Secţiuni » Sistemul judiciar » Alegeri CSM
Alegeri CSM
2 comentarii

Mariana Varga. Scrisoare de intentie si proiect pentru CSM
31.08.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Alegeri CSM, Content, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Suntem in masura a va prezentam scrisoarea de intentie a Marianei Varga, judecator la Tribunalul Valcea, candidat pentru functia de membru CSM ca reprezentant al judecatorilor din partea tribunalelor si proiectul pentru CSM:

SCRISOARE CĂTRE TOŢI MAGISTRAŢII ŞI CĂTRE TOŢI CEI CHEMAŢI SĂ VEGHEZE LA ORDINEA PUBLICĂ ŞI RESTABILIREA ORDINII DE DREPT

Mă numesc MARIANA VÂRGĂ, îndeplinesc funcţia de judecător la Tribunalul Vâlcea şi candidez pentru un post în Consiliul Superior al Magistraturii din partea tribunalelor.

Prin tezele si ideile promovate în Proiectul depus, urmăresc să trezesc interesul tuturor magistratilor pentru a fi activi în corectarea şi funcţionarea sistemului de justiţie, sistem care trebuie să vegheze la respectarea ordinii publice şi restabilirea ordinii de drept ori de câte ori aceasta este încălcată.

In acest sens, susţin şi promovez următoarele teze din PROIECTUL PRIVIND CONSOLIDAREA PUTERII JUDICIARE IN ROMÂNIA:

1. Adoptarea statutului de DEMNITAR pentru fiecare judecător numit în condiţii constituţionale, asigurându-se astfel independenţa şi egalitatea de putere între judecători;

2. Implementarea VOTULUI UNIVERSAL, respectiv exprimarea directă a votului fiecărui judecător în orice propunere de modificare şi reorganizare a sistemului judiciar şi implicit a regulamentelor, pentru a evita subordonarea politică a puterii judecatoreşti în prezent şi viitor, precum şi pentru a evita transformarea sistemului judiciar într-o castă a grupurilor de interese;

3. Impunerea condiţiei de admitere în magistratură numai prin concurs, după 8 ani vechime juridică, iar după admiterea în profesie, în vederea unificării practicii judiciare la nivel naţional, efectuarea unui an de practică sub îndrumarea Institutului National al Magistraturii;

4. Reconsiderarea statutului de magistrat pentru procurori, în condiţiile în care aceştia nu sunt „independenţi” în activitatea judiciară şi se subordonează ierarhic, aparţinând puterii executive;

5. Pentru o mai bună administrare a fondurilor alocate justiţiei de la bugetul de stat, se impune preluarea de către Inalta Curte de Casaţie si Justiţie a bugetului alocat pentru funcţionarea instanţelor de judecată, Ministerul Justiţiei urmând să administreze fondurile alocate Ministerului Public, în condiţiile în care ambele ministere reprezintă puterea executivă;

6. Reorganizarea instanţelor de judecată, în sensul instituirii judecătorului de pace, măsură ce se impune pentru o justiţie simplă, rapidă si eficientă. Judecătoriile de pace vor fi instanţe cu o jurisdicţie limitată la  cauze civile simple, cu valoare redusă (micile creanţe, raporturi de vecinătate, contravenţii etc.). De asemenea, apreciem că sistemul judiciar român trebuie să fie aşezat pe principiul dublului grad de jurisdicţie iar specializarea instanţelor de drept comun, constituie o metodă eficientă de promovare a unei jurisprudenţe unitare şi de calitate.

7. Restructurarea componenţei Consiliului Superior al Magistraturii, cu o majoritate de judecători şi cu reprezentare din partea tuturor categoriilor profesionale participante la înfăptuirea actului de justiţie, întrucât în condiţiile în care unele categorii profesionale participante la realizarea actului de justiţie sunt independente, ar fi chiar imposibil pentru Consiliului Superior al Magistraturii să asigure buna funcţionare a sistemului judiciar;

8. Atribuirea funcţiei consultative Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin acordarea avizului conform al Secţiilor reunite ale Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, ţinând cont de faptul că judecătorii Curţii Constituţionale care exercită controlul de constituţionalitate asupra legilor şi ordonanţelor de guvern, sunt numiţi politic şi în opinia noastră nu oferă garanţii de independenţă.

9. Investirea preşedintelui şi vicepreşedintelui instanţei să se facă prin votul Adunărilor Generale ale Judecătorilor de la instanţele respective, pentru un mandat de 2 ani, cu posibilitatea de a candida la mai multe mandate, dar nu consecutive. Magistraţii  care au colaborat cu securitatea, fie ca informatori fie ca ofiţeri activi, vor fi eliberaţi din funcţii, putând fi menţinuţi ca judecători în scopul garantării dreptului la muncă, dar cu interdicţia expresă de a  fi conducători  de instanţe şi cu atât  mai mult interdictia de a  fi membrii în C.S.M;

 

10. Instituirea conceptului de „manager de instanţă” cu studii superioare economice, având atribuţii exclusiv administrative, în vederea degrevării judecătorilor cu funcţii de conducere de orice activitate de natură extrajudiciară. Efectul imediat al acestei măsuri îl constituie participarea judecătorilor cu funcţii de conducere (preşedinte, vicepreşedinte, şefi de sectie civilă, comercială, penală), într-o măsură mai mare la soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, în prezent aceştia „simulând” această activitate care este de fapt, esenţa funcţiei de judecător.

 

11. În ceea ce priveşte detaşarea judecătorilor în aparatul tehnic administrativ al C.S.M, I.N.M si M.J, această practică trebuie să înceteze, sens în care propunem angajarea de personal specializat pentru a evita descompletarea schemelor de judecători la instanţe.

12. În ceea ce priveşte repartizarea dosarelor, propunem ca numărul dosarelor repartizate spre soluţionare fiecărui judecător în mod aleatoriu, în decursul unui an de activitate, să fie aproximativ egal ( cu un procent de plus – minus  2%).

13. Este necesar a se asigura pentru toţi magistraţii posibilitatea de a urca toate treptele ierarhiei judiciare, pentru a încuraja creşterea profesională şi pentru magistraţii care funcţionează la instanţele de fond, prin acordarea gradului profesional iar în ceea ce priveşte promovarea efectivă în funcţie de executie, propunem întocmirea unui tabel de avansare (ca în alte state democratice) în care se vor înscrie judecătorii care îndeplinesc condiţiile de promovare în funcţii de execuţie şi care îşi exprimă acordul pentru promovarea efectivă, odată cu vacantarea posturilor.

 

14. Desfiinţarea intereselor de castă din sistemul judiciar, prin eliminarea promovării în funcţie fără concurs a unor categorii profesionale juridice (magistraţii asistenţi de la Inalta Curte de Casaţie si Justiţie care au primit ilegal gradul profesional de judecător de curte de apel) şi eliminarea conferirii unui statut juridic superior procurorilor faţă de judecători, prin acordarea gradului superior fără examen pentru procurorii D.I.I.C.O.T. Această practică de promovare a procurorilor ţine de natura statului poliţienesc, nedemocrat şi afectează grav funcţionarea sistemului judiciar, întrucât nu se promoveaza competenţa profesională, ci amatorismul în profesie.

15. Admiterea în alte profesii judiciare participante la realizarea actului de justiţie,  prin implicarea şi controlul direct al C.S.M şi I.N.M, având în vedere că o parte din aceste profesii sunt independente iar prin aceasta Consiliul Superior al Magistraturii  are posibilitatea reală să asigure o mai bună funcţionare a sistemului judiciar;

 

16. Înfiinţarea unor Comitete speciale de disciplină la nivelul Curţilor de Apel, formate din reprezentanţi ai judecătorilor din raza teritorială, pe categorii de instanţe, cu posibilitatea contestării hotărârii la Consiliul Superior al Magistraturii;

 

17. Inspecţia judiciară va fi exercitată în continuare sub tutela  C.S.M, ca unic garant al înfăptuirii justiţiei, deoarece în opinia noastră, Ministerul Justiţiei nu are căderea de a realiza inspecţii judiciare la instanţe sau de a ancheta faptele comise de către magistraţi, întrucât fiind un organ eminamente politic, poate produce ingerinţe în actul de justiţie si poate afecta inamovibilitatea judecătorului.

 

18. Răspunderea juridică a magistraţilor trebuie atrasă doar în caz de exercitare a profesiei cu rea credinţă, pentru erori judiciare comise în caz de fraudă, dol sau şantaj pe parcursul desfăşurării procedurii judiciare.

 

19. Calificarea actelor de administrare a justiţiei după criteriul sursei de putere, de către C.S.M, în calitate de garant al independenţei justiţiei. Argumentul pentru această măsură, este acela că există tendinţa birourilor de avocatură de a emite acte de executare şi acte notariale, în condiţiile în care aceştia nu sunt investiţi cu “putere de stat”, respectiv putere judecătorească sau putere executivă. Consecinţa negativă a acestei tendinţe este crearea unei confuziuni voite a competenţelor legale şi  periclitarea securităţii circuitului civil al bunurilor.

În contextul actual al societăţii româneşti, apreciez că obiectivele prezentate reprezintă o parte din măsurile ce se impun a fi implementate, pentru consolidarea puterii judecătoreşti, singura în măsură să menţină echilibrul puterilor în statul de drept şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Candidat

Judecător drd.VÂRGĂ MARIANA – Tribunalul Vâlcea

Tel.0762.269.386

E-mail: varga_mariana@yahoo.com”

Proiectul pentru CSM

PROIECT PRIVIND CONSOLIDAREA PUTERII JUDICIARE IN ROMANIA

Cuprins:

Sectiunea IConsiliul Superior al Magistraturii-prezent si perspective

 

Sectiunea a II a –   Cariera magistratului.

 

  1. Independenta magistratului
  2. Functia de demnitate publica pentru orice judecator.
  3. Consecintele negative asupra sistemului judiciar prin  obligaţia  judecatorilor de a particia la diverse activitati extrajudiciare.

Sectiunea a III aDrepturile cuvenite judecatorilor.

4.  Salarizarea magistratilor.

5.  Dreptul la protectie.

6.  Protectie fata de atacurile mass-media.

7. Obiective vizand accesul in magistratura  si promovarea in cariera a  magistratilor.

–  Promovarea – modalitate de asigurarea demnitatii socio-profesionale a magistratului

– Crearea unei ierarhii a sistemului de promovare, pe grade, clase si trepte, bazate pe evaluare, pentru garantarea dreptului la cariera pe baza de merite si de criterii de apreciere.

Sectiunea a IV a- Masuri eficiente in politica de resurse umane.

8. Aspecte legate de numirile in functii de conducere la instante.

9. Distribuirea eficienta a resurselor umane.

10.Principiul nediscriminarii in administrarea justitiei. Eliminarea promovarii in functie fara concurs a unor categorii profesionale juridice.

 

  • Inadmisibilitatea conferirii unui statut juridic superior procurorilor fata de judecatori (caracteristica  a statului politienesc).
  • Instrumente juridice interne si internationale invocate in  considerarea principiului nediscriminarii in asigurarea dreptului la cariera.
  • Magistratii asistenti si asistentii judiciari – auxiliari ai justitiei, care nu sunt investiti cu „putere de stat”.
  • Executorii judecatoresti- participanti activi la infaptuirea functiei jurisdictionale.
  • Admiterea in alte profesii judiciare care concura la infaptuirea actului de justitie (avocati, executori judecatoresti, notari publici, experti judiciari).

Sectiunea a V a – Masuri de ordin organizatoric si management judiciar pentru a asigura accesul la justitie si a realiza o judecata rapida.

11. Independenta puterii judecatoresti in plan financiar.

12. Organizarea judiciara a sistemului – perfectionare.

13. Functia consultativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in elaborarea legislatiei secundare –Ordonantele Guvernului.

14. Reorganizarea instantelor de judecata.

  • Institutia judecatorului de pace.
  • asezarea sistemul judiciar roman pe principiul dublului grad de jurisdictie;
  • desfiintarea Tribunalelor militare si integrarea lor in sistemul unitar de justitie;
  • Specializarea instantelor de drept comun-metoda eficienta de promovare a unei  jurisprudente unitare si de calitate.

Sectiunea a VI a. Deontologia si raspunderea profesionala a magistratilor.

15. Infiintarea Comitetelor speciale de disciplina la nivelul Curtilor de Apel.

16.  Inspectia judiciara – Limitele de control.

17. Raspunderea profesionala a magistratului.

Sectiunea a VII a – Calificarea actelor de administrare a justitiei,  dupa criteriul sursei de putere, de catre Consiliul Superior al Magistraturii , in calitate de garant al puterii judecatoresti.

 

 

 

 

 

Proiect elaborat in vederea participarii la Alegerile pentru desemnarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, 2010.

 

Candidat,

Judecator VARGA MARIANA

PROIECT PRIVIND CONSOLIDAREA PUTERII JUDICIARE IN ROMANIA

Proiect elaborat in vederea participarii la Alegerile pentru desemnarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, 2010.

Introducere.

Sistemul judiciar a stat la baza civilizatiei omenesti din toate timpurile.

Avand in vedere importanta deosebita acordata de Consiliul Europei statutului judecatorilor si calitatii sistemului juidiciar, lucrarea de fata se vrea a fi un argument pentru promovarea unor norme si principii de natura a consolida puterea judiciara, din perspectiva unei noi modalitati de abordare, fara a intra  in detalii tehnice.

Obiectivele propuse urmaresc sa raspunda noilor tendinte  de reorganizare a societatii romanesti in contextul integrarii in Uniunea Europeana  si a dezvoltarii relatiilor social economice.

Unele propuneri vizeaza modificarea cadrului legislativ corespunzator in vederea consolidarii puterii judiciare in Romania si cresterea increderii romanilor in justitie, altele raman doar la nivel de principiu.

Cuprins:

Sectiunea I-a-Consiliul Superior al Magistraturii, prezent si perspective.

Este neindoielnic faptul ca in actualul context politic, puterea executiva „sufera” datorita faptului ca principalele atributii si puteri pe justitie le detine  Consiliul Superior al Magistraturii  (Ministrul Justitiei, Declaratie de presa din 23 dec.2009).

Potrivit art.133 alin.1 din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei cu atributii de management al resurselor materiale si umane, avand si atributii jurisdictionale in ceea ce priveste solutionarea actiunilor disciplinare promovate impotriva magistratilor.

Prin Legea nr. 317/2004 publicata in M.Of. partea I nr.599 din 2 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii ( denumit in continuare C.S.M), au fost reluate si dezvoltate normele constitutionale prevazute in art. 134 al Constitutiei Romaniei, fiind conferite acestui organism atributii de natura administrativa si jurisdictionala.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta organul de decizie in privinta numirii, suspendarii, transferarii judecatorilor, un organism autonom, intermediar intre Guvern, Parlament si autoritatea judecatoreasca, INDEPENDENT DE ORICE ALTA AUTORITATE SAU PUTERE, menit sa asigure independenta magistratilor.

Unul dintre principalele obiective esentiale pentru reforma sistemului juidiciar, il constituie  imbunatatirea legislatiei privind functionarea C.S.M, sens in care prezentam o noua conceptie a componentei C.S.M, astfel :

– membrii de drept vor fi  Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Procurorul General al Romaniei, Ministrul Justitiei;

membrii alesi dintre  judecatori de la toate instantele de judecata (3 reprezentanti alesi in adunarile generale ale judecatorilor de la  Curtile de Apel, 4 reprezentanti alesi in adunarile generale ale judecatorilor de la tribunale, 2 reprezentanti alesi in adunarile generale ale judecatorilor de la judecatorii) si un reprezentant al asociatiilor profesionale ale magistratilor.

– reprezentanti desemnati din profesii juridice conexe, repectiv: cate un reprezentant cu inalta competenta profesionala din randul avocatilor, executorilor judecatoresti, consilierilor juridici recunoscuti si consacrati, cadrelor didactice universitare, profesori in stiinte juridice.

Prin modul de constituire Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie sa fie o garantie de obiectivitate in privinta numirii, suspendarii, transferarii judecatorilor.

Potrivit art. 126 alin. 1 din Constitutie, justitia se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege.

Dat fiind faptul ca procurorii nu infaptuiesc justitia si apartin puterii executive, consideram ca aceasta categorie profesionala va  fi reprezentata la nivelul C.S.M, insa fara a detine statutul de magistrat, atribut exclusiv al judecatorului.

In conditiile in care, de la bugetul republican se aloca fonduri speciale pentru Ministerul Public, conferind procurorilor un statut superior fata de categoria profesionala a judecatorilor, ceea ce este specific statului politienesc, consideram ca  bugetul sistemului judiciar trebuie preluat de Inalta Curte de Csatie si Justitie, iar bugetul Ministerului Public, sa fie incadrat in bugetul Ministerului Justitiei.

Aceasta va contribui major la reducerea cheltuielilor bugetare repartizate pe segmentul justitiei si va elimina tratamentele diferentiate intre judecatori si procurori.

Consiliul Superior al Magistraturii va indeplini in continuare 3 functii importante:

  1. o functie administrativa-recrutarea si numirea judecatorilor.
  2. o functie disciplinara.
  3. apararea reputatiei si independentei judecatorilor.

In exercitarea rolului sau de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa aiba si o componenta legislativa, in sensul de a emite aviz conform pentru actele normative in materia organizarii judiciare sau a admiterii in magistratura.

De asemenea, revitalizarea sistemului judiciar prin imbunatatirea functionarii C.S.M si eficientizarea functiilor sale, reprezinta un obiectiv ce poate fi realizat prin instituirea votului  universal al  judecatorilor in Adunarile Generale, in probleme de maxima importanta pentru organizarea sistemului judiciar si aspectele care vizeaza cariera magistratului, concomitent asigurarii dezbaterilor publice pe marginea proiectelor de acte normative  care privesc justitia.

Efectul imediat al acestei masuri il reprezinta  o mai buna ajustare a sistemului judiciar, intrucat in acest fel, fiecare magistrat ar transmite mesajul sau de corectie, eficient pentru  sistemul judiciar. In acest mod, sistemul ar deveni functional, fata de actualul sistem care practic functioneaza in virtutea inertiei, fara implicarea activa a judecatorilor.

Sectiunea a II a – CARIERA MAGISTRATULUI.

 

1. Independenta magistratului – factor important si element de esenta care garanteaza existenta statului de drept.

Luand in considerare importanta sistemului judiciar pentru intreaga societate, Constitutia Romaniei a statuat la art. 124 alineat 3, faptul ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Independenta judecatorului presupune lipsa oricaror presiuni si imixtiuni in actul de justitie din partea celorlalte puteri ale statului, aspect consacrat expres in Principiul I alin.2 lit.b din Recomandarea R(94) 12 a Consiliului Europei: “ puterea executiva si cea legislativa trebuie sa se asigure ca judecatorii sunt independenti si ca nu sunt adoptate masuri susceptibile de a pune in pericol aceasta independenta”.

Aplicarea si interpretarea defectuoasa a unei legi pentru protejarea anumitor interese de grup, conduce la dezintegrarea societatii si la “moartea statului de drept”,statul fiind forma superioara de organizare a unei societati,  chiar daca teoretic legea  este democratica si vizeaza binele general.

In aceasta directie, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa contribuie la intarirea rolului Inaltei Curti de Casatie si Justitei de interpretare unitara a legii si unificarea jurisprudentiala, menita sa elimine exercitarea cu rea credinta a  cailor procedurale coroborate cu dispozitiile regulamentare interne de functionare a instantelor, in folosul intereselor personale si de grup( spre exemplu,  cazul inlocuirii unui complet de judecata, prin incuviintarea cererilor de preschimbare de termen si repartizarea cauzei unui alt complet ).

In considerarea independentei judecatorului fata de puterea legislativa si executiva, apreciem ca politicienii ar trebui sa aiba ca tinta principala, convingerea cetatenilor de faptul  ca legile sunt bune, drepte si  juste, ca ele trebuie respectate pentru intarirea statului de drept, iar ca prima consecinta se va spori increderea cetatenilor in sistemul de justitie.

In acest sens, fortele politice (partidele, Guvernul, Parlamentul) trebuie sa declare justitia ca pe un domeniu de interes national si sa-i acorde suport politic decisiv si stabilitate legislativa in directia infaptuirii reformelor.

Principiul independentei justitiei trebuie analizat in raport de mai multe criterii, printre care si acela al statutului special conferit de Constitutia Romaniei,  judecatorului.

2. Functia de demnitate publica pentru orice judecator.

Exercitarea puterii statului in toate oranduirile sociale a fost numai de competenta unui demnitar, cum este cazul judecatorului ca reprezentant al puterii judecatoresti, care exercita “Imperium”.

Consideram ca  judecatorii, indiferent de ierarhia instantei la care functioneaza, trebuie sa detina o functie de demnitate publica de  Inalt functionar Public, aceasta cu atat mai mult cu cat pentru a candida la functia de judecator, se cer a fi indeplinite aceleasi conditii ca si pentru ceilalti demnitari.

Potrivit Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, membrii desemnati de adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor sunt validati de un exponent al puterii legislative (Senatul) iar ministru justiteiei este membru de drept in acest organism independent.

Judecatorii au un statut deosebit de cel al altor functionari publici, el nu este un simplu functionar public, este purtator de putere  si pronunta deciziile judiciare fara a fi influentat de vreo elita politica.

Judecatorul exercita prerogative de putere publica si cea mai importanta functie judiciara, de aceea Constitutia ii confera un statut special si o pozitie sociala deosebita.

Functia principala a judecatorului este aceea de autoritate de stat, functia de stat fiind definita ca o situatie juridica impersonala (obiectiva) creata si organizata prin acte normative, in vederea realizarii puterii de stat ori pentru a concura la realizarea acesteia ( Prof. Ilie Iovanas „Cadrele administratiei de stat”, p.175).

Functia jurisdictionala reprezinta o functie a statului, distincta de cea legislativa si executiva. Atributiile functiei jurisdictionale nu pot fi preluate de celelalte doua functii, dupa cum nici functia jurisdictionala nu poate prelua din atributiile celorlalte doua functii ale statului.

In conditiile in care fiecare judecator aplica normele juridice corespunzatoare situatiei de fapt deduse judecatii, aceasta reprezentand insasi esenta actului jurisdictional, judecatorii de la orice nivel al instantei, trebuie sa aiba acelasi statut constitutional, de demnitate publica, nu numai judecatorii de la instanta suprema.

Functia de demnitate publica impune si salarizarea tuturor judecătorilor, indiferent de gradul instanţei, la nivelul celorlalte două puteri în stat, remunerare respectabila, pe masura demnitatii si raspunderii intregului corp judiciar.

Puterile statului se afla in echilibru si exercita un control reciproc, iar dezechilibrele ivite in practica au condus nu de putine ori la influente negative ale unei puteri asupra alteia.

De aceea, prin egalitatea de statut constitutional conferita membrilor celor trei putei in stat, se asigura independenta judecatorului fata de celelate puteri publice.

Statutul judecatorului. In toate statele democratice moderne, judecatorul  beneficieaza de un statut special propriu destinat a oferi garantiile necesare pentru exercitarea functiei, iar potrivit Rezolutiei din octombrie 2006 adoptata de Asociatia Europeana a Magsitratilor, judecatorii sunt „paznicii independentei si cei care interpreteaza legea „.

Statutul procurorului trebuie sa fie diferit de statutul judecatorului, deoarece procurorii nu apartin puterii judecatoresti, ci doar conlucreaza la infaptuirea justitiei, procurorii nu au „Jus dicere”, nu se bucura de independenta si inamovibilitate  (garantia independentei), fiind subordonati pe linie ierarhica. Procurorii nu sunt magistrati judiciari, deoarece Ministerul Public apartine puterii executive. Puterea judiciara  se supune numai Constitutiei si  legii.

3. Consecintele negative asupra sistemului judiciar prin  obligaţia  judecatorilor de a particia la diverse activitati extrajudiciare.

 

Se impune cu necesitate eliminarea obligatiei judecatorilor de a face acte de administratie publica in afara activitatii judiciare propriu zise, cum ar fi  judecator delegat la Registrul comertului,  participarea judecatorilor la orice activitate legată de  scrutinuri electorale, aspecte ce se inscriu in obligatia de neutralitate politica a judecatorului, care presupune ca judecatorul este obligat sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea opiniilor si convingerilor lor politice.

Actele de administratie publica si politica sunt supuse controlului  judecatoresc in justitie, prin judecarea cauzelor in materie electorala.

Delegarea unui judecator la Registrul Comertului, spre exemplu, nu este necesara, intrucat incheierile pronuntate in aceasta materie nu sunt de natura litigioasa, ci sunt necontencioase si pot fi pronuntate prin delegare de catre puterea executiva, care are rolul de a veghea la asigurarea ordinii in statul de drept.

Sectiunea a III a – Drepturile cuvenite judecatorilor.

4.  Salarizarea magistratilor.

 

Sistemul judiciar se confrunta cu o jurisprudenta neunitara si excesiva in sistemul de salarizare, ceea ce a condus la agravarea conflictelor de munca  si declansarea altora de catre personalul din sistemul judecatoresc.

Statul de drept presupune garantarea  nediminuării pentru toţi judecătorii a veniturilor nete, cu includerea tuturor drepturilor trecute în carnetele de muncă, recunoscute prin lege şi prin hotărâri judecatoresti.

Garantie a principiul inamovibilitatii, retributia unui judecator nu poate fi diminuata in nici un mod in timpul exercitarii functiei.

In orice stat democratic  salariile judecatorilor se stabilesc prin lege speciala si asigura autonomie si independenta judecatorului. In acest sens, consideram ca se impune constituirea la nivelul ordonatorului principal de credite

(in prezent  Ministerul Justitiei) a unei comisii care sa verifice daca drepturile salariale si celelalte indemnizatii cuvenite judecatorilor  sunt respectate  si satisfacatoare, asa cum se intampla  in statele democratice, cum este spre exemplu Canada.

 

 

5. Dreptul la protectie – consacrarea legislativa a dreptului la protectie al judecatorului.

Judecatorul trebuie sa faca parte din categoria personalului protejat de stat, prin reglementarea in legislatia romaneasca a principiului protectiei magistratilor impotriva acuzatiilor nefondate.

Autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea judecatorul, este obligata sa-l despagubeasca pe acesta in situatia in care a suferit un prejudiciu in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu.

6. Protectie fata de atacurile mass-media.

Independenta magistratului trebuie aparata si in raport cu mass-media, existand posibilitatea reala ca in unele  cazurile de mediatizare, justitia sa fie controlata si influentata de presa.

Prin sporirea neincrederii publicului in justitie si dezbaterile publice asupra unor cazuri judiciare, actul de justitie va fi mereu suspectat de neobiectivitate, aspect de natura a ameninta insasi ordinea constitutionala, mass-media punand  efectiv in pericol siguranta statului prin raspandirea de informatii false, neverificate de cele mai multe ori.

In exercitarea functiei lor constitutionale, corpul magistratilor nu trebuie expus nici unei stari de pericol sau amenintare de orice natura, motiv pentru care consideram ca in procesele judiciare, pentru garantarea libertatii de exprimare, jurnalistii ar trebui sa se rezume la prezentarea unor opinii, fara atacuri si distorsionari ale valorii fundamentale de independenta a justitiei.

In acest sens, consideram oportuna adoptarea unui act normativ initiat de C.S.M in temeiul art. 133 alin.1 din Constitutia Romaniei, in calitatea sa de garant al independentei justitiei, privind monitorizarea faptelor prin care se aduce atingere autoritatii si infaptuirii justitiei, imaginii publice a organelor judiciare, actul normativ urmand a interzice expres influentarea in vreun mod a procedurilor judiciare care au legatura directa cu exercitarea functiei de judecator.

7. Obiective vizand accesul in magistratura  si promovarea in cariera a  magistratilor.

Avand in vedere situatia actuala a societatii romanesti, apreciem ca recrutarea in magistratura sa se faca numai dupa  8 ani vechime in alte activitati juridice (procurori, avocati, executori judecatoresti, notari publici, consilieri juridici, grefieri, politie judiciara), numai  prin examen de admitere la Institutul National al Magistraturii si instruire timp de 1 an la cursurile de pregatire prin Institutul National al Magistraturii, testare psihologica aprofundata si dosar profesional efectiv (practica efectiva in materie judiciara).

Judecatorul trebuie sa fie o persoana integra, cu viziune de ansamblu asupra functionarii sistemului judiciar, sa aiba experienta de viata si sa fie o persoana reprezentativa ( pregatire profesionala academica, publicatii in doctrina judiciara etc.).

In acest sens, judecatorii care au colaborat cu securitatea nu pot detine functii publice in justitie, deoarece prin atitudinea lor au impiedicat reforma statului si democratia constitutionala – au franat progresul Romaniei si formarea actualului stat de drept intrucat in cariera lor profesionala au incalcat deontologia si au luptat impotriva ideilor de democratie la nivelul de „ varf doctrinal” in sistemul comunist, antidemocrat.

  • Promovarea – modalitate de asigurarea demnitatii socio-profesionale a magistratului.

Promovarea in functie reprezinta o posibilitate de dezvoltare a carierei prin ocuparea  unei functii vacante superioare.

Carta Europeana a Statutului Judecatorilor, adoptata sub egida Consiliului Europei in anul 1998, prevede la articolul 7 „Cresterea nivelului de competenta si ridicarea standardelor profesionale- cerinte definitorii pentru judecatori si procurori”.

In conditiile in care judecatorul national este indreptatit de norma constitutionala sa solutioneze conflictul intre dispozitiile nationale privitoare la protectia drepturilor si libertatilor fundamentale  si cele ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, el trebuie sa se preocupe permanent de mentinerea celui mai inalt nivel de competenta cerut de judecarea litigiilor, iar statul trebuie sa-si indeplineasca obligatiile de a asigura conditiile necesare din punct de vedere material, financiar, logostic si uman in acest sens (Principiile de la Bangalore).

Promovarea intr-o functie superioara de executie a judecatorilor, este reglementata in  Principiile fundamentale ale Natiunilor Unite privind independenta judecatorilor, adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in noiembrie 1985,  Recomandarea (94) 12 a Comitetului Ministrilor catre statele membre privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor, adoptata de Comitetul Ministrilor din 13.10.1994, precum si prevederile  Cartei Europene privind Statutul Judecatorilor adoptata la Strasbourg la 8-10 iulie 1998, Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat de Romania la 31 octombrie 1974 etc).

Potrivit jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, invocarea normelor europene care reglementeaza un drept fundamental, reprezinta o aparare juridica de ordine publica, ce poate fi invocata oricand, iar un drept dobandit in baza unei norme europene, nu poate fi restrans (Decizia nr.2526 din 23.03.2007 –  Sectia Civila a Inaltei Curti; Decizia nr. 5843 din 19.09.2007).

Potrivit principiilor fundamentale ale Natiunilor Unite privind independenta judecatorilor, adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in noiembrie 1985,  Recomandarea (94) 12 a Comitetului Ministrilor catre statele membre privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor, adoptata de Comitetul Ministrilor din 13.10.1994, precum si prevederile  Cartei Europene privind Statutul Judecatorilor adoptata la Strasbourg la 8-10 iulie 1998, recrutarea si promovarea judecatorilor trebuie sa se faca in asa fel incat sa se asigure exercitarea corespunzatoare a responsabilitatilor judiciare, ca ansamblu de obligatii si puteri judiciare ce vizeaza protejarea intereselor oricarei persoane.

Pentru realizarea acestui obiectiv, orice decizie privind cariera profesionala a judecatorilor trebuie sa aiba la baza criterii obiective, selectia si promovarea judecatorilor urmand a se baza pe meritul profesional , luand in considerare  urmatoarele criterii:

– calificarea-cunoasterea legislatiei recente si a jurisprudentei;

– integritatea;

– competenta – pregatire profesionala adecvata;

– eficienta – formarea profesionala continua, dobandita pe baza unei practice indelungate.

Potrivit art.4 din Carta Europeana cu privire la statutul judecatorului „…atunci cand nu este bazat pe vechimea in munca, sistemul de promovare este in exclusivitate bazat pe calitatile si meritele constatate in timpul exercitarii functiilor incredintate judecatorilor prin evaluari obiective”.

Aceste instrumente juridice comunitare au prioritate fata de dreptul intern si efect direct in legislatia romaneasca, in conformitate cu dispozitiile art. 20 din Constitutie.

In actuala reglementare a sistemului de promovare, se remarca elemente de imprecizie si incertitudine ale Regulamentului privind promovarea in functii a judecatorilor si procurorilor, regulament care s-a modificat permanent si care a fost interpretat diferit de la caz la caz.

  • Crearea unei ierarhii a sistemului de promovare, pe grade, clase si trepte, bazate pe evaluare, pentru garantarea dreptului la cariera pe baza de merite si de criterii de apreciere.

In scopul asigurarii unei pregatiri profesionale de calitate a membrilor sistemului judiciar, consideram oportuna infiintarea la nivelul C.S.M, a unei Comisii competente pentru promovarea in grad a  judecatorilor.

Sistemul carierei din Uniunea Europeana – implica o forma de apreciere constanta a activitatii judecatorului si anumite drepturi in ceea ce priveste evolutia profesionala: dreptul la avansare, corespunzator performantelor profesionale individuale, autonomie profesionala fata de influentele politice ca o garantie a independentei si impartialitatii judecatorului.

Pe parcursul desfasurarii carierei, judecatorul are dreptul de a promova in functie si de a avansa in gradul de salarizare, prin concurs sau examen, daca indeplineste conditiile de vechime si de studii, ceea ce defineste conceptul de „Vocatie la cariera” (Corneliu Manda, Drept administrativ, p. 371).

In vederea promovarii in functie, criteriile de promovare trebuie sa fie de ordin profesional si sa se bazeze pe competenta, evaluare, vechime, activitate meritorie, concurs curricular, experienta candidatului, integritate, iar concursul trebuie sa vizeze in principal legislatia recenta si jurisprudenta.

In ceea ce priveste posturile scoase la concurs, acestea vor fi cele libere  existente la data organizarii concursului si un numar estimativ pentru posturile  ce s-ar putea elibera, ocuparea posturilor urmand a se  face in ordinea mediilor pe tara.

Propunem introducerea notiunilor de „ judecator titular” si  „judecator supleant”, acesta din urma reprezentand categoria judecatorilor care indeplinesc toate conditiile de promovare, au promovat concursul, insa nu s-au incadrat in limita posturilor vacante scoase la concurs . Este necesar a se asigura pentru toti magistratii posibilitatea de a urca toate treptele ierarhiei judiciare, fara promovare efectiva pentru a incuraja cresterea profesionala si pentru magistratii care functioneaza la instantele de fond.

Prin limitarea numarului de posturi si prin subfinantarea sistemului judiciar, acesta ramane doar un deziderat.

De asemenea, este necesar intocmirea unui tabel de avansare (ca in alte state democratice) pe care se vor  inscrie judecatorii care indeplinesc conditiile de promovare in functii de executie,  au promovat examenul dar nu se incadreaza in limita posturilor vacante scoase la concurs. In situatia in care un judecator  figureaza 3 ani consecutivi pe acest tablou, el urmeaza sa fie promovat   prin exprimarea  acordului.

Din perspectiva faptului ca promovarea in functie asigura accesul la cariera juridica reala, apreciem ca astfel de concursuri de promovare ar trebui organizate de doua ori pe an, tinand cont si de faptul ca din diverse motive, anumiti judecatori nu doresc sa se mute cu familia in alta localitate( unde activeaza instantele superioare).

In ceea ce priveste activitatea de formare profesionala, consideram  ca schimbul international de experienta sa aiba loc pentru toti judecatorii interesati, selectia urmand a avea loc pe baza unor criterii obiective, instruirea vizand vizite la scoli si curti internationale de justitie, activitatile urmand a fi finantate de la bugetul statului.

Aceste masuri sunt necesare pentru asigurarea unui dialog intre judecatorii europeni si judecatorii nationali, precum si in scopul informarii celor din urma asupra documentelor internationale pertinente .

Sectiunea a IV a- Masuri eficiente in politica de resurse umane.

 

8. Aspecte legate de numirile in functii de conducere la instante.

 

Prima masura care se impune cu necesitate este curatirea sistemului de „virusii comunisti”, magistrati care functioneaza in    punctele vitale ale sistemului judiciar.

Magistratii  care au colaborat cu securitatea, fie ca informatori fie ca ofiteri activi, vor fi eliberati din functii, putand fi mentinuti   ca judecatori,  in scopul garantarii dreptului la munca, dar cu interdictia expresa de a fi conducatori  de instante si cu atat  mai mult interdictia de a  fi membrii in C.S.M.

Investirea presedintelui si vicepresedintelui instantei sa se faca  cu votul Adunarilor Generale ale Judecatorilor de la instantele respective, pentru un mandat de 2 ani, cu posibilitatea de a candida la mai multe mandate, dar nu consecutive.

Aceasta deoarece, in cadrul colectivului din care fac parte, judecatorii trebuie sa comunice foarte bine intre ei, pe baza de colegialitate si respect reciproc, iar desemnarea unui conducator cu acordul lor, are consecinte pozitive asupra activitatii instantei in particular si a sistemului judicar in general.

Consideram ca revocarea din functia de conducere, pentru grave deficiente si exces de autoritate, sa aiba loc pe principiul simetriei, in acelasi mod, respectiv cu exprimarea votului Adunarilor Generale ale Judecatorilor de la instantele respective, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii in urma constatarii deficientelor in managementul instantei.

Incalcarea independentei judecatorului, poate avea loc si in situatia in care i se solicita o subordonare ierarhica nejustificata, cu consecinte directe asupra solutionarii unui dosar.

In acest sens, propunem ca in viitoarea reglementare  Codului Deontologic, pentru a evita ingerinta in actul de justitie prin acte de coruptie, se se prevada ca abatere grava „ excesul sau abuzul de autoritate exercitat de catre superiorii ierarhici administrativi”, care in prezent indeplinesc functia de judecator si de manager de instanta ( functii incompatibile, intrucat cariera de magistrat implica interdictia de a fi manager sau adminsitrator).

In scopul eliminarii acestei incompatibilitati, sustinem instituirea conceptului de „manager de instanta” cu studii superioare economice, avand atributii exclusiv administrative, in vederea degrevarii judecatorilor cu functii de conducere de orice activitate de natura extrajudiciara.

Efectul imediat al acestei masuri il constituie participarea judecatorilor cu functii de conducere (presedinte, vicepresedinte, sefi de sectie civila, comerciala, penala), intr-o masura mai mare la solutionarea cauzelor aflate pe rolul instantelor de judecata, in prezent acestia „simuland” aceasta activitate care este de fapt, esenta functiei de judecator.

9. Distribuirea eficienta a resurselor umane.

In prezent, Ministerul Justitiei are atributia principala de a asigura instantele cu toate resursele materiale si umane necesare  infaptuirii in bune conditii a actului de justitie, judecatori, grefieri, personal conex.

Stabilirea bugetului pentru justitie, furnizarea si distribuirea eficienta a acestor resurse necesare ca magistratura sa-si indeplineasca functia de rezolvare litigiilor intr-un termen rezonabil, este o componenta esentiala a independentei judecatorului, motiv pentru care consideram ca trebuie sa fie atributul si preocuparea exclusiva a Consiliului Superior al Magistraturii.

Normarea muncii judecatorului si stabilirea volumului optim de activitate, se realizeaza  in functie de competenta instantelor, gradul de complexitate al cauzelor si de incarcatura instantei astfel ca se impune cu necesitate recrutarea unui numar sufiecient de judecatori pentru a evita supraincarcarea instantelor de judecata si totodata degrevarea judecatorilor de unele activitati extrajudiciare.

Astfel, o prioritate o constituie reasezarea politicii detasarilor, in sensul incetarea detasarilor si delegarilor judecatorilor in cadrul celorlalte doua puteri constitutionale, in conditiile in care volumul de cauze creste pe zi ce trece iar posturile persoanelor detasate, desi figureaza in schema de personal a instantei, nu sunt functionale.

In ceea ce priveste detasarea judecatorilor in aparatul tehnic administrativ al C.S.M, I.N.M si M.J, aceasta practica trebuie sa inceteze, sens in care propunem angajarea de personal specializat pentru a evita descompletarea schemelor de judecatori la instante.

In unele state din sistemul european, nu este cunoscuta institutia detasarii (cazul Austriei, Marea Britanie), in considerarea principiului separatiei puterilor in stat.

In acest sens, o posibila solutie pentru ocuparea posturilor vacantate ca urmare a detasarilor, ar fi promovarea  judecatorilor inscrisi in  tabloul de avansare, avand in vedere volumul foarte mare de cauze cu care sunt investite instantele.

In ceea ce priveste repartizarea dosarelor, sistemul actual se confrunta cu deficiente, dintre care vom semnala repartitia dosarelor fara a se tine cont de numarul de cauze solutionate, ci din perspectiva termenului de solutionare. Acest lucru face ca judecatorii care se implica in activitatea lor si solutioneaza cu celeritate si operativitate dosarele, sa primeasca spre solutionare in mod neechitabil, acelasi numar de dosare, in raport de cei care mentin o incarcatura ridicata a sedintelor de judecata.

De principiu, propunem ca numarul dosarelor repartizate spre solutionare fiecarui judecator in mod aleatoriu, in decursul unui an de activitate, sa fie aproximativ egal (cu un procent de plus – minus  2%).

Totodata, este necesar ca Ministerul Justitiei sa finalizeze programul de interconectare a sistemului judiciar roman cu ale celorlalte state membreale Uniunii Europene.

10. Principiul nediscriminarii in administrarea justitiei. Eliminarea promovarii in functie fara concurs a unor categorii profesionale juridice.

 

  • Inadmisibilitatea conferirii unui statut juridic superior procurorilor fata de judecatori (caracteristica  a statului politienesc).

 

Supunem analizei situaţia discriminatorie creată  judecatorilor în raport cu procurorii care au dobandit gradul profesional superior fara sustinerea concursului de promovare, neexistand derogari in acest sens, eludand asadar orice dispozitie privitoare la promovarea prin concurs.

Aceasta practica de promovare a procurorilor tine de natura statului politienesc, nedemocrat si afecteaza grav functionarea sistemului judiciar, intrucat nu se promoveaza competenta profesionala a judecatorilor, ci amatorismul in profesie.

Situatia devine cu atat mai grava, cu cat ulterior dobandirii gradului superior fara examen,  procurorii pot solicita transferul in functia de judecator, desigur cu mentinerea gradului dobandit, in conformitate cu art.65 alin.6 din Legea nr. 303/2004: „Judecatorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile isi pastreaza gradul profesional dobandit in ierarhia instantelor sau parchetelor”.

Consiliul Superior al Magistraturii, in sedinta Plenului din 15 ianuarie 2009),a admis astfel de cereri de transfer de la procurori la judecatori, cu mentinerea gradului profesional dobandit.

  • Instrumente juridice interne si internationale invocate in  considerarea principiului nediscriminarii in asigurarea dreptului la cariera:

 

– Constitutia Romaniei care prevede la articolul 16 privind Egalitatea in Drepturi, alin. 1:”Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”. Articolul 41 privind Munca si protectia sociala a muncii, la alin.1, se prevede ca : “Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera”.

– Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat de Romania la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr.212( B.O al Romaniei, partea I, nr. 146 din 20.11.1974), prevede in articolul 6 ca” Statele parti la prezentul Pact recunosc dreptul la munca ce cuprinde dreptul pe care il are orice persoana de a obtine posibilitatea sa-si castige existenta printr-o munca liber aleasa sau acceptata si vor lua masuri potrivite pentru garantarea acestui drept”.

– In acelasi sens, articolul 7, litera c, prevede ca “ Statele parti la prezentul Pact recunosc dreptul pe care il are orice persoana de a se bucura de conditii de munca juste si prielnice care sa asigure indeosebi:…c) posibilitatea egala pentru toti de a fi promovati in munca lor la o categorie superioara adecvata, lundu-se in considerare numai durata serviciilor indeplinite si aptitudinile”.

– Prin articolul 2, alin. 2 al Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, “Statele parti ( incluzand Romania) la prezentul Pact se angajeaza sa garanteze ca drepturile enuntate in el vor fi exercitate fara nici o discriminare intemeiata pe orice imprejurare”.

– Art.1 alin.2 litera e din O.G nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare ;

– Codul Muncii , art. 5 alin. 1 si 2 prevede: ” In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii; orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune sociala etc. este interzisa”.

–  Art. 2 alin. 1 din O.G nr. 137/2000, respectiv deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta sa aiba la baza unul dintre criteriile prevazute d ecatre art.2 alin.1, si trebuie sa se refere la persoane aflate in situatii comparabile dar care sunt tratate in mod diferit datorita apartenentei lor la una dintre categoriile prevazute in textul de lege mentionat anterior. Asa cum reiese din aceasta motivatie, pentru a ne gasi in situatia unei fapte de discriminare trebuie sa avem doua situatii comparabile la care tratamentul aplicat sa fi fost diferit. In ceea ce priveste conditia subsecventa ca tratamentul diferentiat sa urmareasca sau sa aiba ca efect restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice;

v Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat de Romania prevede in articolul 7, litera c). ca: ”Statele parti…recunosc dreptul pe care il are orice persoana de a se bucura de conditii de munca juste si prielnice care sa asigure indeosebi:… c) posibilitatea egala pentru toti de a fi promovati in munca lor la o categorie superioara adecvata, lundu-se in considerare numai durata serviciilor indeplinite si aptitudinile”.

  • Magistratii asistenti si asistentii judiciariauxiliari ai justitiei, care nu sunt investiti cu „putere de stat”.

In statele cu guvernele democratice( Franta), aceste categorii profesionale fac parte din categoria  simplilor „consilieri” sau referendari, auxiliari ai judecatorilor, fara putere jurisdictionala, ca si asistentii judiciari (consideram ca acestia ar trebui sa fie numiti doar pentru o perioada de 2 ani, dupa modelul francez si sa fie remunerati de Patronate sau Sindicate.

Aceasta categorie de „magistrati” a fost instituita pentru a acorda asistenta judecatorilor in vederea pregatirii deciziei finale ( studierea dosarelor, prezentarea unui raport asupra cauzei, sau pregatirea unui proiect de hotarare). Ei nu pot in nici un caz participa, cu titlu deliberativ la dezbateri, deoarece „nu pronunta dreptul, nu detin imperium sau  „jus dicere”.

Prin art. 126, Constitutia recunoaste numai judecatorului aceasta putere, astfel: “ Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”.

Asimilarea magistratilor asistenti, judecatorului de curte de apel ( in grad profesional, nu doar in salarizare), constituie  in opinia noastra o ingerinta in actul de justitie, deoarece acestia nu infaptuiesc justitia, au statut distinct de cel al judecatorilor in ceea ce priveste numirea si promovarea in functie.

 

  • Executorii judecatoresti-  participanti activi la infaptuirea functiei jurisdictionale.

Executorii judecatoresti au un rol important in realizarea procedurii judiciare, conlucreaza la infaptuirea justitiei, motiv pentru care se impune reprezentarea in structura Consiliului Superior al Magistraturii, singura institutie care garanteaza infaptuirea actului de justitie.

In acest sens, propunem infiintarea functiei de judecator executor, finantat de la bugetul de stat, care va executa dispozitiile cuprinse in titlurile executorii si va comunica orice act de procedura stabilit in mod exceptional de instanta de judecata.

  • Admiterea in alte profesii judiciare care concura la infaptuirea actului de justitie (avocati, executori judecatoresti, notari publici, experti judiciari).

 

Consideram ca admiterea in aceste profesii sa aiba loc prin implicarea si controlul direct al C.S.M si I.N.M avand in vedere ca activitatea acestora vizeaza infaptuirea justitiei, iar aceste categorii profesionale trebuie sa-si aduca aportul pentru aflarea adevarului.

In practica, datorita lipsei unui „filtru” adecvat pentru admiterea in aceste categorii profesionale, se constata o crestere a neprofesionalismului si tendinta acestora de a nu raspunde scopului pentru care exista, respectiv  lupta pentru aflarea adevarului.

Sectiunea a V a – Masuri de ordin organizatoric si management judiciar pentru a asigura accesul la justitie si a realiza o judecata rapida.

11. INDEPENDENTA PUTERII JUDECATORESTI IN PLAN FINANCIAR

In scopul asigurarii functionarii in conditii adecvate a instantelor de judecata, prima urgenta o constituie modificarae legsilatiei privind taxele judiciare de timbru in sensul redirectionarii fondurilor catre puterea judecatoreasca.

Deplina independenta a puterii judecatoresti fata de toate celelate puteri publice, nu se asigura doar prin garantia inamovibilitatii, ci si prin asigurarea unei autofinantari partiale a instantelor, care sa le asigure gestionarea activitatii .

Masurile principale ce se impun  pentru indeplinirea acestui obiectiv, ar fi stabilirea unui procent minim de finantare din PIB, reasezarea gradelor de jurisdictie si a numarului de instante.

In acest sens, se impune coordonarea activitatii administrative  si economice a instantelor prin trecerea imediata a taxelor de timbru şi a timbrului judiciar de la bugetele locale si Ministerul Justiţiei la bugetele Inaltei Curti de Casatie si Justite şi al instanţelor judecătoreşti, având ca destinaţie expresă finanţarea funcţionarii acestora, prin modificarea prevederilor din Legea nr. 76/2009, precum şi a sumelor încasate la bugetul de stat cu titlu de impozit  pentru toate activităţile în legătura cu sistemul judiciar, a amenzilor si cheltuielilor judiciare.

Puterea judecatoreasca  nu beneficiaza de independenta si in plan financiar, in conditiile in care bugetul (subfinantat) este coordonat de o autoritate politica, de ministrul justitiei. In acest fel, in mod nejustificat puterea politica exercita controlul asupra independentei magistratilor, prin modul de stabilire a salariilor si alte drepturi ale acestora.

Spre exemplu, semnalam o grava ingerinta in actul de justitie, a puterii executive prin Ministerul Justitiei in calitate de debitor, in unele raporturi juridice in care a esalonat plata datoriilor statului fata de justitiabili, pe o perioada mai mare de 6 luni, fara acordul acestora, fapt interzis de lege prin art. 1101 alin. 2 Cod civil si art. 499 Cod pr. Civila.

12. Organizarea judiciara a sistemului – perfectionare.

 

Recunoaşterea justiţiei drept domeniu strategic de interes naţional şi de către puterea executivă, legislativă, care să garanteze respectarea recomandărilor Comitetului Miniştrilor cu privire la independenţa Puterii judecătoreşti (volumul de activitate pe judecător, finanţarea sistemului judiciar, excluderea atribuţiilor nejuridice ale judecătorilor, luarea de masuri pentru îmbunătăţirea imaginii justiţiei, asigurarea independenţei economice a magistraţilor).

Avand in vedere ca Inalta Curte este instanta aflata in varful ierarhiei judiciare, principala sarcina a sa trebuie sa fie unificarea jurisprudentiala, clarificarea problemelor de principiu  asigura aplicarea si interpretarea unitara a legii.

  • Functia consultativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie-de lege ferenda.

Fata de faptul ca puterea executiva se subroga tot mai pregnant puterii legiuitoare a tarii, consideram ca se impune, de lege ferenda, avizul conform al Sectiilor reunite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru ordonantele de urgenta ale Guvernului, un veritabil filtru al acestor acte normative, in chestiuni de interes public si probleme de drept de importanta deosebita.

Acest lucru se impune cu necesitate, tinand cont de faptul ca judecatorii Curtii Constitutionale care exercita controlul de constitutionalitate asupra legilor si ordonantelor de guvern, sunt numiti politic si in opinia noastra nu ofera garantii de independenta.

13. Reorganizarea instantelor de judecata. Institutia judecatorului de pace.

 

Reorganizarea instantelor de judecata prin modificarea procedurilor si a competentei, prin mentinerea in functiune a instantelor cu volum mic de activitate si transformarea lor in judecatorii de pace.

Astfel, una dintre masurile ce se impun pentru o justitie simpla, rapida si eficienta, aseaza la baza sistemului judiciar judecatoriile de pace, instante cu o jurisdictie limitata la  cauze civile simple, cu valoare redusa (micile creante, raporturi de vecinatate, contraventii etc.), judecatorul de pace urmand a fi preocupat mai mult de conciliere decat de judecata.

Apreciem ca sistemul judiciar roman sa fie asezat pe principiul dublului grad de jurisdictie, astfel:

 

– instante care realizeaza jurisdictia de drept comun- instante de fond, tribunale cu plenitudine de competenta;

– instante de recurs – curtile de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie, in functie de calificarea juridica a litigiului si natura obiectului cererii;

– in varful ierarhiei jurisdictionale se afla Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectii reunite, a carei functie fundamentala este interpretarea uniforma  a legii pe intreg teritoriul statului, pentru probleme de drept si aplicarea gresita a legii, chestiunile de fapt fiind de competenta exclusiva a tribunalului de prima instanta. In conformitate cu prevederile art.126 alin.(3) din Constitu]ia României „Inalta Curte de Casatie si Justi]ie asigura interpretarea si  aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competen]ei sale.”

– desfiintarea Tribunalelor militare si integrarea lor in sistemul unitar de justitie, prin constituirea unor Sectii militare care sa judece in fond, apel si recurs, masura ce are ca efect reducerea cheltuielilor de personal si logistica.

  • Specializarea instantelor de drept comun- metoda eficienta de promovare a unei jurisprudente unitare si de calitate.

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara a dat o noua dimensiune specializarii judecatorilor in cadrul sectiilor sau completelor specializate pe diferite materii.

Realizarea obiectivului specializarii pe materii a judecatorilor ar putea avea loc cu succes prin infiintarea instantelor specializate, cu competenta specifica, astfel:

– tribunale administrative

– tribunale de munca

– tribunale de familie( sociale) si succesoarale

– tribunale comerciale

– tribunale penale

– tribunale pentru executarea hotararilor judecatoresti (care sa solutioneze cereri derivate din executarea silita, supravegheaza legalitatea privind executarea titlurilor executorii, incuviintare executare silita, suspendare executare silita etc.)

– tribunale funciare ( ex. Suedia), care sa judece litigiile in materie funciara (vanzari terenuri, exproprieri, restituiri etc.).

Prin solutionarea de catre judecatori a dosarelor intr-un domeniu specializat, acestia ar fi foarte bine informati cu privire la actele normative aplicabile si s-ar produce totodata o imbunatatire a  jurisprudentei  in domeniul respectiv.

Un obiectiv important in vederea asigurarii unei justitii suple si eficiente, il constituie si acela al participarii partilor la proces in fata tribunalelor, curtilor de apel si I.C.C.J, prin avocat platit de parte, iar unde nu exista  posibilitati financiare, de catre Stat.

Sectiunea a VI a. Deontologia si raspunderea profesionala a magistratilor.

14. Infiintarea unor Comitete speciale de disciplina la nivelul Curtilor de Apel, formate din reprezentantii ai judecatorilor din raza teritoriala, pe categorii de instante, care sa poata aplica sanctiunile disciplinare usoare (avertisment) pentru magistratul care apartine instantelor arondate, iar greselile grave sa fie cercetate si aplicate de catre Comisia superioara de disciplina de la Consiliul Superior al Magistraturii Judiciare.

In acest fel se asigura participarea judecatorilor la realizarea procedurii disciplinare si mai mult, trasarea regulilor deontlogice si compatibilitatea unor activitati sau atitudini ale judecatorului cu statutul sau constitutional.

Competenta acestor comitete speciale este instituita prin reguli proprii de procedura privind solutionarea plangerilor, evalueaza conduita judecatorului si aplica sanctiuni usoare iar in caz de abatere grava, inainteaza concluziile CSM, cu propunere de revocare si indepartare din magistratura.

Pentru judecatorii I.C.CJ, comitetul special de disciplina se va constitui la nivelul acesteia, hotararile adoptate vor fi supuse controlului C.S.M.

Fata de actuala reglementare in care cercetarea prealabila si intocmirea dosarelor privind actiunea disciplinara se realizeaza direct prin aparatul CSM, propunerea de a se institui acest comitet special regional, are menirea sa degreveze aparatul CSM procedura prealabila pentru cercetari si intocmire dosar, aceasta sarcina revenind comitetului de disciplina.

15. Inspectia judiciara- Limitele de control.

 

Inspectia judiciara va fi exercitata in continuare sub tutela  C.S.M, ca unic garant al infaptuirii justitiei, puterea executiva avand control prin faptul ca Ministrul Justitiei este membru cu drept de vot in C.S.M si are deplina putere sa exercite caile de atac prevazute de lege impotriva hotararilor in materie disciplinara si nu numai.

In opinia noastra, Ministerul Justitie nu are caderea de a realiza inspectii judiciare la instante sau de a ancheta faptele comise de catre magistrati, deorece este un organ eminamente politic, poate produce ingerinte in actul de justitie si poate afecta inamovibilitatea judecatorului.

Greselile profesionale nu pot face obiectul actiunii disciplinare (cum este cazul greselilor de procedura, acestea putand fi indreptate prin caile de atac admise de lege). Acest lucru ar aduce atingere independentei judecatorului.

Prin Avizul nr.1 din 23 noiembrie 2001 al CCJE, se recomanda statelor ca inspectiile nu trebuie sa aiba in competenta obiectul sau corectitudinea hotararilor  si nici nu trebuie sa-i determine pe judecatori sa-si sacrifice indeplinirea corespunzatoare a rolului lor de a pronunta o hotarare  bine gandita in conformitate cu interesele justitiabilului in favoarea productivitatii (Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane, Ed.Hamangiu 2008 ).

In acest sens, apreciem ca inspectia judiciara verifica doar chestiuni legate de organizarea muncii, durata dosarelor,  indeplinirea de catre magistrati a indatoririlor de serviciu, chestiuni legate de respectarea deontologiei profesionale.

Inspectorii C.S.M trebuie selectati in mod obiectiv si cu asigurarea reprezentativitatii la nivel regional.

16. Raspunderea profesionala a magistratului.

Modificarea art. 99 lit.h din Legea nr. 303/2004 care reglementeaza raspunderea disciplinara a magistratului, permit exercitarea unui control administrativ al hotararilor judecatoresti, inadmisibil in raport cu controlul de legalitate instituit de dispozitiile art. 129 din Constitutia Romaniei.

Art. 52 alin.2 din Constitutia Romaniei, consacra expres raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea credinta  sau grava neglijenta .

In situatia in care o eroare judiciara  cauzeaza prejudicii printr-o fapta ce constituie o abatere disciplinara, poate fi atrasa raspunderea disciplinara a magistratului printr-o hotarare irevocabila,  nu insa si raspunderea patrimoniala.

Potrivit Rezolutiei din octombrie 2006 adoptata de Asociatia Europeana a Magistratilor, judecatorii sunt „paznicii independentei si cei care interpreteaza legea „astfel ca erorile judiciare trebuie indreptate prin caile legale de atac si nu prin actiuni ale partilor indreptate impotriva judecatorilor.

In acest context, orice masura sau propunere legislativa care incalca acest standard, constituie o interferenta nejustificata in independenta puterii judecatoresti, consacrata expres in art. 124 alin.3 din Constitutia Romaniei.

Raspunderea juridica a magistratilor trebuie atrasa doar in caz de exercitare a profesiei cu rea credinta, pentru erori judiciare comise in caz de frauda, dol sau santaj pe parcursul desfasurarii procedurii judiciare.

Judecatorii nu trebuie sa poarte raspunderea civila pentru deciziile luate in aceasta calitate, dat fiind statutul lor constitutional si  libertatea absoluta de care aceasta categorie profesionala trebuie sa beneficieze pentru a se apara in cadrul actiunilor corelate cu exercitarea, cu buna credinta a functiilor lor.

Sectiunea a VII a – Calificarea actelor de administrare a justitiei dupa criteriul sursei de putere, de catre C.S.M in calitate de garant al independentei justitiei.

Daca exista o procedura de drept parlamentar in care se emit acte de administrare a procedurii parlamentare; daca exista o procedura de drept procesual civil in care se emit acte de administrare a justitiei; daca exista o procedura de drept administrativ  in care se emit acte administrative, atunci se poate observa ca exista o modalitate de calificare a acestor acte,  dupa criteriul sursei de putere.

In acest context, consideram ca C.S.M-ul in calitate de garant al infaptuirii justitiei, este indreptatit sa califice care sunt actele cu putere judecatoreasca, dupa criteriul sursei de putere si care sunt autoritatile competente sa emita astfel de acte.

Argumentul pentru aceasta masura, este acela ca se constata tendinta birourilor de avocatura de a emite acte de executare si acte notariale, in conditiile in care acestia nu sunt investiti cu “putere de stat”, respectiv putere judecatoreasca sau putere executiva. Consecinta negativa acestei tendinte este crearea unei confuziuni voite a competentelor legale si  periclitarea securitatii circuitului civil al bunurilor.

In contextul actual al societatii romanesti, apreciem ca obiectivele prezentate reprezinta o parte din masurile ce se impun a fi implementate, pentru consolidarea puterii judecatoresti, singura in masura sa mentina echilibrul puterilor in statul de drept si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.

Candidat

 

Judecator drd.VARGA MARIANA – Tribunalul Valcea”

4

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti