Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Dan Chiujdea. Proiectul pentru CSM

09.09.2010 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Suntem in masura sa publicam proiectul privind principalele obiective pe care proc. Dan Nicolae Chiujdea, de la Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 1, le va urmari in cazul realegerii in Consiliul Superior al Magistraturii.

Textul integral:

P R O I E C T

privind principalele obiective ale candidatului Dan Nicolae Chiujdea

pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătorii

I. CONSOLIDAREA ŞI APĂRAREA STATUTULUI PROCURORULUI

Statutul magistratului procuror derivă din dispoziţiile constituţionale şi din Legea nr. 303/2004 republicată, caracteristicile definitorii fiind stabilitatea şi independenţa exercitate în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Independenţa în întreaga activitate a magistratului procuror vizează componenta instrucţiei penale (urmărirea penală, supravegherea cercetărilor penale, soluţionarea cauzelor penale) şi concluziile în faţa instanţei de judecată, fără să implice imunitate în faţa legii.

Pentru consolidarea şi apărarea statutului procurorului voi avea în vedere abordarea, urmărirea şi implementarea următoarelor măsuri:

  • Apărarea independenţei şi a bunei reputaţii profesionale a procurorilor, ori de câre ori se constată o atingere adusă acestora, imixtiuni sau interferenţe din partea celorlalte puteri ale statului în afara cadrului legal, presiuni sub orice formă de natură a încălca principiul imparţialităţii şi a unui act de justiţie independent.
  • Identificarea de îndată a intenţiilor şi acţiunilor de imixtiune în ceea ce priveşte independenţa şi imparţialitatea activităţii procurorilor şi o reacţie cât mai rapidă din partea Consiliului Superior al Magistraturii, cât mai aproape de momentul ivirii situaţiei generatoare.
  • Respingerea oricăror acţiuni care vizează atingerea statutului constituţional al procurorului, inclusiv denigrarea, discreditarea ori intimidarea acestora.
  • Refuzul şi respingerea oricăror eventuale solicitări ale Comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează.
  • Respectarea drepturilor procurorilor stabilite prin Constituţie şi lege organică în scopul întăririi rolului şi poziţiei magistratului în societate, în corelare cu îndeplinirea atribuţiilor profesionale şi garantarea unui act de justiţie calitativ şi eficient.
  • Implicarea, după consultarea prealabilă a colegilor procurori, în promovarea unor propuneri către autorităţile cu atribuţii în iniţiativa legislativă de întărire a statutului magistratului procuror şi de consolidare a capacităţii instituţionale a acestei categorii profesionale, inclusiv măsuri care să vizeze reducerea numărului de dosare aflate pe rolul parchetelor.
  • Armonizarea, de lege ferenda, a statutului judecătorului şi procurorului în privinţa numirilor în funcţii de conducere (altele decât cele ocupate prin concurs) şi accentuarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca factor decizional. Clarificarea rolului ministrului justiţiei  în relaţia cu Ministerul Public în sensul că autoritatea exercitată de către acesta asupra activităţii procurorilor este una strict cu caracter administrativ.
  • Realizarea unui raport just şi obiectiv între responsabilitate şi independenţă în activitatea procurilor.
  • Consolidarea integrităţii în cadrul sistemului judiciar şi a standardelor etice profesionale.
  • Recunoaşterea justiţiei ca putere egală cu celelalte puteri ale statului şi declararea acesteia ca domeniu strategic naţional.
  • Finanţarea sistemului judiciar în mod corespunzător, inclusiv prin asigurarea unei infrastructuri adecvate la nivelul parchetelor (sedii) şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru toţi procurorii.
  • Trecerea sumelor de bani obţinute ca urmare a aplicării amenzilor administrative dispuse de procurori, în conformitate cu dispoziţiile legale, la bugetul Ministerului Public şi repartizarea acestora către parchete pentru a se ridica standardele condiţiilor materiale de lucru.

II. RESURSE UMANE – VOLUM DE ACTIVITATE

 

În perioada 2005 – 2010 au fost numiţi, la parchetele de pe lângă judecătorii,  913 procurori, dar în raport de promovările în funcţii de execuţie şi de pensionările masive din ultimii 3 ani, creşterea numărului de procurori la aceste unităţi de parchet a fost moderată, de aproximativ 1% în anul 2009 şi 0,5% în anul 2008.  La sfârşitul anului 2009, cele 179 de parchete de pe lângă judecătorii aveau spre soluţionare un număr total de 1.249.594 de cauze raportat la un număr de 1.050 procurori în activitate.

Media naţională de dosare penale pe procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, a fost la sfârşitul anului 2009 de 1.090 dosare faţă de 1.065 în 2008 şi faţă de 947 dosare în anul 2007, respectiv 834 dosare în anul 2006.

În ceea ce priveşte parchetele de pe lângă judecătorii, nivelul mediu al încărcăturii pe procuror (1.090 cauze) este de 10 ori sau chiar mai mare decât cel determinat în cazul parchetelor de pe lângă tribunale (131 cauze), respectiv de pe lângă curţile de apel (88 de cauze).

În prezent, din numărul total de procurori prevăzuţi în statul de funcţii la parchetele de pe lângă judecătorii, de 1.338 de procurori, sunt ocupate 1.128 funcţii de execuţie. În ceea ce priveşte funcţiile de conducere, din totalul de 229 funcţii de conducere prevăzute, sunt ocupate 153.

Pornind de la aceste date statistice, doar în parte relevante, întrucât acestea nu cuantifică timpul efectiv de lucru şi celelalte activităţi conexe, se impune continuarea implementării măsurilor privind politica de resurse umane şi raţionalizarea volumului de activitate, precum şi alte categorii de soluţii, după consultarea colectivelor de procurori.

II. 1. RECRUTAREA ÎN MAGISTRATURĂ

 

  • Accelerarea ocupării progresive a posturilor vacante (de execuţie şi conducere) de la parchetele de pe lângă judecătorii, prin alocarea la concursul de admitere în magistratură, prin Institutul Naţional al Magistraturii, a unui număr mai mare de posturi, în corelare directă cu sporirea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii.
  • Regândirea sistemului de recrutare exclusiv prin Institutul Naţional al Magistraturii ca unică modalitate de admitere în magistratură (propunere efectuată încă din anul 2005 şi reiterată ulterior, însă nevalorificată la nivelul Ministerului Justiţiei) şi uniformizarea sistemului de pregătire profesională iniţială, prin susţinerea examenului de capacitate de către toţi magistraţii.
  • Reformarea sistemului de pregătire profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, în sensul că după parcurgerea unei perioade de pregătire de 1 an auditorii de justiţie vor fi repartizaţi la instanţe şi parchete, în funcţie de rezultatele obţinute la disciplinele de studiu. După efectuarea unui an de stagiatură, judecătorii şi procurorii vor susţine examenul de capacitate. Perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie va continua să constituie vechime în funcţia de judecător, respectiv, procuror.
  • Analizarea posturilor vacante în raport de opţiunile auditorilor de justiţie, iar pentru locurile vacante de execuţie nesolicitate să existe posibilitatea organizării unui concurs prin Institutul Naţional al Magistraturii, fără cerinţă de vechime în funcţii juridice, direct pe post. Această categorie de magistraţi stagiari vor urma pe parcursul a 2 ani de stagiatură cursuri periodice de pregătire profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, în raport de curicula stabilită pentru cei care sunt absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi la finalul celor 2 ani de stagiatură vor susţine examenul de capacitate.

II. 2. PROMOVAREA ÎN FUNCŢII DE EXECUŢIE

  • Întrucât sistemul actual de promovare, tip grilă, se bazează pe testarea însuşirii noţiunilor de ordin teoretic, se impune a se modifica conceptual acest sistem, urmând a fi avută în vedere şi verificată modalitatea de aplicare în mod practic a acestor noţiuni, care se presupune că au fost deja testate la licenţă, intrarea în magistratură şi cu ocazia examenului de capacitate.
  • Astfel, s-ar putea propune un tip de examen de ordin practic după următorul model:
  • în funcţie de specializare, întocmirea unui rechizitoriu sau a unor motive de apel/recurs pentru un dosar selectat pentru toţi participanţii de către comisia de examinare în funcţie de nivelul pentru care candidează, verificându-se capacitatea de interpretare, coroborare a mijloacelor de probă, capacitatea de sinteză, modul de exprimare, identificarea normelor legale aplicabile în speţă, etc.
  • identificarea unor greşeli procedurale sau substanţiale introduse de către comisia de examinare într-un act de finalizare a unei cauze penale sau într-o hotărâre judecătorească.
  • simularea unui proces, prin susţinerea în faţa comisiei de examinare a concluziilor formulate de către procuror într-un dosar penal sau civil, verificându-se în acest sens capacitatea de reacţie la eventuale excepţii procedurale ridicate cu ocazia efectuării cercetării judecătoreşti, retorica şi modul de exprimare/comunicare.

II. 3. PROMOVAREA ÎN FUNCŢII DE CONDUCERE

 

  • Se propune a se solicita şi punctul de vedere al colectivelor de procurori, cu asigurarea confidenţialităţii opţiunilor, cu privire la candidaţii pentru funcţiile de conducere. Acest aspect a reieşit din discuţiile avute cu colectivele de procurori, cunoscând faptul că la o unitate de parchet trebuie să existe o comunicare între conducere şi colectivul de procurori şi o colaborare în acest sens. Acest material va sta la dispoziţia Comisiei de examinare.
  • Stabilirea unor criterii obiective şi transparente diferenţiate, chiar în raport de unitatea pentru care se exprimă opţiunea de a candida, de evaluare a proiectelor de management şi posibilitatea contestării, inclusiv a rezultatului de la această probă, fapt care nu este posibil în prezent.
  • Proba scrisă, tip grilă, să pună accentul pe situaţii concrete din practică cu care se confruntă conducătorii parchetelor, întrucât în prezent se constată o testare teoretică excesivă a aptitudinilor manageriale.Totodată, ar putea fi avută în vedere şi o evaluare a aptitudinilor profesionale, plecând de la faptul că un management eficient, o bună comunicare, trebuie să se coroboreze cu o pregătire profesională temeinică.

III. REORGANIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII PROCURORILOR

 

  • Susţinerea şi continuarea procesului de reorganizare a Ministerului Public, inclusiv a strategiei procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de modernizare şi eficientizare a activităţii procurorilor, în acord cu prevederile noilor coduri adoptate de Parlament.
  • Sprijinirea Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public şi colaborarea instituţională la elaborarea studiului de impact privind implementarea dispoziţiilor noilor coduri adoptate.
  • Redimensionarea schemelor de personal în raport de competenţa prevăzută de noul cod de procedură penală şi de încărcătura optimă pe procuror, punându-se accentul pe ocuparea posturilor vacante.
  • Finalizarea proiectului de reorganizare prin desfiinţarea unor instanţe şi parchete cu volum foarte mic de activitate, fără să fie afectat principiul stabilităţii în funcţie a procurorilor şi ţinându-se cont de situaţia familială concretă a acestora, urmată de redistribuirea acestor posturi câtre unităţile cu volum foarte mare de activitate.
  • Introducerea principiului oportunităţii acţiunii penale şi concentrarea activităţii către cauzele cu finalitate judiciară, în acord cu dispoziţiile noilor coduri.
  • Preluarea şi trecerea în cadrul Ministerului Public, după o selecţie riguroasă, a unor echipe formate din ofiţeri de poliţie judiciară şi crearea unei structuri în coordonarea procurorilor formată din poliţişti judiciarişti, specialişti, experţi, personal auxiliar care să permită o eficientizare a soluţionării cauzelor, crearea şi implementarea conceptului de „case management” în instrucţia penală.
  • Degrevarea procurorilor de alte activităţi conexe şi transferarea în mod substanţial a sarcinilor administrative către personalul de specialitate.
  • Simplificarea procedurilor de finalizare a cauzelor cu soluţii de neînceperea urmăririi penale sau clasare, întrucât acestea reprezintă un procent foarte mare din totalul activităţii procurorilor, în detrimentul dosarelor complexe cu finalitate judiciară.
  • Susţinerea unei modificări legislative în sensul consolidării autonomiei parchetelor de pe lângă curţile de apel şi a parchetelor de pe lângă tribunale în gestionarea stocului de dosare aferent unităţilor din coordonare, având drept scop echilibrarea volumului de activitate pe procuror şi raţionalizarea acestuia pe alte criterii decât cele cunoscute până acum (criteriul teritorial).
  • Necesitatea înfiinţării la unităţile cu volum foarte mare de activitate, a celui de-al II-lea post de prim-procuror adjunct (cum am propus la Comisia de organizare a CSM în mai 2009, propunere însuşită de Plenul CSM şi transmisă MJ) în vederea eficientizării managementului parchetelor sus menţionate.
  • Analizarea, pe viitor, a posibilităţii conducătorilor de unităţi de a-şi propune echipa de conducere, dându-se posibilitatea compatibilizării acesteia şi responsabilizării în ceea ce priveşte aplicarea planului de management asumat.
  • Conectarea tuturor parchetelor şi accesul procurorilor la baze de date referitoare la cazierul judiciar, cazierul fiscal, înmatriculări de autoturisme sau evidenţa informatizată a persoanelor.

IV. FORMAREA PROFESIONALĂ INIŢIALĂ ŞI CONTINUĂ A PROCURORILOR

 

  • Consolidarea, întărirea capacităţii, autonomiei şi reorganizarea Institutul Naţional al Magistraturii.
  • Adaptarea curiculei Institutului Naţional al Magistraturii din planul de pregătire profesională iniţială şi punerea accentului pe aspecte preponderent de ordin practic, de aplicare a dreptului, renunţarea la reluarea unor materii studiate şi aprofundate în facultăţile de drept.
  • Modificarea structurii şi concepţiei examenului de capacitate, prin trecerea la criterii de evaluare cât mai obiective la proba scrisă, de tip evaluare grilă. Reanalizarea probelor de examen, a bibliografiei şi tematicii în raport de fiecare profesie în parte procuror/judecător, de specializare şi eliminarea anumitor materii faţă de care deja s-a făcut o evaluare a procurorilor stagiari cu ocazia examenelor susţinute la Institutul Naţional al Magistraturii.
  • Formarea profesională prioritizată în raport de perspectiva conţinutului normativ al noilor coduri adoptate de Parlament.
  • Eficientizarea proceselor de formare profesională continuă şi descentralizată a procurorilor prin instituirea unor forme de evaluare a acestor procese.
  • Ridicarea standardelor de selecţie în cazul dobândirii calităţii de formator la Institutul Naţional al Magistraturii coroborată cu evaluarea activităţii acestora de către beneficiarii stagiilor de pregătire profesională.
  • Îmbunătăţirea şi transparentizarea bazei de date a Institutului Naţional al Magistraturii în raport de fiecare curs de pregătire profesională urmat de procurori, în funcţie de specializarea acestora, evidenţierea criteriilor obiective care stau la baza selecţiei fiecărui procuror în funcţie de opţiuni.
  • Identificarea, atât în cadrul pregătirii profesionale centralizate, cât şi la formele de pregătire descentralizată, a acelor domenii şi teme în raport cu necesităţile reale ale activităţilor desfăşurate de procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii (ex: Ghid de bune practici şi Metodologia urmăririi penale proprii, metode investigative în cazul infracţiunilor economico-financiare, cursuri în domeniul criminalistic, metodologia actului judiciar, unificarea practicii în parchete, etc.).

V. EVALUAREA PROFESIONALĂ A PROCURORILOR

 

  • Evaluarea profesională individuală a procurorilor trebuie să treacă de la caracterul formalist existent la o evaluare reală, mult simplificată, care să accentueze şi să poată diferenţia colegii procurori în raport de specializare, calitatea activităţii profesionale şi eficienţă.
  • Un alt sistem de evaluare reală, lipsit de formalism, ar trebui să fie avut în vedere pentru deciziile Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la promovarea în carieră a procurilor.
  • Sistemul existent în România de evaluare profesională individuală, trebuie în viitor conectat şi cu evaluarea calităţii sistemului judiciar în ansamblul său.
  • Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să identifice şi să utilizeze instrumente specifice (experţi evaluatori, auto-evaluare, evaluări externe, chestionare) pentru a monitoriza, măsura şi evalua calitatea sistemului judiciar şi pentru a stabili strategii de îmbunătăţire a sistemului judiciar în ansamblul său.
  • Măsurarea volumului de activitate al procurorilor trebuie să fie corelată permanent cu timpul alocat acestui volum de muncă, cantitatea de resurse umane şi financiare necesare pentru soluţionarea optimă a volumului de lucru primit.

VI. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE, EFICIENTIZAREA ŞI CREŞTEREA TRANSPARENŢEI ACTIVITĂŢII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

  • Continuarea consultării permanente şi intensificarea dialogului cu procurorii în legătură cu problemele de interes pentru activitatea sistemului judiciar şi întâlniri periodice în vederea realizării schimburilor de informaţii.
  • Evaluarea rapidă a deficienţelor de comunicare ale Consiliului Superior al Magistraturii şi identificarea măsurilor de natură a prezenta în mod obiectiv activitatea complexă a procurilor, precum şi găsirea tuturor căilor şi mijloacelor ca aceste informaţii să ajungă în spaţiul public şi să fie recepţionate de beneficiarii actului de justiţie, inclusiv pentru îmbunătăţirea imaginii justiţiei în ansamblul ei.
  • Îmbunătăţirea comunicării externe prin implementarea strategiei de comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Comunicare şi reacţie rapidă faţă de toate formele de imixtiune, presiune şi interferenţă privind activitatea procurorilor.
  • Echilibrul just între a promova rezultatele colegilor procurori cu o activitate proactivă şi standard ridicat al gradului de pregătire profesională şi în a evidenţia şi a aduce în atenţia publicului aspectele de natură disciplinară sau de încălcare a normelor Codului deontologic. Delimitarea de eventuale încălcări ale deontologiei profesionale, aceste cazuri izolate fiind cunoscut că afectează imaginea întregului sistem judiciar şi convingerea opiniei publice prin măsuri rapide că s-au găsit soluţiile optime de tragere la răspundere, astfel încât sistemul să nu fie culpabilizat în bloc pentru astfel de situaţii.
  • Crearea unui compartiment în domeniul comunicării în care să fie cooptaţi specialişti în comunicare, inclusiv din sfera mass-media cu atribuţii de analiză, identificare de soluţii şi transmiterea mesajelor în exterior ale Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Consolidarea raporturilor cu reprezentanţii mass-media, oferirea informaţiilor de interes public în regim de urgenţă şi o comunicare, în general, proactivă cu presa.
  • Colaborarea Consiliului Superior al Magistraturii şi punerea în acord a programelor, strategiilor de reformă cu Ministerul Public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei, scopul comun fiind acela al bunei funcţionări a actului de justiţie ca serviciu public în slujba cetăţeanului.
  • Cooperarea instituţiilor din sistemul judiciar în vederea  promovării politicilor publice.
  • Consolidarea dialogului cu reprezentanţii puterii legislative şi executive pentru stabilirea unui pact privind reforma în sistemul judiciar, îmbunătăţirea cadrului legislativ.
  • Implicarea reprezentanţilor societăţii civile în proiecte şi dezbateri pe teme majore, de interes pentru sistemul judiciar.
  • Având în vedere numărul disproporţionat de procurori aleşi (5) în raport de cel al judecătorilor aleşi (9) se propune, de lege ferenda, ca toate activităţile strict legate de cariera procurorilor şi organizarea parchetelor să treacă în competenţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, urmărindu-se eficientizarea activităţii decizionale şi o responsabilitate mai mare a procurorilor aleşi în faţa colegilor procurori.
  • Chiar dacă în conformitate cu dispoziţiile constituţionale votul membrilor are caracter secret, vor trebui găsite soluţii ca în chestiuni de importanţă majoră pentru sistemul judiciar să fie cunoscută şi asumată opinia fiecărui membru, în faţa colegilor, dar nu la nivel formal.
  • Continuarea identificării tuturor mecanismelor de transparenţă a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii prin îmbunătăţirea site-ului propriu cu informaţii complete şi la zi referitoare la cariera magistratului, publicarea în regim de urgenţă a ordinii de zi soluţionate şi a hotărârilor adoptate, inclusiv a stenogramelor ce cuprind dezbateri din cadrul Plenului şi secţiilor pentru a fi cunoscută poziţia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii faţă de problemele puse în discuţie.
  • Gestionarea optimă a resurselor umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în scopul unei funcţionări eficiente şi la un standard ridicat a tuturor serviciilor şi direcţiilor.
  • Consolidarea capacităţii Inspecţiei Judiciare, întărirea rolului inspecţiei şi a independenţei în întreaga activitate dată în competenţă de Legea nr. 317/2004 republicată.
  • Continuarea procesului de recrutare şi selecţie a inspectorilor pe baza unor criterii obiective şi verificării abilităţilor şi pregătirii profesionale de înaltă calitate cerute pentru funcţia de inspector.
  • Degrevarea Inspecţiei Judiciare de sarcini şi atribuţii de verificare ce pot fi date în competenţa conducerilor unităţilor de parchet sau prin procurorii anume desemnaţi, în corelare cu o creştere a gradului de operativitate în soluţionarea cererilor privind apărarea bunei reputaţii profesionale şi a identificării situaţiilor de imixtiune şi de afectare a imparţialităţii activităţii procurorilor cu reacţia corespunzătoare cât mai urgentă.
  • Creşterea rolului Inspecţiei Judiciare în a identifica vulnerabilităţile în activitatea curentă de la parchete şi găsirea celor mai bune şi rapide soluţii pentru remedierea acestora.
  • Implementarea şi aducerea la cunoştinţă a tuturor procurorilor a metodologiei de realizare a controalelor de către Inspecţia Judiciară.
  • În plan extern se impune continuarea activităţii în cadrul comisiilor şi grupurilor de lucru ale Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, precum şi un rol proactiv în comitetul de pilotaj al Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare din care Consiliul Superior al Magistraturii din România face parte, ca urmare a deciziei din luna iunie 2010 de la Londra a Adunării generale a R.E.C.J.
  • Susţinerea cooperării judiciare internaţionale în activitatea procurorilor prin realizarea schimbului de informaţii şi cooperarea cu celelalte consilii judiciare din spaţiul Uniunii Europene.
  • Publicarea în continuare pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg şi în materie de drept comunitar de Curtea de la Luxemburg.
  • Susţinerea alocării resurselor financiare pentru trimiterea procurorilor la stagii de pregătire specializată la autorităţi şi instituţii din alte state europene şi totodată susţinerea unităţilor de parchet în stabilirea unor contacte directe şi eficiente cu autorităţile judiciare din statele membre U.E.”
Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week