ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
6 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Propuneri privind optimizarea functionarii Justitiei
05.07.2010 | JURIDICE.ro, Dan LUPASCU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

În contextul crizei economico–financiare actuale, pe lângă măsurile cu caracter general, apreciez că este necesară adoptarea unor măsuri sectoriale, specifice fiecărui domeniu de activitate.

Ambele categorii de măsuri trebuie să fie în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale şi reglementările internaţionale aplicabile României.

Pentru justiţie, planul sectorial de măsuri ar trebui să aibă în vedere, în esenţă, dimensionarea corectă şi asigurarea grabnică a resurselor (umane, materiale, ş.a.), precum şi utilizarea eficientă a sumelor alocate de la bugetul de stat.

Referitor la resursele umane, în acord cu recomandările Comisiei Europene, sunt prioritare asigurarea finanţării şi ocuparea tuturor posturilor vacante din justiţie (judecători, procurori, personal auxiliar, etc.), concomitent cu adaptarea schemelor de personal la volumul de activitate în continuă creştere (de exemplu, în anul 2009 pe rolul instanţelor judecătoreşti din România au fost 2.424.166 de dosare, cu peste 400.000 mai multe decât în anul precedent, iar schemele de personal au fost stabilite în anul 1993, când la nivel naţional se înregistrau cca. 1.000.000 de dosare).

Consolidarea independenţei instanţelor judecătoreşti şi creşterea responsabilităţii în utilizarea banului public reclamă, cu necesitate, transferul bugetului instanţelor şi a patrimoniului aferent de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru aceasta este nevoie de completarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de luarea urgentă a măsurilor tehnice de punere în aplicare de către Guvernul României, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În realizarea scopurilor de mai sus se impune şi modificarea art. 26 alin. (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca sumele provenind din taxele judiciare de timbru să constituie venituri la bugetul de stat şi să fie cuprinse distinct în bugetele de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite din sistemul judiciar. Legat de acest aspect sunt necesare evidenţe stricte privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, precum şi acţiuni de verificare a modului de determinare şi încasare a acestora.

La întocmirea planului de măsuri pentru justiţie ar putea fi avute în vedere şi următoarele propuneri, menite să eficientizeze activitatea şi să atragă fonduri suplimentare pentru justiţie:

1) instituirea cheltuielilor de procedură şi stabilirea relaţiei dintre acestea, pe de o parte, taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, pe de altă parte;

2) stabilirea unor criterii obiective de determinare a „costului” fiecărui dosar (inclusiv a cheltuielilor judiciare în procesele penale);

3) regândirea listei „scutirilor obiective” şi a condiţiilor acordării de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, şi în acord cu reglementările internaţionale privind asistenţa judiciară (ex.: în practică au fost semnalate cazuri când partea îşi angajează avocat, apoi face demersuri pentru a beneficia de scutire de taxă, invocând lipsa ori insuficienţa veniturilor, deşi are o stare materială foarte bună);

4) modificarea dispoziţiilor legale care prevăd termene de judecată foarte scurte, care fac imposibilă îndeplinirea procedurii de citare prin poştă într-o altă localitate (după regulile aplicabile serviciului poştal, transmiterea actelor procedurale necesită, ca regulă, cel puţin 2 săptămâni);

5) simplificarea procedurii de selecţie a experţilor şi conferirea dreptului de a efectua expertize topografice şi tehnicienilor în materie (majoritatea instanţelor reclamă numărul insuficient de experţi topografi, aceasta constituind una dintre principalele cauze ale tergiversării soluţionării dosarelor);

6) verificarea de către judecătorul delegat la penitenciar a regularităţii cererilor de sesizare a instanţelor formulate de către persoanele aflate în detenţie (este foarte răspândită practica persoanelor aflate în stare de detenţie  de a formula cereri informe – care încarcă, nejustificat, rolul instanţelor – doar pentru a fi deplasate la sediile instanţelor);

7) stabilirea unor criterii obiective de decontare a chiriei pentru personalul din justiţiei (în prezent propunerile le formulează colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor, astfel că pentru Bucureşti, de exemplu, trebuie să se ţină cont de propunerile a nu mai puţin de 25 de colegii de conducere, care nu întotdeauna sunt convergente);

8). implementarea Programului ECRIS 4 şi folosirea prioritară a comunicărilor în format electronic;

9) eliminarea cheltuielilor nejustificate legate de amenajări de sedii, dotări, întreţinere ş.a. şi alocarea fondurilor necesare instanţelor şi parchetelor cu situaţii grave (ex.: a) au sedii, dar nu au fost date în funcţiune: Judecătoria Bocşa; Judecătoria Băneasa; Judecătoria Scorniceşti;  Judecătoria Sângeorgiu de Pădure; Judecătoria Urlaţi; Judecătoria Jimbolia; Parchetul de pe lângă Judecătoria Băneasa;  Parchetul de pe lângă Judecătoria Bechet; Parchetul de pe lângă Judecătoria Bocşa; Parchetul de pe lângă Judecătoria Jimbolia;  Parchetul de pe lângă Judecătoria Sângeorgiu de Pădure; Parchetul de pe lângă Judecătoria Scorniceşti; Parchetul de pe lângă Judecătoria Urlaţi;

b) centrala termică de la Judecătoria Făget consumă cca. 30.000 litri motorină pe an, în condiţiile în care zona este forestieră, materialul lemnos este relativ ieftin, iar o centrală pe lemne ar reduce la cca. 25% costul actual);

10) supunerea la taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar a plângerilor contravenţionale, iar în măsura în care prin procesul verbal de constatare a contravenţiei se aplică şi măsura confiscării, taxele ar trebui stabilite la valoare (în prezent nu se plăteşte nicio taxă, iar în cazul respingerii plângerii petentului nu este obligat nici la cheltuieli de judecată);

11) abrogarea dispoziţiei art. 23 alin. (21) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la restituirea taxei judiciare de timbru în cazul în care părţile încheie tranzacţie sau renunţă la judecată;

12) abrogarea art. III din O.U.G. nr. 212/2008, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 276/2009 privind obligativitatea comunicării hotărârilor judecătoreşti irevocabile;

13) modificarea dispoziţiilor procedurale privitoare la citare şi comunicarea actelor de procedură prin instituirea obligativităţii desemnării unui reprezentant în „mega – dosare” (ex.: în dosarul „FNI”, erau 126.000 părţi vătămate, astfel că pentru îndeplinirea procedurii de citare la fiecare termen de judecată se cheltuiau cca. 7 miliarde lei (ROL);

14) supunerea la timbraj a cererilor de recuzare şi cererilor de strămutare în materie penală, precum şi a plângerilor formulate în temeiul art. 2781 Cod procedură penală;

15) obligarea părţii care a pierdut procesul la plata sumelor reprezentând taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, sume pentru care cealaltă parte a obţinut scutirea sau reducerea timbrajului;

16) abrogarea tezei a II-a a alineatului (2) din art. 2 al Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, astfel ca taxa judiciară de timbru în cazul contestaţiei la executare silită să nu fie plafonată la 194 lei;

17) modificarea art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reducerii taxei în materie de partaj;

18) modificarea art. 3 lit. g) şi h) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca, pentru contestaţia în anulare şi revizuire taxa să fie stabilită după regulile aplicabile căilor ordinare de atac;

19) modificarea art. 3 lit. d) şi k) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul majorării (de la 4 lei !) a taxei pentru cererile de recuzare şi cererile de strămutare în materie civilă;

20) modificarea art. 3 lit. n) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul majorării taxei în materia contenciosului administrativ (în prezent este de 4 lei, iar dacă se solicită şi repararea pagubei poate ajunge până la 39 lei);

21) modificarea art. 3 lit. o1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca taxa pentru emiterea somaţiei de plată să se stabilească la valoare;

22) stabilirea unui plafon minim şi a unui plafon maxim pentru onorariile avocaţilor din oficiu, iar determinarea în concret a acestor onorarii să se facă de către completul de judecată, după criterii obiective prestabilite;

23) instituirea unei taxe pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar;

24) modificarea art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca, atât taxele judiciare de timbru, cât şi sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti să fie plătite bugetului de stat (şi nu bugetului local) şi evidenţiate distinct în bugetele de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite din justiţie;

25) respectarea obligaţiei de actualizare anuală (stabilită de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare), în raport cu indicele ratei de inflaţie, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei, a nivelului taxelor judiciare de timbru (ultima actualizare s-a realizat prin H.G. nr. 1514/2006).

Întocmirea unui plan de măsuri pentru optimizarea funcţionării justiţiei presupune o acţiune conjugată a tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu şi o consultare a persoanelor interesate.

Judecator dr. Dan LUPASCU
membru al Consiliului Superior al Magistraturii

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “Propuneri privind optimizarea functionarii Justitiei”

  1. lionelamar spune:

    Taxarea cererilor de stramutare si a celor de recuzare in materie penala, precum si taxarea plangerilor contra solutiei procurorului de netrimitere in judecata ori taxarea la valoare a somatiilor de plata ar fi o greseala pentru ca in materie penala se urmareste restabilirea imediata a unei stari de ordine, normalitate tulburata de o conduita posibil infractionala si acest demers nu trebuie conditionat de starea materiala a participantilor in procesele penale, iar in privinta somatiei de plata s-ar omite faptul ca instrumentul a aparut ca urmare a initiativei legislativului pentru favorizarea si improspatarea vietii economice, tocmai datorita lentoarei proceselor in fata instantelor judecatoresti.Goana dupa resurse financiare menite sa asigure magistratilor cele mai bune conditii pentru realizarea obligatiilor lor profesionale nu trebuie sa conduca la ingreunarea sau paralizarea accesului oricui la justitie. A, inca ceva:cresterea fondurilor la dispozitia Ministerului Justitiei va conduce previzibil la cresterea veniturilor celor care populeaza institutiile centrale sau vor exista criterii obiective si uniform valabile pentru fiecare instanta si parchet privitor la repartizarea fondurilor atrase ?!

    • bubbles spune:

      In legatura cu somaţia de plată, într-adevăr, este de discutat. Chiar şi în privinţa plângerilor împotriva soluţiilor procurorului., sunt argumente pro sau contra. Dar, privitor la celelalte cheltuieli judiciare, părerea mea este că trebuie să le suporte cineva. Taxarea este o modalitate de recuperare anticipată parţială. Dacă nu cei care formulează cereri de strămutare, cereri de recuzare, atunci cine? Întrega societate? Trebuie găsit un echilibru şi o taxă nu este de natură să restrângă nejustificat dreptul de acces la o instanţă, dar poate descuraja de exemplu, abuzul de drept. Cu siguranţă, o astfel de propunere are la bază şi nişte studii, inclusiv analize statistice. Acestea din urmă au arătat probabil, că marea majoritate a cererilor de strămutare şi de recuzare se resping. Deci este o cheltuială de timp, resurse umane şi financiare, care într-un fel, trebuie suportată şi de cei care pun în mişcare asemenea mecanisme uneori uriaşe şi costitsitoare.

  2. av. daniel cazacu-ganea spune:

    Daca optimizarea functionarii justitiei inseamna, in majoritatea propunerilor, instituiri de taxe de timbru sau majorari de taxe de timbru, atunci va fi vai de noi!
    „În practică au fost semnalate cazuri când partea îşi angajează avocat, apoi face demersuri pentru a beneficia de scutire de taxă, invocând lipsa ori insuficienţa veniturilor, deşi are o stare materială foarte bună”.
    Eu ma indoiesc ca isi poate permite un judecator, în ziua de azi, sa aprobe o cerere de ajutor public judiciar, in conditiile în care are cunostinta ca solicitantul are o situatie materiala foarte buna. De asemenea, a-si angaja un avocat nu inseamna ca acea persoana are o situatie materiala foarte buna, lucru care ar justifica respingerea unei cereri de ajutor public judiciar.

  3. Carmen Popa spune:

    De acord. Justitia trebuie finantata pentru a fi eficienta. Orice serviciu public trebuie platit, macar in parte. Cea mai mare parte a taxelor fixe sunt stat de mici incat nu acopera nici macar costurile legate de emiterea primelor citatii. Apoi, accesul la justitie nu inseamna neaparat taxe infime, atat timp cat ajutorul public judiciar functioneaza corect. Taxele judiciare stabilite la un nivel just ar putea contribui la limitarea abuzului de drept si la reducerea gradului de incarcare al instantelor. In momentul de fata nu exista nici o solutie de combatere a „procesomaniei” iar marea majoritate a instantelor din tara, mai putin din Bucuresti, nu sanctioneaza abuzul de drept procesual. Introducerea aceleiasi cereri de chemare in judecata de „n” ori pana cand avocatul decide cine vrea sa il judece, este tot opera avocatilor. Nu inteleg de ce judecatorii sunt reticenti in a sesiza Consiliul Baroului. Pana la urma ar putea sa o faca si avocatul paratului. Degeaba ne plangem toti, avocati si judecatori, ca lucrurile nu functioneaza bine, daca nu disciplinam participantii la proces . Asta este opinia unui avocat… sa nu infierati pe cine nu trebuie

    • Dacă e să facem o evaluare a frecvenţei procesomaniei în funcţie venitul anual al reclamanţilor, constatăm că ea este endemică în rîndul parveniţilor. În mod pervers, creşterea taxelor va duce la restrîngerea, iar la limită, blocarea accesului la justiţie pentru categoriile sărace.

      Pentru reducerea gradului de încărcare al instanţelor, cea mai nimerită cale este împărţirea Justiţiei în două, în funcţie de obiect. La mize minore, instanţe fără magistraţi.

      Aşadar, numai după reorganizarea pe baze raţionale a Justiţiei putem discuta despre mărirea taxelor. Şi numai la instanţele cu magistraţi. Tribunalele de cauze uşoare (instanţe fără magistraţi) ar urma să nu perceapă deloc taxe şi timbre.

  4. Propuneri de masuri interesante si demne de a fi dezbatute insa, ma surprinde ceva si anume faptul ca in noianul acestor propuneri nu se regaseste nicio propunere privind medierea, desi ar fi fost de asteptat, cu atat mai mult cu cat, prin mediere se poate realiza cel putin o degrevare a instantelor de numarul mare de dosare.

    Tocmai aceasta ”procesomanie” ar putea fi, cel putin, redusa.

    In acest sens, pentru a da eficienta art. 6 din Legea 192/2006 (privind medierea) astfel incat magistratii sa fie si motivati sa recomande partilor medierea, o propunere ar fi aceea de eliminare/modificare a măsurii privind norma de solutionare a dosarelor ce este impusa magistratilor.

    Desi exista obligatia imperativa ca magistratul sa recomande partilor medierea, cu ce imbold, cu ce tragere de inima sa ”trimita” acesta părtile la mediere?

    In ceea ce priveste taxa de timbru privind partajul, din cate am inteles eu, ratiunea pentru care acestea au fost aduse la nivelul actual a fost cea potrivit cu care partile sa fie descurajate in a apela la instanta. Inainte de marirea taxelor, in partaj, pentru a evita taxele aferente procedurilor notariale, părtile simulau un conflict si apelau la instanta, pentru reducerea costurilor.
    Astfel ca, in opinia mea, prin reducerea taxelor de partaj mai degraba se va inregistra o crestere a numarului de dosare pe rolul instantelor. Ori, rostul masurilor propuse era de reducere a acestui numar. Prin urmare, nu stiu care ar fi ratiunea acestor reduceri.

    In plus, sa nu uitam, daca magistratul va trimite partile la mediere in actiunile de partaj, acestea vor beneficia de restituirea taxei de timbru platita la investirea instantei. Poate ca, avand in vedere aceste considerente, s-ar justifica o reducere a taxei privind partajul insa, efectul va fi acelasi.

    In final, doresc sa mai fac cateva mentiuni.
    Desi poate parea paradoxal, ca mediator, sfatuiesc pe cei aflati in conflict, in acele situatii in care apreciez ca este posibil, sa incerce singure sa ajunga la un acord, chiar fara ajutorul meu. Tot astfel mi s-ar parea firesc sa faca si magistratul. Vor ramane suficiente cauze de mediat, respectiv de solutionat, astfel incat sa ne castigam existenta, fiecare dintre noi, din exercitarea profesiei pe care ne-am ales-o, imi place sa cred, potrivit vocatiei.

    In opinia mea, pentru o reforma reala in justitie, avem nevoie de o schimbare a mentalitatilor.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate