Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Taxa de autorizare a concentrarilor economice. Implicatii ale modificarii Legii Concurentei
28.07.2010 | JURIDICE.ro, Raluca MIHALACHE

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 75/2010 publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I,  nr. 459 din 6 iulie 2010 s-au adus modificări substanţiale Legii concurenţei nr. 21/1996. Modificările vor intra în vigoare începând cu data de 5 august 2010 şi urmează să fie clarificate şi puse în aplicare în baza legislaţiei secundare emise de Consiliul Concurenţei.

Prezentul articol îşi propune să analizeze implicaţiile Ordonanţei de urgenţă nr. 75/2010 asupra modului cum sunt taxate concentrările economice care sunt supuse procesului de autorizare de către Consiliul Concurenţei.

Mai precis, Ordonanţa de urgenţă nr. 75/2010 a modificat articolul 32 al Legii concurenţei nr. 21/1996 în sensul în care taxa de autorizare a concentrărilor economice care se plăteşte în cazul emiterii de către Consiliul Concurenţei a unei decizii de autorizare a unei concentrări economice se stabileşte la o cotă de 0,04% din cifrele de afaceri totale realizate pe teritoriul României de către întreprinderile implicate în concentrarea economică autorizată, fără a depăşi echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro.

În forma anterioară, Legea concurenţei prevedea că taxa de autorizare a concentrării economice se stabileşte la o cotă de 0,1% din cifra de afaceri cumulată a agenţilor economici implicaţi în concentrarea economică autorizată şi se calculează pe baza cifrei de afaceri pentru exerciţiul financiar precedent deciziei de autorizare a concentrării economice, determinată conform reglementărilor Consiliului Concurenţei. Conform legislaţiei secundare emisă de Consiliul Concurenţei, taxa de autorizare reprezenta 0,1% din cifra de afaceri cumulată realizată de agenţii economici care dobândeau controlul asupra unei societăţi target (unic sau în comun), plus cifra de afaceri a societăţilor din grup, la care se adăuga cifra de afaceri a societăţii target, toate pe piata relevanta pe care avea loc concentrarea economica .

Conform comunicatului Consiliului Concurenţei emis la data publicării modificărilor aduse Legii concurenţei, ”a fost simplificată metoda de calcul a taxei pentru autorizarea unei concentrări economice, în sensul că reprezintă 0,04% din cifra de afaceri totală pe teritoriul României, dar nu poate fi mai mare de 100.000 Euro (echivalent lei). Potrivit legislaţiei anterioare, taxa de autorizare reprezenta 0,1% din cifra de afaceri realizată pe piaţa pe care avea loc concentrarea economică. Această modificare vine în sprijinul companiilor, care nu vor mai fi nevoite să îşi calculeze cifra de afaceri doar pe un segment al activităţii lor, separat de cifra de afaceri totală.”

Pe data de 26 iulie 2010 Consiliul a publicat spre consultare publică şi proiectul de instrucţiuni cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice, care confirmă această bază de calcul, şi anume extrapolarea de la cifra de afaceri generată de societăţile implicate într-o concentrare economică pe piaţa afectată sau relevantă, la cifra de afaceri generată de societăţile implicate într-o concentrare economică pe întreg teritoriul României, indiferent de piaţa afectată prin concentrarea economică.

Prin această extrapolare a bazei de calcul vom arăta în cele ce urmează că şi dacă se simplifică o raportare destul de elementar de făcut în procedura de autorizare, în realitate efectul va fi de descurajare a investiţiilor în societăţi româneşti.

În concret, modificarea nu avantajează decat investitorii strategici care investesc strict pe domeniul şi aria de business pe care activează înainte de realizarea unei concentrări economice.

Cu titlu de exemplu, un producător de cărămizi din Austria (care are livrări şi pe teritoriul României) cumpără 80% din participaţiile unui producător de cărămizi din România. Într-un astfel de caz, noul sistem de calcul se justifică, pentru că piaţa pe care se investeşte corespunde cu piaţa relevantă pe care activează achizitorul.

Alta este situaţia investitorilor strategici care investesc numai în anumite domenii ale business-ului lor. Cu titlu de exemplu, un producător din Austria de variate materiale de constructii al carui grup are filiale sau care are direct filiale în Romania pe diferite linii de producţie sau tipuri de materiale, achiziţionează intregral participaţiile unui producător român de cărămizi. Sau un fond de investiţii care are în portofoliu participaţii în numeroase societăţi româneşti din diverse domenii de activitate, generatoare de cifre de afaceri în România, investeşte într-un dezvoltator român de software prin cumpărarea unui pachet majoritar de acţiuni.

În astfel de cazuri, se ajunge practic la o taxare a cifrei de afaceri globale generate pe teritoriul României, indiferent de sursa veniturilor şi de natura business-ului, disproporţionat şi fără legătură cu piaţa targetată sau afectată prin concentrare.

Mergem mai departe cu exemplul. Investiţia majoritară a fondului de investiţii în valoare de 500.000 euro într-o companie româneasca de dezvoltare de software care da naştere unei concentrări poate fi autorizată de Consiliu şi taxată cu o taxă de 100.000 euro, pentru că fondul de investiţii şi grupul din care face parte au o cifră de afaceri în anul anterior pe teritoriul României care depăşeşte 250 de milioane de euro, fără ca cifra sa de afaceri de pe piaţa dezvoltării de software în România să depăşească mai mult de 1-5% din această cifră de afaceri globală.

Să presupunem mai departe că cifra de afaceri în anul 2009 a fondului de investiţii pe piaţa românească a dezvoltării de software este de 11 milioane de euro, în timp ce cifra de afaceri a societăţii target este de 6 milioane de euro. În condiţiile noii reglementări taxa de autorizare pe care fondul de investiţii trebuie să o achite la bugetul de stat atinge plafonul de 100.000 de euro (0,04% dintr-o cifră de afaceri de peste 250 de milioane de euro), pentru o tranzacţie insignifiantă în valoare de 500.000 de euro, în condiţiile în care în baza vechii reglementări fondul ar fi plătit o taxă de autorizare de 17.000 de euro (adica 0,1% din 17 milioane de euro cifră de afaceri cumulată a părţilor implicate pe piaţa afectată a dezvoltării de software).

Este evident că argumentul simplificării modalităţii de calcul a taxei nu îşi găseşte vreo justificare logică sau rezonabilă.

Practic, se va ajunge la situaţii clare de descurajare atât a investitorului, cât şi a vânzătorului, de a realiza tranzacţii pe motivul nivelului mult prea ridicat al costurilor administrative, nejustificate în raport de valoarea celorlalte costuri implicate şi raportat la valoarea tranzacţiei.

O astfel de situaţie este de natura cel putin să descurajeze programul de investiţii în societăţi româneşti, suprapus şi aşa pe un fond al scăderii activităţilor de achiziţii pe piaţa româneasca. În final, afectat este mediul de afaceri, în care multe societăţi au în obiectiv atragerea de investitori şi de fonduri pe o piaţă foarte precară a finanţărilor, şi, în final, chiar autorităţile publice către care fluxul de venituri bugetare va scădea dramatic, o data cu aceste modificări necorelate cu nevoile financiare şi economice ale mediului de afaceri.

Raluca Mihalache

Avocat partener MDM LEGAL


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.