Secţiuni » Interviuri
Interviuri
5 comentarii

Alexandru Serban: Sunt dispus sa imi asum responsabilitatea de a fi membru CSM
21.07.2010 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Alina Matei: Ati facut publica intentia dumneavoastra de a candida din partea Curtii de Apel Brasov pentru onoarea de a reprezenta in CSM judecatorii curtilor de apel. A fi membru in CSM este o mare responsabilitate pentru un magistrat. Ce inseamna in viziunea dumneavoastra aceasta responsabilitate?

Alexandru Serban: Da, aveţi dreptate, a fi membru în Consiliul Superior al Magistraturii – mai ales în perioada dificilă ce urmează – este o foarte mare responsabilitate. Vă mărturisesc că numai recent am luat hotărârea de a candida, ţinând seama şi de sugestiile colegilor mei de instanţă şi ale altor colegi din ţară. Sunt dispus aşadar să îmi asum o astfel de responsabilitate deoarece consider ca îi pot reprezenta pe colegii mei, am idei clare despre cum trebuie să funcţioneze sistemul judiciar şi pot contribui, cu buna-credinţă şi echilibrul ce consider că mă caracterizează, la punerea în practică a unei viziuni despre administrarea sistemului judiciar bazată pe respectarea legii.

Sunt judecător, îmi place ceea ce fac şi nu îmi propun să plec prea repede din sistemul judiciar, astfel încât sunt direct interesat ca acesta să meargă bine.

Responsabilitatea aceasta uriaşă presupune desigur şi existenţa unor mijloace de responsabilizare a celor ce vor fi aleşi. În acest sens este utilă publicarea proiectelor membrilor aleşi pe site-ul CSM şi monitorizarea activităţii lor prin raportare permanentă la proiectul propus la momentul candidaturii. De asemenea, se impune modificarea procedurii de revocare a membrilor CSM, în sensul ca ea să poată deveni efectivă, nu iluzorie cum este în prezent.

Alina Matei: Care sunt principalele trei proiecte pe care le veti sustine in calitate de membru CSM? In concret, ce ati face in CSM pentru judecatorii de curte de apel?

Alexandru Serban: Mai întâi consider că este necesară o precizare: chiar daca eu candidez la nivelul curţilor de apel, în situaţia în care voi fi ales activitatea pe care o voi desfăşura va viza interesul tuturor magistraţilor, judecători şi procurori, indiferent de nivelul instanţei ori parchetului.

Astfel, pe primul plan consider că trebuie să fie garantarea independenţei magistraţilor. Este de maximă importanţă ca întreaga societate românească să înţeleagă un lucru elementar şi anume că beneficiarul independenţei magistraţilor în general şi al independenţei judecătorilor în special este cetăţeanul în general şi justiţiabilul în special. Un judecător independent şi responsabil este singurul care poate apăra în mod eficient drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Din această cauză asigurarea respectării independenţei magistraţilor trebuie să fie primul obiectiv al consiliului. Iar aici rolul CSM este unul extrem de important. De modul în care acesta se va achita de obligaţia de a asigura independenţa justiţiei şi a magistraţilor depinde viitorul sistemului judiciar.

Pe această linie s-ar înscrie de exemplu respingerea încercărilor de mărire a numărului reprezentanţilor societăţii civile în CSM, păstrarea Inspecţiei Judiciare la CSM şi eficientizarea activităţii ei (o inspecţie care ar depinde în orice fel de Ministerul Justiţiei sau de Parlament ar fi un instrument extrem de periculos pentru independenţa magistraţilor), preluarea bugetului instanţelor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a înlătura influenţa – inevitabilă până în prezent – a politicului (prin intermediul Ministerului Justiţiei) în acest domeniu, apărarea componentei materiale a independenţei magistraţilor.

Independenţa magistraţilor, stabilită ca o garanţie pentru justiţiabili, nu ca un privilegiu al magistraţilor, trebuie să fie strâns legată de responsabilitate, de transparenţa activităţii, precum şi de creşterea gradului de pregătire profesională.

În al doilea rând, comunicarea este esenţială. O bună comunicare internă trebuie asigurată chiar între membrii consiliului. Magistraţii sunt, prin excelenţă, personalităţi puternice, cu orgolii, cu poziţii proprii bine conturate. Dar prin eforturi comune trebuie depăşite diferendele de opinii şi evitată pe cât posibil apariţia situaţiilor de „disidenţă” sau „bisericuţe” în cadrul acestui organism colegial.

În altă ordine de idei, CSM trebuie să poarte un dialog permanent cu magistraţii (de exemplu prin participarea periodică a membrilor CSM la adunări generale – nu numai cu ocazia bilanţurilor, sau prin organizarea de videoconferinţe) şi cu asociaţiile profesionale. Întărirea legăturii permanente cu corpul magistraţilor este vitală pentru consiliu, ca organ ai cărui membri sunt, în marea lor majoritate, aleşi în adunările generale ale magistraţilor.

Dar simplul dialog şi organizarea unor întâlniri doar din obligaţie nu vor fi suficiente. CSM trebuie să ţină seama de poziţiile adoptate de adunările generale ale instanţelor sau parchetelor, să ia în considerare propunerile asociaţiilor profesionale, în general să valorifice contribuţiile de această natură.

În acelaşi timp cu întâlnirile cu magistraţii, CSM trebuie să organizeze întâlniri periodice cu conducerile instanţelor, pentru a încerca să creeze premiza asigurării unei coordonări a poziţiilor instanţelor şi parchetelor în problemele curente cu care se confruntă (a se vedea cazul recent al sporului de 15% pentru condiţii grele şi vătămătoare, pe care din câte cunosc doar trei sau patru curţi de apel l-au acordat pe perioada concediului de odihnă, celelalte luând în considerare o adresă administrativă a Ministerului Justiţiei).

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea comunicării externe, printre multe alte măsuri ce trebuie luate, consider că în primul rând ar fi oportună numirea unui jurnalist sau fost jurnalist ca purtător de cuvânt al CSM.

În al treilea rând, o problemă foarte importantă o constituie promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceasta a format obiectul unor ample dezbateri mai ales în cursul anului 2010, atât în interiorul profesiei, cât şi în cadrul societăţii civile, precum şi în mass-media.

Este evident că judecătorii de la ÎCCJ trebuie să fie adevărate repere de profesionalism şi moralitate, imaginea pe care ei o transmit societăţii fiind determinantă pentru imaginea de ansamblu a sistemului judiciar român.

Actualul sistem de promovare, bazat exclusiv pe un interviu (raportul colegiului de conducere al ÎCCJ fiind numai consultativ), şi mai ales modul concret de punere a lui în practică din ultima perioadă nu oferă suficiente garanţii de obiectivitate şi de transparenţă şi nici egalitatea de şanse pentru toţi candidaţii.

Realist vorbind, membrii CSM nu pot să cunoască toate materiile la un asemenea nivel încât să verifice în egală măsură pregătirea profesională a candidaţilor pentru toate secţiile Înaltei Curţi.

O soluţie pentru eliminarea dubiilor în ceea ce priveşte imparţialitatea numirilor la ÎCCJ este introducerea examenului, un asemenea examen (eventual urmat/completat de un interviu în faţa plenului CSM) dând legitimitate numirii.

Altă soluţie ar fi elaborarea unei proceduri care să cuprindă o evaluare reală şi efectivă a întregii activităţi profesionale a candidatilor , un interviu etc., cu implicarea mai mare în procedură a judecătorilor de la ÎCCJ şi mai ales a preşedinţilor de secţii.

Opinia mea este sistemul actual trebuie îmbunătăţit, iar alegerea uneia sau alteia dintre variantele de proceduri posibile trebuie făcută numai după consultarea întregului corp al magistraţilor.

Este necesară şi asigurarea transparenţei depline a procedurii de numire, prin aceasta transmiţându-se un mesaj de încredere corpului profesional dar şi opiniei publice.

Alina Matei: De ce sa va voteze colegii judecatori pe dumneavoastra si nu un alt candidat?

Alexandru Serban: În cei 13 ani de activitate în magistratură colegii cu care am lucrat sau care m-au cunoscut într-un context sau altul şi-au putut forma o opinie despre ce fel de om sunt, ce fel de judecător sunt. Sunt echilibrat, atât în felul de a fi, cât şi în soluţii. Iar sistemul judiciar are nevoie de echilibru. Pe aceasta mă bazez în primul rând. Ceilalţi colegi vor citi şi ei proiectul pe care eu îl întocmesc, cum vor citi şi proiectele celorlalţi candidaţi, vor putea evalua în ce măsură ceea ce propun eu îi reprezintă, iar în funcţie de asta vor vota.

Oricum, spre deosebire de situaţia de acum şase ani, va fi un vot informat, în cunoştinţă de cauză. La aceasta contribuie într-o bună măsură şi site-ul Juridice.ro, motiv pentru care vă felicit.

Alina Matei: Va multumim… Sesizati vreo amenintare concreta in ceea ce priveste independenta magistratilor? V-ati gandit la o solutie pentru inlaturarea acestei amenintari?

Alexandru Serban: Se impune eliminarea de la art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 republicată a sintagmei „inclusiv nerespectarea normelor de procedură”.

Aceasta cu atât mai mult cu cât un proiect de lege promovat de către Ministerul Justiţiei şi aflat în dezbatere publică în acest moment vizează modificarea textului respectiv după cum urmează: „h) exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de drept material sau procesual, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune”.

În acest mod se tinde practic spre instituirea unei cenzuri paralele exercitată de către Inspecţia Judiciară – un organ administrativ – asupra hotărârilor judecătoreşti, eventual definitive sau irevocabile, cenzură ce nu poate fi admisă, singurele în măsură să aprecieze asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti (atât din punct de vedere al aplicării normelor materiale, cât şi al aplicării normelor procesuale) fiind instanţele ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

Alina Matei: Va multumesc.

Alexandru Serban: Si eu va multumesc.

Secţiuni: Alegeri CSM, Interviuri | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO