« Secţiuni « Jurisprudenţă « CEDOCJUECCRÎCCJCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Jurisprudenţă CCR (Curtea Constituţională a României)
DezbateriCărţiProfesionişti
Marieta SAFTA


Conf. univ. dr. Marieta SAFTA
7 comentarii

Curtea Constitutionala: termen in continuare
25.06.2010 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

In sedinta de joi, 24 iunie 2010, Curtea Constitutionala a examinat mai multe sesizari formulate in cadrul controlului anterior promulgarii legii, prevazut de art. 146 lit. a) din Constitutie. Este vorba de sesizarile asupra neconstitutionalitatii prevederilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, sesizari formulate de 37 de senatori, respectiv prin Hotararea nr.2 din 15 iunie 2010 a adunarii generale a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si de sesizarile asupra neconstitutionalitatii prevederilor Legii privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, sesizari formulate prin Hotararea nr.3 din 15 iunie 2010 a adunarii generale a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv de 60 de deputati si 30 de senatori, precum si de alti 54 de deputati.

    Avand nevoie de timp pentru deliberare, Curtea Constitutionala a decis reluarea dezbaterilor in sedinta de astazi, 25 iunie 2010, ora 9:00.

     
    Secţiuni: CCR, Content | Toate secţiunile
    Cuvinte cheie: ,
    Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

    Lex Discipulo Laus
    Gratuit pentru studenţi
    Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
    Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
    JURIDICE utilizează SmartBill

    Au fost scrise până acum 7 de comentarii cu privire la articolul “Curtea Constitutionala: termen in continuare”

    1. juanjuanjohn spune:

      INCA O DATA SE ADEVERESTE ZICALA:
      „CINE IMPARTE, PARTE ISI FACE”.
      Prima data s-a adeverit in cazul deciziei1414 a CCR privind legea 329/2009.
      A doua oara acum, privind legea ce cuprinde unele masuri in domeniul pensiilor, care este toata constitutionala, mai putin art.1 lit.c referitor la magistrati…
      Pentru ceilalti „speciali” s-a incalcat in picioare toata jurisprudenta proprie. despre cea a CEDO nici nu mai vorbesc…

      Cum spunea oare fabula aceea?
      „Vrem dreptate, dar nu pentru catei”?

      FELICITARI, DOMNILOR!
      Va trebui sa inventam o constitutie pentru fiecare categorie socio-profesionala; pentru magistratii CCR exista deja una, particulara…

      • bubbles spune:

        Domnule Juanjuanjohn, cititi cu foarte mare atentie si calm Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, nu numai art. 1, ci toate articolele din acest proiect, coroborati-le, urmariti si actele normative la care se face trimitere, dupa care asteptati cu rabdare si motivarea CCR.
        Atunci cand cititi Proiectul, faceti abstractie de decizia CCR si observati care a fost intentia “legiuitorului”. In primul rand sunt mai multe categorii profesionale si sociale care beneficiaza de pensii de serviciu potrivit legii, deci potrivit vointei legiuitorului pana la acest moment.
        Cei prevazuti la art. 1 lit. a, b si c indiscutabil au un statut special (constitutional si/sau legal), nefiind intamplatoare enumerarea categoriilor intr-o anumita ordine.
        De-a lungul timpului, in functie de anumite politici, nu neaparat in baza unor exigente constitutionale sau ce deriva din acte internationale, s-a extins conceptul si la alte categorii, nu neaparat profesionale, intrucat nu se poate afirma ca parlamentarul exercita o profesie. Deci A – C reprezinta categorii aparte (aparare, ordine publica, justitie ), iar D – I – alte categorii adaugate in timp.
        Acum, din modul de redactare a disp. art. 1 partea introductiva rezulta ca se intentioneaza ca toate categoriile de pensii stabilite pe baza legislaţiei anterioare, SA DEVINA PENSII în înţelesul Legii nr.19/2000 (lit. a-i), fara nicio diferenta.
        Dar, cititi cu atentie dispozitiile urmatoare si vedeti ce dispozitii legale speciale sunt numai pentru pensiile de la art. 1 lit. a si b si vedeti rezultatul. Deci, toti sunt egali, dar “a” si “b” sunt mai egali decat toti ceilalti, inclusiv decat “c”.
        Or, daca legiuitorul a inteles ca din punct de vedere al denumirii pensiile A si B sa se numeasca “pensii in intelesul Legii 19/2000”, dar sa aiba totusi si reguli speciale, foarte bine! Dar a nega in totalitate anumite caracteristici specifice si statutului special al magistratilor, a nu acorda si lui C nici macar facilitatile acordate lui A si B, nu este admisibil.
        Atunci cine a facut diferenta, care decizie nu este corecta , proiectul sau decizia CCR care reechilibreaza lucrurile si reafirma si statutul special al lui C.
        Daca, ce contributii si cat au platit A si B la fondul de pensii? Unde incepe si unde se termina principiul contributivitatii financiare? Poate fi absolutizat acest principiu? Poate fi abordata problema tuturor pensiilor exclusiv din punct de vedere financiar? Cum credeti ca ar putea fi pastrate de exemplu pensiile mai mici de 3000 lei in armata? Acestea sunt pensii de serviciu, deci nu au legatura cu contributia la fond. Pai daca nu se schimba, se pastreaza. Faptul ca se vor numi altfel, nu inseamna ca in realitate s-au pastrat sub alta denumire?
        Pana la urma, sa fim seriosi, este simplu si este o chestiune pur si simplu de vointa politica, daca se vrea sau nu, sa se plateasca pensii adecvate celor trei categorii si sa se stabileasca reglementarile aplicabile interne si internationale , precum si nivelul acestora. In fond, ce este pensia de serviciu? Ea se compune din pensia din contributie S1 (daca si cat s-a contribuit) si S2 – suma adaugata platita de la bugetul de stat in considerarea statutului, iar nu de la bugetul de asigurari. Problema este ca in acest moment Statul pur si simplu nu mai vrea sa plateasca S2 dar numai la magistrati. Care au fost ratiunile, nivelul de reglementare si daca au disparut ratiunile pentru care s-a stabilit acest drept la S2? Ma refer la ratiunile profunde, general valabile care tin de statul de drept, iar nu financiare si de conjunctura economica. Aceasta-i intrebarea!
        Cum CCR nu poate fi legislator pozitiv, nu era in masura sa adauge la lege, sa modifice articolele ce contin prevederi speciale pentru A si B.
        Si atunci, avand in vedere nerecunoasterea “brutala” din proiect si a statutului magistratilor – C (constitutional), in raport cu existenta unor dispozitii speciale in considerarea statutului (legal ) special al lui A si B, singurul remediu, singura solutie a CCR era aceea de a declara neconstitutionale disp. art. 1 lit. c, cu consecinta pastrarii disp. legale ale acestei profesii, dispozitii separate de “marea” lege a pensiilor.
        Ca dispozitiile legale privind pensiile magistratilor pot face subiectul unor ample discutii cu privire la conditiile de acordare (asimilari excesive, 25 de ani de avocatura au fost echivalati cu 25 de ani de magistratura), varsta si pensionarile anticipate, procentul de 80%, sau alte aspecte – este o alta problema.
        CCR a transat doar o chestiune de principiu.
        Daca a aparut o problema, aceasta isi gaseste “cauza” originara in proiect, care in loc sa nuanteze chestiunea cu pensiile ocupationale – existente in orice stat de drept civilizat, fara uniformizari si egalitarisme anacronice, in loc sa elimine excesele, le-a eliminat chipurile pe toate, dar in realitate nici macar nu-i asa.
        Daca ai o problema la un deget, nu tai toata mana.
        De asemenea, daca esti membru in Consiliul Europei, esti un stat considerat ca fiind capabil de a te conforma prevederilor art.3 din Statut si având vointa de a le realiza.
        In treacat fie spus, trebuie amintita CARTA EUROPEANA PRIVIND STATUTUL JUDECATORILOR, adoptată în unanimitate la o reuniune multilaterala a statelor membre, ţinută la Strasbourg, 8-10 iulie 1998, care prevede urmatoarele:
        „6.1. Exercitarea ca profesie a funcţiilor judiciare implică remunerarea judecătorului LA UN NIVEL STABILIT în aşa fel încât să-l ferească de presiuni ce vizează să influenţeze sensul deciziilor, sau în general comportamentul său jurisdicţional, afectându-i astfel independenţa şi imparţialitatea.
        6.3. Statutul prevede asigurarea judecătorului de profesie împotriva riscurilor sociale legate de boală, maternitate, invaliditate, bătrâneţe şi deces.”
        „6.4. În mod special, statutul garantează judecătorului care a împlinit vârsta legală pentru încetarea din funcţie, după ce a exercitat-o ca profesie pe o perioadă stabilită, PLATA UNEI PENSII AL CĂREI NIVEL TREBUIE SĂ FIE CÂT MAI APROPIAT POSIBIL DE ACELA AL ULTIMEI REMUNERAŢII primite pentru activitatea jurisdicţională.”
        In final, trebuie subliniat că, potrivit CARTEI, importanţa statutului judecătorilor de care este legată şi garantarea competenţei, independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi a jurisdicţiilor, CONDUCE LA ÎNSCRIEREA ACESTOR PRINCIPII FUNDAMENTALE ÎN NORMELE INTERNE LA NIVELUL CEL MAI RIDICAT. (componente esentiale ale statutului magistratilor se gasesc la noi in Constitutie – cel mai inalt nivel)

        De altfel, legiuitorul este consecvent in mare masura viziunii din proiectul de astazi.
        Astfel, in proiectul anterior (sezonul toamna- iarna-primavara), producea discriminări faţă de magistraţi în raport cu alte categorii profesionale care şi-au desfăşurat sau îşi desfăşoară activitatea în armată, ordine publică, faţă de care se păstra în mod mascat asa numita „pensie de serviciu”, fiind exceptaţi expres de la recalculare, astfel că în acele cazuri nu se aplica necondiţionat principiul contributivităţii enunţat ritos în Expunerea de motive.
        Asadar, pensiile militare de stat si pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, prevazute in art. 173 lit. a si b din acel proiect (art. 1 lit. a si b din cel de azi) erau exceptate de la recalculare (stabilire punctaj mediu anual in baza contributiei), iar punctajul se determina conform art. 175 alin 5, astfel: „La data intrării in vigoare a prezentei legi pentru pensiile prevăzute la art.173 lit. a) si b), punctajul mediu anual se determină prin raportarea cuantumului pensiei stabilite conform legislatiei anterioare la valoarea unui punct de pensie in vigoare la această dată”.
        Acum, in parte, s-a atenuat si s-a schimbat doar tehnica in noul proiect.

        • juanjuanjohn spune:

          Nu neg si nu am negat niciodata dreptul judecatorilor la o pensie decenta.
          In privinta cuantumului acesteia consider ca este exclusiv de datoria reprezentantilor acestei categorii socioprofesionale ca, impreuna cu politicienii aflati la conducerea statului, sa stabileasca regulile, modalitatile de calcul, etc.
          Reciproc, consider ca este dreptul armatei sau al politistilor sa-si sustina dreptul la o pensie de serviciu, la cuantumul si modul de calcul al acestuia.
          Iar daca la un moment dat poporul doreste, prin reprezentatntii sai in parlament (dar majoritatea calificata) sa schimbe regulile jocului, este dreptul poporului sa o faca, dar nu retroactiv. Nu este corect ca regulile sa se schimbe in timpul jocului…
          Prin ceea ce ati postat in timp pe site, pareti foarte erudit/erudita…
          Va intreb, nu cumva „specialii” ce beneficiaza acum de pensiile „nesimtite”, cand au lucrat in acel sistem au lucrat si pentru conditiile contarctuale respective, pentru acele drepturi salariale si de pensie?
          Este corect ca acum, dupa ce acesti „speciali” au muncit o viata in conditiile IMPUSE atunci prin legile si regulamentele militare, sa nu mai poata beneficia de acele drepturi?
          Este corect ca, dupa ce timpt de ani de zile le-am impus restrictii in schimbul anumitor conditii de pensionare, acum sa le spunem:
          ” Scuze, dar aveti pensii nesimtite”?
          Daca se doreste o schimbare privind modul de calcul al pensiei, sa se legifereze pentru viitor. Cei care vor dori sa se angajeze in noile conditii, nu au decat sa o faca, e treaba lor…Daca nu vor fi destui doritori, nu avem decat sa aducem din Bangladesh, Filipine, etc, doar asa e moda acum, nu?
          Aaaa, nu putem angaja militari si politisti filipinezi? Numai bone?

          Tocmai ca am citit cu atentie proiectul legii privind recalcularea pensiilor, asumata de guvern si nu am gasit nici o prevedere care sa respecte jurisprudenta CCR sau a CEDO privind nediminuarea pensiilor daca prin recalculare ar rezulta pensii mai mici si, mai ales, nu am gasit nici o prevedere referitoare la neretroactivitate.
          Apropo: ce inseamna neretroactivitate? Este, cumva, acest pricipiu obligatoriu si pentru CCR?
          Am urmarit in timp pozitiile exprimate de ICCJ, CSM, Parchetul General, diversi alti magistrati privind dreptul lor la o anumita pensie si le respect punctele de vedere exprimate. Acelasi respect insa trebuie acordat si celorlate categorii de pensii speciale, care si ele se bucura de un statut aparte recunoscut de forurile europene, de jurisprudenta CCR sau/si a CEDO…
          Din pacate, insa, asa cum suna decizia CCR, toata legea este constitutionala, cu exceptia prevederilor referitoare la magistrati care ar avea un statut constitutional.
          Meritau ca dreptul lor la o pensie speciala sa fie recunoscut in baza tuturor acelor prevederi invocate de magistrati si nu prin clamarea unui asa zis statut constitutional…
          Nu o luati ca o sfidare ci ca o provocare: va provoc (in sens sportiv) sa-mi demonstrati statutul constitutional al magistratilor, care nu poate fi modificat prin lege, dupa spusel unui mare orator…Desi sunt un fin cunoscator al sensurilor mai mult sau mai putin ascunse ale legilor, nu am gasit acest statut aparte inscris in consitutie. Dimpotriva, peste tot se pomeneste despre legea organica:

          „ART.124(3) Judecătorii sunt independenţi şi SE SUPUN numai LEGII.
          ART. 125(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României SUNT INAMOVIBILI, ÎN CONDIŢIILE LEGII.
          (2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, ÎN CONDIŢIILE LEGII SALE ORGANICE.
          ART.126(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti STABILITE DE LEGE.
          (2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată SUNT PREVĂZUTE NUMAI PRIN LEGE.
          (4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia SE STABILESC PRIN LEGE ORGANICĂ.”

          REPET: RECUNOSC DREPTUL MAGISTRATILOR LA O PENSIE SPECIALA, DAR NU IN BAZA UNUI ASA ZIS STATUT CONSTITUTIONAL.
          DA, JUSTITIA ESTE SI TREBUIE SA FIE O PUTERE IN STAT DAR PUTEREA SI INSEMNATATEA INSTITUTIEI IN SINE NU TREBUIESC TRANSFERATE CELOR CE O REPREZINTA.

          Ar insemna sa uitam ca a fost odat un proces la Nurrenberg si, mai ales, sa uitam invataturile acestuia. Sa uitam ca niciodata, dar niciodata, institutia nu trebuie confundata cu omul dupa cum nici omul nu trebuie sa-si mascheze si sa-si justifice faptele invocand institutia de care apartine….

          Intr-un stat democratic, justitia trebuie sa fie o putere iar oamenii care o incadreaza respectati ca atare. Dar atat, fara alte drepturi dicretionare…
          In acest moment, CCR nu da socoteala nimanui… Se pare ca nici propriilor constiinte, de moment ce in mai putin de o luna de zile unii isi schimba radical opiniile …invocand calitatea detinuta…

          Ce ati dori, sa scrie in Constitutie ca Armata este o putere in stat? Sau, asa cum glasuiau documentele comuniste „bratul inarmat al poporului prin care se infaptuieste politica”?
          Sau ca politia si serviciile speciale trebuie sa fie si ele o putere in stat? (ca, intre timp, serviciile speciale au devenit o putere, este altceva…).

          • bubbles spune:

            In privinta armatei si politiei, sunt suficiente elemente comune care justifică un tratament juridic asemănător cu al magistraţilor, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de pensionare, profesiile respective având un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept.
            Exista un specific comun al activităţii acestor profesii, obligaţii şi interdicţii severe, precum şi riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv şi rezonabil o diferenţiere a regimului juridic de pensionare faţă de regimul legislativ stabilit pentru alţi asiguraţi care nu sunt supuşi aceloraşi exigenţe, restricţii şi riscuri.
            Dar, nivelul de reglementare, sau reglementarea propriu-zisa, modificarile legislative favorabile sau nefavorabile in ceea ce priveste celelalte doua profesii, reprezinta atributul exclusiv al celorlalte doua puteri. Ei fac legile, ei au vointa politica, ei gestioneaza fondurile, iar nu magistratii.
            Sa asteptam totusi motivarea CCR.
            Pana atunci, va spun si parerea mea, incercand sa anticipez cumva coordonatele rationamentului CCR:

            INDEPENDENTA justitiei este un imperativ categoric al statului de drept, o valoare nenegociabila. Independenta justitiei este consacrata printe altele, prin: Declaratia universala a drepturilor omului, Conventia europeana privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice- adoptat la 6 Decembrie 1966, Principiile Fundamentale privind independenţa magistraturii adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în noiembrie 1985, Recomandarea nr. 94(12) a Comitetului de miniştrii al Consiliului Europei către statele membre privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Constitutia Romaniei.
            INDEPENDENTA justitiei nu este un scop in sine, ci garanteaza impartialitatea instantei şi caracterul echitabil al procesului.
            INDEPENDENTA justitiei nu poate exista inafara independentei individuale a fiecarui magistrat si se realizeaza prin mai multe modalitati si mijloace.
            Independenţa şi imparţialitatea instanţei sunt garantate prin stabilirea unui Statut al judecătorilor, ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor, interdicţiilor şi incompatibilităţilor acestora (cele mai multe si cele mai severe). Multitudinea si severitatea interdicţiilor şi incompatibilităţilor specifice acestui statut, îl pun pe magistrat în situaţia obiectivă şi insurmontabilă de a desfăşura alte activităţi aducătoare de venituri, cu excepţia exercitării funcţiilor din învăţământul superior.
            Deci, UNA DIN MODALITATILE de realizare a independentei justitiei o reprezinta stabilirea de interdictii si incompatibilitati si corelativ, in scop compensatoriu, remunerarea adecvata si asigurarea de batranete, prin plata unei pensii adecvate.
            În concluzie, puterea judecătorească este caracterizată în mod necesar prin independenţă, iar această regulă de drept este o garanţie fundamentală a dreptului de acces la o instanta si la un proces echitabil – consacrate constitutional. În acelaşi timp este un pilon fundamental al statului democratic şi trebuie să fie respectată şi întărită de către toate instituţiile statului inclusiv de puterea executivă şi de cea legislativă
            În acest context, orice propunere legislativă care încalcă standardul universal mai sus menţionat, constituie o interferenţă nejustificată în independenţa puterii judecătoreşti şi este, în consecinţă, incompatibilă cu esenţa adevărată a unui stat de drept.
            Dreptul la pensie este şi un drept fundamental, consacrat de Constituţie prin art. 47 alin. 2.
            Este adevarat ca dreptul la pensie de serviciu nu este prevazut expres in Constitutie, dar Statutul judecatorilor in privinta stabilirii totalitatii interdictiilor si incompatibilitatilor, este reglementat la acest nivel legislativ prin art. 125 alin. 3, ca si imperativul independentei individuale a judecatorului – in art. 124 alin. 3.
            Din toate aceste perspective, parerea mea, exista o justificare obiectiva si argumente pertinente care sustin punctul de vedere potrivit caruia si drepturile statutare principale ale judecatorului, fiind indisolubil legate de interdictiile si incompatibilitatile instituite la nivel de constitutie, au acelasi nivel de protectie, intrucat sunt concepute intr-un mecanism de garantare atat a independentei justitiei ca cerinta constitutionala, cat si a exercitarii dreptului de acces la o instanta independenta si impartiala, si la un proces echitabil – drepturi constitutionale.
            Or, prin: păstrarea în continuare a tuturor interdicţiilor şi incompatibilităţilor pentru magistrati – fireşti în raport cu statutul, prin recunoaşterea unui drept salarial pentru risc şi suprasolicitare, a unui drept la plata sporului de condiţii deosebite (potrivit legii in vigoare), concomitent cu: excluderea totală şi categorică a magistraţilor de la plata unei pensii de serviciu, neincluderea activitatii macar in categoria celor care se desfasoara in conditii speciale, sau prin nestabilirea măcar a unui stagiu de cotizare mai mic (din proiectul declarat neconstitutional) – s-a ajuns la un paradox legislativ, care duce practic la negarea implicita a statutului de independenţă al magistratului.
            Din proiectul de lege in discutie s-ar putea trage concluzia ca independenta magistratului ar putea fi „garantata” si generata numai printr-o suita de obligatii, interdictii si incompatibilitati, si ca ar fi suficienta doar o remunerare adecvata pentru compensarea acestora, dar nenecesara o pensie de serviciu. Rationamentul se intrerupe brutal, fiind scurtcircuitat.
            Or, parerea mea, acest punct de vedere este gresit si nu mai trebuie demonstrat, fiind evident, faptul ca efectele negative ale interdictiilor si incompatibilitatilor nu inceteaza instantaneu la data pensionarii, ci se perpetueaza in timp si dupa aceasta data, fiind chiar amplificate, de vreme ce incepand cu varsta pensionarii persoana are capacitatea de munca in mod real din ce in ce mai redusa.

            Curtea Constituţională a constatat inca de acum 10 ani (Decizia 20/2000), că în toate documentele internaţionale relevante, „printre care şi Carta Europeană privind statutul judecătorilor, principiile şi măsurile stabilite cu privire la statutul şi drepturile magistraţilor sunt puse în relaţie directă cu prevederile art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege.”
            În aceste condiţii, Curtea Constituţională a constatat că, „deşi unele dintre documentele internaţionale menţionate au valoare de recomandare, prin prevederile pe care le conţin şi prin finalităţile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte şi în tratate la care România este parte şi, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art. 11 şi 20 din Constituţie.”

            In treacat fie spus, in ceea ce priveste celelalte doua puteri, legislativa si executiva, alcatuite eminamente din oameni politici (liberi sa faca politica si legi), activitatea acestora nu poate fi socotita o profesie, ea nu sta la baza unei cariere profesionale in sensul la care ne referim indeobste.
            De observat in Constitutie, tehnica de redactare a textelor care stabilesc interdictii si incompatibilitati. Astfel, intrucat la magistrati, acestea sunt foarte multe, este prevazut numai dreptul, iar la parlamentari si ministri, intrucat drepturile sunt mai multe, sunt enumerate numai interdictiile si incompatibilitatile.

    2. juanjuanjohn spune:

      INCREDIBIL!
      Dupa a dlui PREDESCU ZICERE : „JUDECATORII AU STATUT CONSTITUTIONAL CE NU POATE FI MODIFICAT PRIN LEGE”.

      Domnilor, pe ce lume traim?
      Pentru prima data in istorie, se incearca legiferarea unui precedent periculos: INSTITUIREA EGALITATII INTRE INSTITUTIA IN SINE SI OMUL CE O REPREZINTA, A CONFUZIEI VOITE INTRE JUSTITIE SI JUDECATOR!?!
      Mergand pe logica predesciana, si parlamentarii au statut constitutional, caci reprezinta o putere instat, prevazuta si aceasta, ca si cea judecatoreasca, in Constitutie.
      Pe cale de consecinta, si prevederile art.1 lit.g din legea asumata de guvern, ar fi NECONSTITUTIONALE, caci se refera la deputati si senatori, care reprezinta o putere constitutionala in stat, deci si ei ar avea un statut constitutional nemodificabil prin lege.
      La orice m-as fi asteptat, numai la o asemenea motivare nu.

      Confundand institutia cu omul, instituim confuzia dintre PRESEDINTE si PRESIDENTIE si-l facem pe cineva imuabil!

      DOMNILOR MAGISTRATI, JOS PALARIA:
      DE ASTAZI INCEPAND SUNTETI STAT IN STAT!

      • adrian83 spune:

        INCREDIBIL!
        Dupa a dlui PREDESCU ZICERE : “JUDECATORII AU STATUT CONSTITUTIONAL CE NU POATE FI MODIFICAT PRIN LEGE”.

        Pai unde scrie in Constitutie ca judecatorii trebuie sa aiba pensie de serviciu? Pensia de serviciu pentru magistrat nu a fost instituita tot prin lege? Cred ca in mintea domnului jud. Predescu legea care a instituit pensiile speciale pentru magistrati s-a integrat automat in Constitutie, a devenit lege constitutionala asa fara votul detinatorului suveranitatii statului. Asta in opinia mea este un grav abuz.

        Asta zice Constitutia:

        (3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

        (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.

        (2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

        (3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

        Ce anume din statutul constitutional al magistratilor a modificat aceasta lege?

        Conform Constitutiei statutul judecatorilor se rezuma la faptul ca judecatorii sunt independenti, invamovibili, se supun numai legii, pot fi sanctionati si transferati numai de CSM iar functiile lor sunt incompatibile cu alte functii publice sau private cu exceptia functiilor didactice.

        Singurul argument al CCR cu privire la pensiile magistratilor este ca asa este normal intr-o democratie ca magistratii sa aiba un statut special si pensii de serviciu insa acest argument nu are absolut nici un fel de sustinere din partea legii fundamentale. Pensia speciala nu face parte din statulul constitutional al magistratilor.

    Faci un comentariu sau dai un răspuns?

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

    Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


    .
    PLATINUM Signature      

    PLATINUM  ACADEMIC

    GOLD                        

    VIDEO   STANDARD