere” va fi transmis acestor doua institutii.

prof. univ dr. Marin VOICU                               prof. univ. dr. Nicolae POPA
fost judecator ICCJ si CEDO                              fost judecator CCR si ICCJ

> Anexa – Documentar de texte europene constitutionale si de jurisprudenta – iunie 2010

* Acest material este continutul PUNCTULUI DE VEDERE al ASOCIATIEI „THEMIS-CASATIA” cu privire la neconstitutionalitatea legii privind stabilirea unor masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si a legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, adoptate prin procedura angajarii raspunderii Guvernului, prevazuta in art. 114 din Constitutie. Fata de acest punct de vedere, Avocatul Poporului a formulat un raspuns prin care, in esenta, pe fond, infatiseaza aceeasi opinie.

* Asociatia „THEMIS-CASATIA” este alcatuita din fosti judecatori si magistrati asistenti ai ICCJ

Cuvinte cheie:
Secţiuni: Opinii | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD