Secţiuni » Sistemul judiciar » Alegeri CSM
Alegeri CSM
 1 comentariu

George Balan. Proiectul pentru CSM
18.08.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Alegeri CSM, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Suntem in masura sa va prezentam textul integral al proiectul privind principalele obiective pe care procuror George Balan, de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, le va urmari in cazul alegerii in Consiliul Superior al Magistraturii. Ne-a atras atentia in mod deosebit punctul 2 ref. obiectivele reformei institutionale.

PROIECT

privind principalele obiective urmărite în cazul alegerii în

Consiliul Superior al Magistraturii

 

Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă instituţia ale cărei atribuţii constituţionale o aşează pe poziţia de principal garant al independenţei justiţiei. Prin urmare, modalitatea în care Consiliul Superior al Magistraturii îşi exercită competenţele legale determină implicaţii directe asupra întregului sistem judiciar.

Buna funcţionare a acestui organism, echilibrul pe care trebuie să-l asigure în sistemul judiciar, dar şi între acesta şi celelalte puteri constituţionale, constituie o preocupare majoră a corpului magistraţilor, dar şi a societăţii în general.

Plecând de la aceste constatări, apreciez că Proiectul privind obiectivele pe care urmăresc să le realizez are la bază necesitatea reformei instituţionale împreună cu toate componentele structurale ale acesteia.

1. Necesitatea reformei rezultă din percepţia opiniei publice, dar şi  a magistraţilor, conform căreia Consiliul Superior al Magistraturii este o instituţie:

  • rigidă, birocratică şi ineficientă;
  • cu o funcţionalitate paralelă faţă de conducerile instanţelor şi ale parchetelor;
  • de reprezentare preponderentă a intereselor individuale.

2. Obiectivele reformei:

a) Diminuarea percepţiei negative asupra Consiliului şi transformarea acestuia într-un organism capabil de a genera credibilitate.
b) Transformarea instituţiei dintr-un organism rigid, rupt de realităţile sistemului, într-unul flexibil în ceea ce priveşte evoluţia sistemului şi, mai ales, nevoile magistraţilor.
c) Eliminarea paralelismelor şi a „competiţiei” de putere dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi conducerile instanţelor şi parchetelor.
d) Accentuarea rolului constituţional de garant al independenţei justiţiei şi eliminarea birocratizării după model ministerial.
e) Crearea unor mecanisme legale de eficientizare a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii.
f) Depăşirea percepţiei de reprezentare a propriilor interese, prin asigurarea transparenţei totale a deciziilor.
g) Apărarea statutului de magistrat al procurorului şi asigurarea garanţiilor privind păstrarea şi dezvoltarea acestui statut.
h) Dovedirea prin transparenţă şi acţiune că membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt exemple de conduită şi integritate.

3. Instrumentele reformei (schimbarea acţiunii instituţionale)

Date fiind condiţiile actuale, schimbarea este un proces inevitabil ce acţionează ca o forţă de reaşezare a valorilor. Schimbarea trebuie să pornească de la magistraţi, candidaţi şi alegători, şi să acţioneze asupra:

  • politicilor manageriale;
  • procedurilor şi comunicării interne;
  • transparenţei decizionale
  • structurii organizatorice;

În condiţiile actuale în care sistemul judiciar evoluează rapid, schimbarea „profilului” instituţional al Consiliului Superior al Magistraturii devine o condiţie obligatorie pentru o apărare eficientă a independenţei justiţiei, în general, şi a statutului magistratului procuror, în special. Măsurile preconizate se înscriu într-un set de principii care sunt recunoscute ca necesare bunei administrări a justiţiei într-un stat de drept. Astfel, se va urmări garantarea independenţei reale şi a autonomiei justiţiei prin finanţarea corespunzătoare a sistemului judiciar şi prin impunerea egalităţii între puterile statului.

4. Principalele măsuri necesare realizării reformei sunt de ordin funcţional, mai ales cât priveşte îmbunătăţirea politicii de personal şi a activităţii de control şi inspecţie.

În acest sens, conform art. 38, pct. 5 din Legea nr. 317/2004, voi supune toate măsurile ce vor fi arătate mai jos dezbaterii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea sesizării Ministerului Justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative privind sistemul judiciar.

A. Măsuri de ordin funcţional

  1. Conferirea prin lege a dreptului Consiliului Superior al Magistraturii de a solicita ministrului justiţiei să promoveze iniţiative legislative în domeniul judiciar,  iar acesta din urmă să nu le poată respinge decât în condiţii limitativ prevăzute de lege.
  2. Stabilirea naturii obligatorii, conforme, pentru toate categoriile de avize solicitate Consiliului Superior al Magistraturii.
  3. Eliminarea paralelismelor dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi conducerea Ministerului Public în emiterea de ordine şi dispoziţii adresate parchetelor, care îi pun pe conducătorii acestora să opteze între a respecta o dispoziţie sau alta.
  4. Iniţierea şi organizarea unui forum de discuţii interactive şi directe pentru magistraţi cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, în care să-şi poată exprima opiniile şi să formuleze propuneri de îmbunătăţire a activităţii.
  5. Stabilirea obligativităţii organizării unor întâlniri periodice între membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorii pe care îi reprezintă şi nu numai, cum se întâmplă în prezent, cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel. Astfel, se va avea în vedere că problemele reale ale parchetelor sunt cunoscute, în primul rând, de către colectivele de procurori, cărora trebuie să li se ofere posibilitatea comunicării directe cu reprezentanţii lor în Consiliul Superior al Magistraturii.
  6. Realizarea unui dialog real şi constant cu societatea civilă şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, sensibilizând reacţia Consiliului Superior al Magistraturii la semnalele acestora.
  7. Stabilirea ca obiectiv central  al Consiliului Superior al Magistraturii, prevenirea corupţiei în sistemul judiciar, sens în care voi acţiona  în următoarele direcţii:
  • unificarea şi simplificarea procedurilor în materia numirii în funcţii de conducere, a promovării în funcţie de execuţie şi, în general, a organizării întregii activităţii administrativ – instituţionale;
  • identificarea factorilor de risc la adresa integrităţii şi corectitudinii magistraţilor şi luarea măsurilor instituţionale de eliminare a acestor factori;
  • asigurarea desfăşurării urmăririi penale şi a judecăţii în condiţii de obiectivitate şi imparţialitate, eliminându-se orice formă de presiune sau imixtiune la adresa magistraţilor;
  • reaşezarea obiectivelor privind soluţionarea cu celeritate şi într-un timp rezonabil a cauzelor, în sensul menţinerii momentului începerii urmăririi penale doar ca un indicator orientativ, cunoscând că în cele mai multe cauze actele premergătoare se efectuează de organele de poliţie şi nu de procuror.

B. Politica de personal

  1. Creşterea capacităţii Consiliului Superior al Magistraturii de a implementa politici eficiente de personal, capabile să gestioneze criza din sistem în acest domeniu. Aceste politici vor avea la baza acţiunii practice următoarele principii:
  • redistribuirea raţională a resurselor umane existente, având ca unic criteriu volumul de activitate şi eficienţa activităţii realizate. În acest sens se va urmări ca delegările să se realizeze de Consiliul Superior al Magistraturii în corelaţie cu instituţia transferului; delegarea se va dispune şi în raport de opinia exprimată de unitatea de la care procurorul urmează să fie delegat.
  • transferul sarcinilor administrative ale activităţii magistraţilor spre corpul grefierilor, în aşa fel încât magistratul să devină “un manager al procedurilor“ şi nu să fie un funcţionar al administraţiei;
  • reevaluarea politicilor de recrutare pentru a permite un acces mai flexibil în magistratură, pe baza aptitudinilor reale necesare unei astfel de profesii şi mai puţin pe baza capacităţii de memorare;
  • stabilirea unor criterii profesionale şi de vechime credibile, capabile să asigure o recrutare de calitate a inspectorilor judiciari.
  1. Eliminarea inechităţilor existente în normele actuale în materia promovării,  urmărindu-se uniformizarea celor patru modalităţi diferite de realizare, respectiv, examen, concurs, numire şi interviu într-un singur sistem bazat pe următoarele principii:
  • evaluarea profesională – ce a lucrat?
  • competenţa profesională – cum a lucrat?
  • motivarea profesională – ce l-a determinat să lucreze?
  • evoluţia profesională – ce şi cum va lucra?
  1. Organizarea concursurilor şi/sau examenelor de admitere în magistratură conform necesarului existent la nivelul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel şi în limita locurilor bugetate..
  2. Eliminarea diferenţelor nejustificat de mari apărute în legislaţia unică de salarizare între salarizarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cei de la parchetele de pe lângă curţile de apel.
  3. Revizuirea salarizării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în aşa fel încât să beneficieze de cuantumul salariului cuvenit gradului profesional obţinut în activitatea curentă şi nu de un grad superior de salarizare, care nu este rezultatul unui examen sau concurs.
  4. Reacţia rapidă şi fără echivoc în legătură cu sesizările privind problemele de integritate.
  5. Reevaluarea necesităţii funcţionării unui corp numeros de magistraţi în aparatul administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
  6. Aplicarea prevederilor referitoare la sistemul de asigurare pentru risc profesional a magistraţilor.

 

C. Control şi inspecţie

  1. Reînfiinţarea corpurilor de inspectori la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, care să desfăşoare activităţi de control ca procurori anume desemnaţi de către procurorul general, dar şi unele categorii de verificări specifice Consiliului Superior al Magistraturii.
  2. Delimitarea strictă a competenţei inspecţiei judiciare de activitatea de control ierarhic, inspecţia judiciară urmărind în principal controalele de fond, verificarea calităţii activităţii manageriale, abaterile disciplinare şi apărarea reputaţiei profesionale.

D. Parchete

Pe lângă aceste măsuri privind mecanismul de funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, consider că la nivelul parchetelor ar mai trebui luate următoarele măsuri:

  1. Uniformizarea procedurilor de înfiinţare şi/sau desfiinţare a secţiilor, serviciilor sau birourilor şi, în general, armonizarea tuturor normelor de organizare a Ministerul Public, ca urmare a aplicării principiului unităţii acestuia.
  2. Aplicarea principiului că Ministerul Public este unic şi indivizibil, cu un singur regulament de funcţionare, o singură normă legală de organizare, în care să opereze o specializare a procurorilor şi nu a parchetelor.
  3. Conferirea unor atribuţii mai largi colegiilor de conducere din cadrul parchetelor, după modelul şi practica instanţelor, realizându-se un sistem unitar de funcţionare a acestora, în condiţiile în care normele de organizare judiciară sunt analoge pentru instanţe şi parchete.

Candidat,

Procuror GEORGE  BALAN

* A se vedea si George Balan despre importanta CSM si imbunatatirea statutului procurorului

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti