Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Newsletters
ArticoleJurisprudenţăLegislaţieCariereEvenimenteCărţiTop LegalAvocaţiConsilieri juridiciExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Flux informații
3 comentarii

Promovare ICCJ, Sectia Penala – 9 septembrie 2010. Interviurile

15 septembrie 2010 | JURIDICE.ro

Asa cum informam, CSM a promovat joi, 9 septembrie 2010, la ICCJ, Sectia Penala, pe Victor Cornoiu Jitarasu, Mariana Ghena si Mirela Sorina Popescu.

Victor CORNOIU JITARASU

Florica Bejinaru: O sa va rog, in sustinerea candidaturii, sa prezentati pe scurt cariera profesionala. O parte din membri o stiu de la interviurile anterioare, sunt ins si membri noi.

Victor Cornoiu Jitarasu: Multumesc. Sunt procuror de 36 de ani, am desfasurat activitate la toate nivelele parchetelor, de un numar de 10 ani pun concluzii la Inalta Curte de Casatie si Justitie, sunt doctor in drept, am cochetat si cu activitatea didactica. Socot ca e suficient.

Florica Bejinaru: O cariera profesionala in Parchet bogata si indelungata.

Victor Cornoiu Jitarasu: Mai mult de 20 ani e numai in Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in sedinta de judecata la Sectia Penala si la Completul de 9 judecatori si am dorit sa contribui substantial la actul de justitie.

Florica Bejinaru: V-ati depus candidatura pentru functia de judecator la Instanta Suprema. Care sunt argumentele sa insistati sa doriti sa deveniti judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie in conditiile in care de notorietate este ca activitatea este foarte mare?

Victor Cornoiu Jitarasu: Am intrat de curand cu judecatori care au fost recent promovati. In mai multe cauze, avocatii au invocat ba una, ba alta. Dupa terminarea sedintei, am fost intrebat „ce ai pe masa, in afara de rechizitoriu, intrucat am observat ca stii foarte multe informatii?”. Am o hartie pe care sunt scrise de toate care ar putea sa-mi fie de folos. Ma inarmez cu dovezi care sa faca credibila interventia mea. Domnii judecatori de la Casatie isi pot aminti ca au fost situatii cand avocatii si inculpatii din boxa au spus „are dreptate domnul procuror”. Sunt tare mandru, primesc rasplata pentru pregatirea sedintei. Raspunsul la aceasta determinare mi-a dat-o tot un judecator de la Casatie cu care m-am consultat daca e bine sau nu sa continui. La Casatie e bine sa fie si un procuror, a fost raspunsul.

Florica Bejinaru: Aspirati la un post de judecator. Considerati ca Inalta Curte de Casatie si Justitie are anumite vulnerabilitati, si daca da, care sunt acestea?

Victor Cornoiu Jitarasu: Si pentru pregatirea la aceste intalniri cu dumneavoastra, am facut sa examinez atent hotarari ale CEDO, hotarari despre care spuneam candva ca doresc ca hotararile Casatiei sa fie inovcate si urmate de CEDO. Am constatat ca aceste hotarari CEDO nu sunt chiar iconite si e rostul Casatiei sa adopte o pozitie adecvata fata de aceste hotarari. Am observat ca a aparut in Monitor o hotarare cu traducere gresita. Aceasta hotarare fusese tradusa de petent, inamanata Agentului Guvernamental si comunicata la Monitorul Oficial. L-am determinat pe Agentul Guvernamental sa republice hotararea. Se cheama atentie sportia. Trebuie ca judecatorul national, atunci cand reia judecata pe aceste hotarari, sa le priveasca si sa-si spuna punctul de vedere cu privire la erorile sau greselile, pentru ca ele umbresc munca judecatorului national.

Florica Bejinaru: Unificarea practicii judiciare e un deziderat al Inaltei Curti. Are pargiile necesare Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a contribui pentru ducerea la bun sfarsit a acestui obiectiv sau daca cele preconizare in proiectul Legii de unificare a practicii judiciare sunt de natura sa contribuie la realizarea acestui obiectiv sau daca sunt altele, cu referire la proiectul de unificare a practicii judiciare.

Victor Cornoiu Jitarasu: Chestiunea unificarii practicii, atent subliniata in hotararile CEDO, conduce la ideea adoptarii unui sistem de common-law, a puterii precedentului judiciar. In sistemul nostru de drept, care isi are radacinile in n religa ortodoxa, trebuie sa tinem seama …. Cusurul major al judecatorului national e in motivare, punctata prea des, practica neunitara pleaca de la faptul ca judecatorul nu convinge.

Irina Zlatescu: Fata de studiile efectuate, nu accept ca avem radacinile in norma religioasa, ci in sistemul de drept romano- germanic. E bine sa punctam corect.

Cristisn Deliorga: Discutabil…

Florica Bejinaru: Sa nu intram in detalii acum…

Victor Cornoiu Jitarasu: Individualizarea legala. Am trecut de la o individualizare legala la una judiciara in 1996. Posibilitatea de a fi neunitara e mult m mare. S-au ridicat pedepsele fara sa se tina seama de valorile aparate.

Florica Bejinaru: Daca ati observat proiectul de unificare a practicii judiciare, daca apreciati ca solutiile preconizate prin acest proeict pot sa ajute Inalta Curte pentru unificarea practicii? Cum apreciati solutiile preconizate?

Va marturisesc ca nu am parcurs proiectul. Nu ma indoiesc ca nu e de natura a unifica.

Florica Bejinaru: In ceea ce priveste  proiectul de lege privind accelerarea judecatii proceselor, din perspectiva potentialului de judecator la Inalta Curte, va eficientiza activitatea la Inalta Curte?

Victor Cornoiu Jitarasu: Ce se intampla? Un numar mare de cauze se solutioneaza in termene extraordinar de bune, dupa un an de la savarsirea faptei. O celeritate mai mare de atat si apropierea pedepsei de momentul faptei sigur nu e cazul. Sunt cateva dosare economice in care se mai intarzie obiectiv pentru ca la Sectia Penala lucrurile merg foarte bine. Probleme sunt la Sectia Civila, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal.

Florica Bejinaru: Credeti ca vor putea intra in vigoare Codul Penal si Codul de Procedura Penala la 1 octombrie 2011?

Victor Cornoiu Jitarasu: Am o experienta trista cu precedentul cod. Predam la universitate. Nu s-a intamplat sa intre in vigoare la data stabilita. Tot ce vorbim astazi nu se pune in practica. Afecteaza munca judecatorilor, actul de justitie.

Florica Bejinaru: Ati putea sa prezentati o problema de drept in care ati reusit sa creati o practica judiciara sau sa contribuiti la conturarea unei practici judiciare?

Victor Cornoiu Jitarasu: Au fost multe ipostaze in care am observat, m-am documentat si am oferit instantei concluzii care schimbau cu mult practica. Intr-un dosar, de exemplu, luni de zlle s-a amanat pronuntarea,  a fost momentul acelei decizii a Curtii Constitutionale privind aplicarea codului, pedepsele si confruntata instanta cu aceasta problema, pana la modificarile din 1996. Era vorba de avutul privat si avutul public. Concluziile mele au fost ca fapta a fost savarsita impotriva avutului public. Mircea Aron a spus “noi de ani de zile mergem asa”, adica impotriva avutului privat. In cele din urma s-a mers pe concluzia ca e impotriva avutului public.

Virgil Andreies: Ati facut o afirmatie curajoasa in sensul ca ati spus ca v-ati dori ca la CEDO sa se invoce jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Intrebarea mea e legata de zona de interferenta in raport de competentele CEDO, pe de o parte, si ale instantei nationale pe de alta parte? V-as ruga sa porniti la competenta Inaltei Curti.

Victor Cornoiu Jitarasu: De exemplu, neaplicarea principiului egalitatii armelor. De ce judecatorul nu spune de ce renunta la martorul x?  E de esenta hotararii sa fie foarte argumentata. Hotararea judecatoreasca lamureste si partea si orice alt lector, convinge ca judecatorul a fost partial. Aceste hotarari in contra carora s-ar reclama la CEDO, s-ar impune necontestat.

Avem in dosare hotarari ale altor tribunale si instante din Europa, de asemenea hotararile noastre se duc si la alte instante din Europa nu numai la CEDO. Hotararea trebuie sa faca dovada maiestriei.

Dan Lupascu: Sunteti poate cel mai in mare sa apreciati asupra practicii neunitare, datorita experientei. CSM a primit anul treuct de la un parchet din tara o solicitare sa spunem daca mai exista infractiunile de insulta si calomnie. Care e opinia dumneavoastra? Cum ar trebui reglementata aceasta situatie?

Victor Cornoiu Jitarasu: Contenciosul constitutional, in pesiajul administrarii dreptului, are un loc bine definit dar nu e continuat de legiuitor care sa intervina, sa se pronunte cu norma. Se da senzatia ca Curtea Constitutionala e un judecator mai elevat. 205 mai e sau nu mai e? Fac rechizitoriu sau nu?

Dan Lupascu: Sa presupunem ca ieri m-a insultat un coleg. Fac plangere si ajunge la dumneavoastra. Cum procedati?

Victor Cornoiu Jitarasu: Ii dau curs.

Dan Lupascu: Si dispuneti neincepere.

Anton Pandrea: Cele doua s-au dezincriminat la un moment dat. Parlamentul nu s-a pronuntat. Care e efectul?

Victor Cornoiu Jitarasu: Din oficiu aceste infractiuni sunt in vigoare.

Anton Pandrea: Care ar fi calitatile unui judecator la Inalta Curte?

Victor Cornoiu Jitarasu: Eram student cand am luat cunostinta de faptul ca exista juristi si penalisti. Am incercat sa ma transpun in ipoteza judecatorului care da hotararea, semneaza si pune sigiliul. Cumpanire, multa detasare de cauza si parti. Procurorul stand mult cu martorii, inculpatul, exista riscul de a-si apropia cauza.

Anton Pandrea: De ce am pus aceasta intrebare? Ati atins perfect ideea pe care doream sa o scot in evidenta. Am intrat cu domnul procuror in sedinta, avocatii invocau faptul ca rechizitoriul cuprinde acte numai in defavoarea inculpatului. Am avut surpriza, ca intr-un mandat european de arestare, domnul procuror a avut curajul sa puna concluzii si in favoarea inculpatului. Au fost subliniate si aspecte favorabile inculpatului. E mai rar in cazul procurorilor.

Florica Bejinaru: Ati vorbit de celeritate si de lipsa ei in dosare care au termene mai mari. Ati putut sa subliniati cauzele intarzierii in solutionarea dosarelor?

Victor Cornoiu Jitarasu: Legiuitorul in determinarea procedurii a stabilit timp pentru inculpat altfel ca nu se poate umbla prea mult. Gradul mare de complexitate, timp de evaluare critica pentru avocati si judecator.

Catalin Predoiu: In proiectul legii de accelerare a solutionarii proceselor, daca ati identificat cauze de incetinire a activitatii de judecata?

Victor Cornoiu Jitarasu: Nu, nu am identificat. Procesul trebuie sa se desfasoare intr-o stare normala. Ne putem judeca in timpul zilei. Nu e normal ca procesele sa se desfasoare si noaptea. Orele de somn nu sunt ore de ancheta, audieri, in afara de flagrant, specific intr-o anumita zona a procesului penal. Accelerarea de seara pana dimineata nu foloseste procesului penal.

Dan Lupascu: Nu a identificat dar sunt.

Florica Bejinaru: Sunteti 8 canddatii pe 3 posturi. Studiind evolutia profesionala a fiecaruia sunt evolutii frumoase, sunteti destul de multi cu titlul de doctor in drept. Ce argumente ati folosi in favoarea dumneavoastra?

Victor Cornoiu Jitarasu: Argumentul e acela ca prin parcursul avut in cariera profesionala cunosc procesul de pe intreg teritoriul (accidente de pe valea Oltului, fapte din Constanta, Mehedinti). Fiind 10 ani la Casatie, am fost chemat sa pun concluzii pe critici corecte ale aparatorilor din toate zonele geografice si am reprezentarea, de exemplu, ca la Botosani se incurca omorul cu loviturile cauzatoare de moarte, sa cunosc instantele, judecatorii dupa stil.

Florica Bejinaru: Daca aveti raspuns la o intrebare pe care nu v-am pus-o dar ati fi dorit sa o auziti?

Victor Cornoiu Jitarasu: Scorpion fiind, as putea sa raspund…

Mariana GHENA

Florica Bejinaru: Sunteti la prima candidatura…

Mariana Ghena: La a doua…

Florica Bejinaru: Sa va prezentati, va rog, pe scurt, cariera profesionala.

Mariana Ghena: Ma numesc Ghena Mariana. Am debutat ca judecator in anul 1990 la Judecatoria Tulcea. Examenul de definitivat l-am sustinut la Judecatoria Galati, urmare a transferului. In 1994 am promovat la tribunal, din 1998 sunt la Curtea de Apel Galati unde pana la 1 iunie 2010 am indeplinit functia de presedinte. M-am preocupat de cariera mea profesionala, m-am straduit sa  o imbunatatesc, in 1997 am sustinut teza de doctorat la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, desfasor activitate didactica, care mi-a permis sa am contact direct cu activitatea practica.

Florica Bejinaru: Ce a fost determinant in luarea hotararii sa candidati?

Mariana Ghena: Faptul ca inca de la inceput am debutat cu pasiune in aceasta munca, am desfasurat activitatea cu deosebit respect, as indrazni sa cred ca ar fi o experienta foarte buna, inedita pentru mine, tinand seama de competenta solutionarii cauzelor, cu atat mai mult suscita interes in perspectiva noii competente. Acest lucru e o provocare, o recunoastere a efortului pe care l-am depus pentru propria cariea pentru care am muncit foarte mult.

Florica Bejinaru: Credeti ca Inalta Curte de Casatie si Justitie are parghiile necesare pentru unificarea practicii. Ati identificat in proiectul de unificarea al practicii neunitare noi mecanisme?

Mariana Ghena: Si la acest monent, Inalta Curte prin pargiile pe care le are isi exercita cu succes atributiile, chiar daca uneori sunt comentate deciziile Inaltei Curti. Existand un cadru legsilativ foarte fluctuant, insa cu siguranta deciziie de recurs in interesul legii sunt obligatorii, cum spune si Constittutia si art 416 Cod procedura penala. As indrazni sa spun ca unificarea ar fi bine sa fie privita cu ceea ce numim independenta judecatorului. Pe alocuri, se exagereaza in aceasta independenta a judecatorului. De aici, si experienta ma face sa vorbesc in felul acesta, si lipsa de autoritate manageriala, dat fiind ca se avanseaza in mod exagerat independenta judecatorului. Eu sunt independent si inteleg sa fiu independent atata timp cat nu accept imixtiuni. Nu poate fi primita cand e vorba de unificarea practicii. Prin acele intalniri trimestriale, unde colegii judecatori isi spun punctele de vedere, acele discutii, chiar daca nu se consemneaza intr-un proces verbal, ar trebui ca fiecare sa tina seama de ele. Referitor la proiectul de lege privind unificarea practicii judiciare, l-am parcurs cu toata atentia. Am apreciat unanim ieri in Adunarea Generala ca e un proiect foarte bun dar realizabil in timp, prematur. Ideea specializarii chiar in interiorul sectiei penale e o idee foarte buna dar e greu de realizat (o cauza ar fi lipsa judecatorilor). Specializarea e foarte necesara insa nu trebuie sa ducem in extremis aceasta specializare. Uneori, ea e paguboasa. Instantele sufera din pricina specializarii. Este o hotarare a CSM care invedereaza ca si criteriu volumul de munca in consonanta cu specialitatea judecatorilor. Am discutat si acest aspect privind specializarea si anume dubla specializare. In state membre, prima specializare dureaza 5-6 ani. Apoi se specializeaza in alta materie. Si o dubla specializare e benefica pentru desfasurarea in conditii normale a activitatii.

Florica Bejinaru: Ati pronuntat solutii care sa fi fost infirmate de Inalta Curte?

Mariana Ghena: Doar sub aspectul individualizarii pedepsei.

Florica Bejinaru: Daca ati privi retroactiv, cum ati vedea lucrurile?

Mariana Ghena: Nu as comenta. A fost redactat Ghidul privind individualizarea pedepselor, acolo e dezbatut gradual.. Ne ajuta la o mai buna individualizare a pedepselor. Ma refer la cele 3 criterii.

Florica Bejinaru: Am inteles. Esenta era daca ati ramas suparata.

Mariana Ghena: Nimeni nu trebuie sa se supere.

Florica Bejinaru: Presupunem ca ati primit votul. Modificarile preconizate prin aceste proiect de lege va ajuta in accelarea solutionarii proceselor?

Mariana Ghena: Proiectul micii reforme, de asemenea, a fost dezbatut in cadrul Adunarii Generale, dupa ce l-am lecturat zile intregi. Considerentele de ordin procedural ne impiedica sa dam eficienta unora. Sunt aspecte care sunt de bun augur si care sunt greu de pus in practica.

Florica Bejinaru: Ati contribuit prin solutiile date la rezolvarea unei probleme de drept la conturarea de practica?

Mariana Ghena: In speta, sunt mai multe. In mod deosebit, as vorbi de o speta careia i-am dat eficienta prin prisma unui recurs in interesul legii vizavi, nu stiu daca e o decizie relevanta, in ceea ce priveste succesiunea legii sub aspectul consecintelor deosebit de grave caz in care se aplica legea mai favorabila. Mai mult am dat eficienta acesteia decat sa fii contribuit.

Anton Pandrea: Vreau sa va intreb cine a fost initatorul acestei legi.

Mariana Ghena: Dumneavoastra.

Anton Pandrea: O anumita asociatie si-a asumat paternitatea acestei legi.

Catalin Pedoiu: Ministerul Justitiei nu s-a pronuntat pe legea privind unificarea practicii. E in lucru la Minister. Ati mentionat ca gasiti acest proiect prematur si ca legea privind mica reforma contine dispozitii care nu ar putea fi puse in aplicare. Daca acest caracter prematur ar fi atenuat in urma dezbaterilor din Parlament, dispozitiile pot fi aplicate?

Mariana Ghena: In urma amendamentelor aduse, nu vad de ce nu. Nu e un refuz sau o critica a magistratilor. E o realitate.

Florica Bejinaru: Aveti o cariera frumoasa, ca si alti candidati. Ce argumente ati folosi in favoarea dumneavoastra?

Mariana Ghena: Pe unii ii cunosc mai mult, pe altii mai putin. Ce ma recomanda pe mine? Seriozitatea, implicarea, onestitatea, buna credinta.

Florica Bejinaru: Aveti un raspuns la o intreb pe care nu v-am pus-o?

Mariana Ghena: Nu m-am gandit dar imi vine acum. Cum trebuie sa fie judecatorul de Inalta Curte?

Florica Bejinaru: Aveti ocazia sa spuneti acum.

Mariana Ghena: Trebuie sa fie ancorat in realitate, sa foloseasca experienta trecutului, pentru ca nu oricine beneficiaza de experienta si sa priveasca in viitor cu multa intelegere si aplecare.

Nicoleta GRIGORESCU

Florica Bejinaru: Sa prezentati ceea ce considerati ca este relevant din evolutia profesionala.

Nicoleta Grigorescu: Pai viata mea se poate sintetiza intr-un cuvant sau intr-o propozitie. Sunt promotia 1982. Din 1982 pana in 1994 am fost consilier juridic, apoi am intrat in procuratura in 1994 pana in 2005. Ca procuror am facut supraveghere, urmarire penala, am lucrat tot ce poate lucra un procuror. Din 2005 judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II a penala. Ca judecator, judec in penal cu competenta materiala data de lege. Am autorizatie ORNIS. Am fost  numai practician.

Florica Bejinaru: Ce a fost determinant in luarea hotararii sa candidati?

Nicoleta Grigorescu: Pot spune cu mana pe inima ca orice judecator vrea sa aiba un final de cariera absolut onorant la varful magistraturii. Si as mai putea adauga faptul ca experienta ma face sa cred ca pot sa-mi asum aceasta raspundere.

Florica Bejinaru: Unificarea practicii judiciare e un deziderat. Cum apreciati parghiile pe care le detine Inalta Curte in ducerea la bun sfarsit a acestui deziderat?

Nicoleta Grigorescu: In mare parte, poate realiza unificarea practicii prin competentele pe care le are Inalta Curte (recurs in interesul legii, schimbarea jurisprudentei unei anumite sectii a Inaltei Curti) dar mai cred ca ar fi foarte important sa existe un demers de a aduce la cunostinta judecatorilor, de multe ori volumul mare de activitate, problema personalului, il impiedica sa rezerve un anumit timp studierii practicii judiciare. Prin urmare, eu cred ca ar trebui sa facem repetate stagii pe problematici. Cred ca numai faptul de a se aduna mai multi judecatori la un loc face cat o informare trimisa pe calculator, pe maiulul judecatorului. Cred ca 35 de judecatori daca s-ar intalni in 3 ore ar fi foarte important.

Florica Bejinaru: Ati aprecia ca factorul uman e cauza determinanta a pracitcii neunitare sau unul dintre factori?

Nicoleta Grigorescu: Unul din factori este si precaritatea in tehnica legislativa a celor care fac legi (agramate exprimari, care rup o dispozitie din context). Mi-aduc aminte de o observatie cand faceam medicina legala si profesorul ne spunea „nu mai spuneti infirmitate permanenta. Infirmitatea e de un singur fel.” Avem creiere diferite. Gasesc ca ar trebui sa fie o mare atentie la textele de lege. Judecatorul se intemeiaza pe lege.

Florica Bejinaru: Candidand pentru un loc la Inalta Curte, se presupune ca sunteti la curent cu structura, ati analizat legatura intre procedurile care vizeaza durata proceselor din proiectul de accelerare a judecarii proceselor.

Nicoleta Grigorescu: Pot sa spun ca sunt o admiratoare a procedurii interbelice. Propunerile legislative care apartin micii reforme poate ar fi fezabile insa daca in competenta Inaltei Curti intra si judecarea cauzelor pe fond si nu stiu daca se poate realiza fara un efort uman foarte mare.

Florica Bejinaru: Cand apreciati ca ar fi necesar sa intre in vigoare Codul Penal?

Nicoleta Grigorescu: Probleme se ridica la nivel de logistica. In penal, presupune mai multi judecatori, grefieri, numai demersurile pe care procedura le-ar impune cu privire la verificarile preliminare. E necesar hartie, judecatori, gerfieri, corespondenta cu partile. E o institutie care foarte greu sa va implementa, cu mari riscuri. Ca practician, ma gandesc ca o parte cu 7 clase sa aiba o parere cu privire la o exceptie e foarte greu…

Florica Bejinaru: Ati avut solutii care v-au fost infirmate de Inalta Curte?

Nicoleta Grigorescu: In ultima perioada nu, foarte putine pe individualizarea pedepsei. Cu precadere, imi amintesc o cauza in care am respins pe art. 278 indice1, judecand plangerea din perspectiva fostului procuror si realizand ca returnarea cauzei la procuror nu ar fi putut face nimic, solutia a fost infirmata de Inalta Curte.

Anton Pandrea: Ati constatat un efect al studiului privind individualizarea pedepselor?

Nicoleta Grigorescu: Din ce am discutat cu colegii mei, procurorii sunt mai deschisi decat judecatorii. Posibilitatea ideii unui ghid nu mi-a placut. Foarte multi simt nevoia unui reazam. Nu exista reglementare completa. Nu pot sa spun ca atitudinea a fost mai severa, mai drastica, ca s-au dat pedepse mai mari.

Florica Bejinaru: 8 candidati, 3 posturi vacante. Aveti o cariera frumoasa, ca si alti candidati. Ce argumente ati folosi in favoarea dumneavoastra?

Nicoleta Grigorescu: Nu am decat un singur argument, credinta ca experienta mea in domeniul juridic pe toate palierele ma face sa cred ca as fi un bun practician.

Florica Bejinaru: Aveti un raspuns la o intrebare pe care nu v-am pus-o?

Nicoleta Grigorescu: E chiar o intrebare grea. Singura intrebare pe care am crezut ca o sa mi-o puneti.. legat de activitatea mea, nu stiu…

Ioana Alina ILIE

Florica Bejinaru: Sa prezentati ceea ce considerati ca este relevant din evolutia profesionala.

Ioana Alina Ilie: Sunt judecator din 1997, am inceput la Judecatoria Brasov, apoi la Judecatoria sectorului 3, Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti, inspector la Inspectia Judiciara. De cand am lucrat in magistratura, am solutionat numai cauze penale.

Florica Bejinaru: Ce a fost determinant in luarea hotararii sa candidati?

Ioana Alina Ilie: Stiu ca e o fraza stereotip dar cred ca fiecare judecator isi doreste sa devina judecator la Inalta Curte, e o provocare, o incercare de autodepasire, de a deveni un judecator de cariera in adevaratul sens al cuvantului.

Florica Bejinaru: Sunteti foarte tanara. Mai aveti si alt argument.

Ioana Alina Ilie: Cred ca am facut fata tuturor provocarilor. Dupa 8 ani de magistratura, am fost numit inspector.

Florica Bejinaru: Credeti ca exista vulnerabilitati care afecteaza activitatea Inaltei Curti?

Ioana Alina Ilie: Justitiabilul nu are incredere in actul de justitie. O problema e instituirea unor parghii. Am citit proiectul de unificare a practicii judiciare si mi s-a parut interesant, nu stiu cat de mult se poate aplica in practica.

Florica Bejinaru: Care sunt cauzele practicii neunitare?

Ioana Alina Ilie: O prima cauza cred ca o reprezinta lacunele legislative, modificarile legilor care normal ca provoaca interpretare diferita plus e un numar foarte mare de instante la nivelul intregii tari si nu exista niste mecanisme. Practic Inalta Curte nu are mecanisme decat prin recursul in interesul legii, alte mecanisme practice de interventie nu are.

Florica Bejinaru: Ati pronuntat solutii care sa fi fost pe o practica judiciara diferita?

Ioana Alina Ilie: Dupa pronuntarea recursului in interesul legii, nu.

F Florica Bejinaru: Dar inainte?

Ioana Alina Ilie: Nu pot sa spun. Au fost probleme care nu au fost dezlegate nici de Inalta Curte.

Florica Bejinaru: Prin modificarile preconizate inlcuse in proiectul de accelerare a judecatii proceselor credeti ca eficienta va fi sporita?

Ioana Alina Ilie: Nu situ ce sa zic.

Florica Bejinaru: Opinia dumneavoastra.

Ioana Alina Ilie: In continuare, Inalta Curte, cel putin, Inalta Curte ramane o instanta foarte aglomerata, chiar prin modificarile propuse, nu stiu cum se va realiza in practica, dar cred ca ramane o sectie foarte aglomerata sectia penala.

Florica Bejinaru: Codul Penal si Codul de Procedura Penala sunt deja adoptate. In opinia dumneavoastra, unde ati plasa momentul prielnic pentru intrarea in vigoare?

Ioana Alina Ilie: Nu stiu .. Se incearca trecerea intre actuala reglementare si cea viitoare, e si o problema privind punerea in aplicare o problemelor de resurse umane.Cred ca ar trebui rezolvata aceasta problema de resurse umane. Curtile de apel vor fi depasite de aceste propuneri. Nu sunt sali de sedinta,

Florica Bejinaru: Daca doriti sa prezentati o speta deosebita sau daca ati contribuit prin solutiile pronuntate la conturarea unei practici.

Ioana Alina Ilie: Sunt multe probleme controversate si pe rolul CSM si in materia Legii 302, nu stiu daca practica Inaltei Curti e unitara, punctele de ved sunt diferite.

Anton Pandrea: Mai multe dosare de la Curtea de Apel Bucuresti in materie de revizuire sunt solutionate ca inadmisibile cu privire la trimiterea la parchet a acelui referat. Unele resping direct fara a le mai trimite la parchet.

Ioana Alina Ilie: Indiferent daca sunt inadmisibile, practica e sa le tirmitem la parchet. Ma obliga procedura.

Catalin Predoiu: In raportul de tara exista o mentiune privind infractiunile de mare coruptie.

Ioana Alina Ilie: Sunt cauze de o mare complexitate, problema de drept e complexa.

Lidia Barbulescu: Ati spus ca volumul de activitate e foarte mare . E adevarat. Ati discutat cu colegi care au promovat la Inalta Curte curand?

Ioana Alina Ilie: Da

LB Nu v-au determinat in sens negativ?

Ioana Alina Ilie: Nu m-au descurajat. Intotdeauna m-au incurajat. Mi-au prezentat situatia si am venit in cunostinta de cauza. Am mai avut un impact cand am promovat la CAB.

Dan Lupascu: In ceea priveste impactul proiectului de lege privind accelerarea judecatii, aveti cunostinta de un studiu al CAB? Stiti cu cat ar creste volumul de activitate al sectiei penale al Curtii de Apel Bucuresti?

Ioana Alina Ilie: Nu.

Dan Lupascu: Cu 6000 de cauze.

Ioana Alina Ilie: A fost o concluzie la care am ajuns eu, ce ar insemna ca toate cauzele de la judecatorii sa vina in recurs la curtile de apel.

Florica Bejinaru: Aveti o cariera frumoasa, ca si alti candidati. Ce argumente ati folosi in favoarea dumneavoastra?

Ioana Alina Ilie: E foarte greu de spus pentru ca ii cunosc pe toti coleii mei.

Dumitru MIRANCEA

Florica Bejinaru: Sa prezentati ceea ce considerati ca este relevant din evolutia profesionala.

Dumitru Mirancea: Sunt judecator de 20 de ani, desi cand a fost nevoie.. . Am avut ocazia sa solutionez o multitudine de dosare. Sunt doua dosare pe care vreau sa le subliniez. Cazul inculpatului Borghiu unde am respins cererea de punere in libertate, cu opinie separata. Avea certificat medical ca daca nu va fi eliberat va muri. Acesta a furat masina Ambasadei Yemen, cu copil in ea. O saptamana mai tarziu alt compet l-a pus in libertate. Colegii mei din acel complet sunt la Inalta Curte. Eu m-am ales cu plangere pentru tentativa de omor. A plecat in Spania ulterior. Daca atunci s-ar fi facut ancheta cu privire la medic, nu s-ar fi ajuns la situatia cu Omar Hayssam. Cel de al doilea dosar este cel cu fostul presedinte si ziaristul Rosca Stanescu. Sunt intr-o situatie delicata. Nu mi se pare firesc ca de 9 ori sa am avizul Colegiului de Conducere… Eu sunt si pesimsit. Nu pot sa cred ca daca am fost respins de 8 ori imi vine greu sa am argumente in plus pentru admitere acum. Am raspuns la intrebari acum nu vad ce as putea aduce in plus.

Florica Bejinaru: Una din problemele cu care se confrunta sistemul judiciar e aceea a practicii judiciare. In exemplul din prima speta, doua complete au procedat diferit. La ora actuala, pornind de la cauzele care genereaza practica neunitara, Inalta Curte dispune de parghiile necesare pentru unificarea practicii?

Dumitru Mirancea: Practica unitare tine de lege si om. Indiferent cat ne-am stradui noi, daca un om gandeste intr-un anumit mod, nu cred ca .. tine de om. Am fost intrebat la o prezentare anterioara ce parere am de opinia separata. Opinia separata spune foarte mult de un judecator. In primii 15 ani nu am facut nicio opinie separata. Am facut cateva. Doua au ajuns la Inalta Curte. Am fost intrebat cum argumentez. Nu-mi doream sa am dreptate la Inalta Curte dar intr-o situatie de indivizibilitate sa se faca disjungere… Inculpatii au folosit caile de atac si dosarul a ajuns la Inalta Curte.

Florica Bejinaru: Cum apreciati modificarile din proiectul legii de accelerare a judecatii cauzelor, prin modificarile pe care le presupune la nivelul Inaltei Curti?

Dumitru Mirancea: Va spun sincer, nu am avut timp sa ma uit in amanunt, am intrat si la sectia de contencios. Orice lege e interpretata in favoarea celui care o interpreteaza. Lucrurile sunt binevenite.

Florica Bejinaru: Cum vedeti candidatul cu sanse de reusita in a fi promovat la Inalta Curte?
Dumitru Mirancea: Activitatea unui judecator e oglindida de solutiile pe care le da.

Florica Bejinaru: Sunt 8 candidati si 3 locuri. Ce va recomanda?

Dumitru Mirancea: Nu am sa folosesc decat activitatea pe care am desfasurat-o, care o desfasor.

Adrian Bordea: Pana unde se poate intinde independenta judecatorului?

Dumitru Mirancea: Perseverenta trebuie sa dureze pana unde vede ca nu mai are nicio sansa. Independenta nu e decat cea pe care ne-o da legea.

Adrian Bordea: Pana unde se poate intinde?

Dumitru Mirancea: Independenta mea e cea care mi-o da legea. Nu pot sa folosesc calitatea de judecator sa abuzez de ea.

Florica Bejinaru: Aveti un raspuns la o intreb pe care nu v-am pus-o?

Dumitru Mirancea: Poate ceva cu integritatrae, programul de lucru… Cred ca am fost un judecator integru, nu am fost cercetat disciplinar. Am avut de-a lungul timpului 7-8 opinii separate, doua au ajuns la Inalta Curte, pe una s-a pronuntat. Am venti la serviciu si ziua si noaptea Vreau sa spun un lucru. Mi-am dorit sa fiu doar judecator. Am tot respectul pentru cei care scriu lucrari.

Mirela Sorina POPESCU

Florica Bejinaru: Sa prezentati ceea ce considerati ca este relevant din evolutia profesionala.

Mirela Sorina Popescu: Sunt absolventa a Facultatii de Drept a Universtiatii Bucuresti in anul 1990, am o vechime de 20 de ani in magistratura dintre care 6 ani procuror si 14 ani judecator. Activitatea ca judecator am desfasurat-o in materie penala. Fac parte din completele specializate privind solutionarea cauzelor de coruptie. Am sustinut doctoratul in anul 1997 cu tema reabilitarea in dreptul penal. Am publicat articole, nu foarte multe, sunt autorul unui curs universitar – Drept penal, sunt lector la Universitatea din Pitesti, la disciplina drept penal partea generala si partea speciala, formator la INM, am indeplinit functii de conducere. In mare, cam acestea ar fi aspectele care ar prezenta interes pentru dumneavoastra.

Florica Bejinaru: Aspirati la un post vacant la Inalta Curte. Este o diferenta intre ceea ce este Inalta Curte sau ce ar trebuie sa fie?

Mirela Sorina Popescu: Eu apreciez foarte mult – si e o parere obiectiva – efortul depus de colegii de la Inalta Curte pentru unificarea practicii, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii. Problemele de drept care au primit o solutionare diferita cred ca ar trebui sa fie solutionate de colegii de la sectie. Oriunde si in orice domeniu e loc si de mai bine. Personal, am sesizat o schimbare in bine, chiar cu privire la problemele semnalate si care au primit o solutie unitara.

Florica Bejinaru: Sunt convinsa ca ati studiat proiectul de accelerare a judecarii proceselor si pe cel al unificarii practicii judiciare. Am dori sa stim care e impactul implementarii lor la Inalta Curte?

Mirela Sorina Popescu: Aceste proiecte de legi au fost discutate si cu colegii. In ceea ce priveste proiectul legii de accelerare a judecarii proceselor, personal, gasesc ca sunt bune aceste dispozitii, numai ca nu e o baza logistica adecvata. Resursa umana e insuficienta. Sigur e foarte bine sa acceleram judecarea proceselor dar nu stiu daca va fi posibil sa fie puse in aplicare aceste dispozitii. Cred ca se contribuie la eficientizarea actului de justitie si la a da Inaltei Curti rolul pe care ar trebui sa il aiba in materie de solutionare a cauzelor. Daca o sa avem posibilitatea sa aprofundam institutii noi, cred ca lucrurile pot reveni pe fagasul normal.

Florica Bejinaru: Ascultand domeniile pe care sunteti specializata, cred ca v-ar veni foarte greu sa prezentati o speta care v-a atras atentia.

Mirela Sorina Popescu: Da. Probleme deosebite nu sunt. Daca e o problema de procedura, se consulta colegii. Inca mai sunt probleme de practica neunitara la nivelul Curti de Apel Pitesti si a instantelor arondate. In cauzele de coruptie, in problema interceptarilor au fost discutii in legatura cu termenul maxim care poate fi dat atunci cand se solicita pentru inregistrarea convorbirilor sau pentru mediul ambiental. 120 de zile. Totalul pentru acordarea interceptarilor nu trebuie sa depaseasca 120 de zile.

Vor fi puse in discutie la intalnirea urmatoare probleme in materie de de minori: in cazul inculpatului minor devenit major in timpul judecatii se pune problema, cu referire la decizia de recurs in interesul legii, daca discutarea masurii arestarii preventive trebuie sa se faca din 60 in 60 de zile sau din 40 in 40 de zile. Cred ca daca pun in discutie legalitatea arestarii preventive trebuie sa aiba prioritate reglementarea speciala.

Tot in legatura cu o infractiune de coruptie privind caracterul public sau nepublic al sedintei in cazul traficului de influenta in ceea ce priveste termenul intermediar pentru verificarea legalitatii arestarii preventive. Problema e daca se face in camera de consiliu sau in sedinta publica. Au fost doua solutii diferite. Cred ca trebuie aplicata in faza apelului sau recursului in camera de consiliu. E o problema importanta intrucat intervine nulitatea absoluta. Opinia majoritara a fost in sensul de a verifica in sedinta publica. Au fost atacate cu recurs la Inalta Curte unde au fost respinse.

Florica Bejinaru: Tot legat de aceasta specializare. Suntem criticati pe combaterea fenomenului coruptiei. S-a sustinut ca dureaza foarte mult solutionarea cauzelor de mare coruptie. Cum vedeti dumneavoastra aceasta problema?

Mirela Sorina Popescu: Fiecare cauza are specificul ei. Hotararea pronuntata trebuie sa fie legala si temeinica. Celeritate, celeritate, dar hotararea trebuie sa fie legala. Modificarile legislative ne-ar ajuta sa solutionam cu celeritate cauzele. Interesul nu e sa se pronunte repede o hotarare ci sa fie temeinica.

Florica Bejinaru: 8 candidati, 3 posturi vacante. Aveti o cariera frumoasa, ca si alti candidati. Ce argumente ati folosi in favoarea dumneavoastra?

Mirela Sorina Popescu: Sincer, imi e foarte greu sa vorbesc despre mine. Imi cunosc colegii.

Florica Bejinaru: Sunteti intr-o competitie.

Mirela Sorina Popescu: Asa e. Ceea ce cred eu ca ma recomanda este experienta de 20 ani in magistratura. Pregatirea profesionala a fost un obiectiv important.

Florica Bejinaru: Aveti un raspuns la o intrebare pe care nu v-am pus-o?

Mirela Sorina Popescu: O alta intrebare…  Nu stiu… Poate… Emotiile sunt mult prea mari.

Pentru Juridice.ro, Alina Matei

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership