Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

Discursul lui Emil Boc ref. dezbaterea Legii unitare a pensiilor
16.09.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

Redam integral textul discursului premierului Emil Boc sustinut miercuri, 15 septembrie 2010, in Camera Deputatilor la dezbaterea asupra Legii unitare a pensiilor:

„Doamnelor si domnilor deputati,

Distinsi colegi, membri ai Guvernului,

Incepem dezbaterea la una dintre cele mai importante legi care vizeaza reforma statului roman. Asa cum stiti, in vara acestui an, Guvernul si-a angajat raspunderea asupra proiectului de lege care a vizat reforma sistemului de pensii sub componenta pensiilor speciale, pensiilor de invaliditate si pensiilor anticipate. A fost un prim pas pe care l-am facut in vederea reformarii sistemului de pensii, si in consecinta legea 119/ 2010 este in Monitorul Oficial si se aplica. Prin acea lege, au disparut pensiile de lux si s-au recalculat pensiile speciale.

In al doilea rand, se elimina abuzurile de la pensiile de invaliditate. Spun asta in contextul in care, in anul 2001, existau 657.000 de pensii de invaliditate, iar in 2010, 904.000. In acest moment, potrivit legii, se desfasoara procedura de reverificare si de incadrare corecta a acelor beneficiari de pensii de invaliditate, pentru a-i proteja pe aceia care cu adevarat se afla intr-o asemenea situatie si a-i elimina pe cei care au intrat pe usa din dos in acest sistem. In privinta pensionarilor anticipate, la fel – daca in 2001 aveam 8.948 de pensionari anticipate, in 2010, avem 121.994. Este clar ca si aici acest sistem , sistemul actual al Legii pensiilor a favorizat pensionarile anticipate in detrimentul sustinerii fondului de pensii. De aceea, incepand cu luna august, pensionarile anticipate au fost inghetate pana la 1 ianuarie 2011.

Deci, o parte din problemele sistemului de pensii au fost rezolvate prin Legea 119/2010, asupra careia Guvernul si-a asumat raspunderea. Acum, suntem in fata dumneavoastra cu forma finala a Legii Pensiilor, astfel incat si alte aspecte extrem de importante, care vizeaza reforma acestui sistem, sa fie duse pana la capat. Cu totii stim ca in intreaga Europa sistemele de pensii au o problema, au o problema din perspectiva imposibilitatii sustinerii financiare, in conditiile actuale.

Din nefericire, nici sistemul de pensii din Romania nu face nota discordanta cu ceea ce se intampla in Europa. Si asa cum toate sistemele europene de pensii se reformeaza, la fel se va reforma si sistemul de pensii din Romania. Si ca orice procedura care vizeaza interventii in problematica resurselor financiare, aceasta reforma este una dificila, dar necesara sustinerii pe termen lung a bugetului de pensii in Romania. Cu alte cuvinte, scopul de baza al acestei legi este ca, prin masurile pe care le promovam, sa putem asigura sustinerea pe termen mediu si lung a bugetului de pensii pentru ca in aceasta tara pensiile sa poata fi platite.

Spun aceasta in conditiile in care sunt doua probleme majore prima fiind legata de subventiile care se platesc de la bugetul de stat pentru sustinerea bugetului de pensii.

Aceasta lege, in forma promovata de Guvern, reprezinta un prim pas in directia diminuarii deficitelor la bugetul de pensii. Spun aceasta in conditiile in care, in 2011, daca se adopta forma promovata de Guvern, tot mai trebuie sa punem bani de la bugetul de stat, peste 3 miliarde de euro, sa sustinem bugetul de pensii.

Daca se merge pe o alta formula, alta decat cea promovata de catre Guvern, vreau sa stiti ca vom avea nevoie de 5 miliarde de euro de la bugetul de stat sa transferam la bugetul de pensii. Si v-as ruga sa ganditi rece: anul 2011 va fi un an extrem de important din perspectiva asigurarii sumelor necesare pentru cofinantarea proiectelor europene. Daca 5 miliarde de euro vor merge in sustinerea bugetului de pensii, inseamna sa compromitem definitiv sansa de relansare economica si de a asigura cofinantarii proiectelor europene. Spun aceasta in conditiile in care banii europeni sunt ieftini, la indemana si, practic, doua treimi vin gratuit de afara. Noi trebuie sa punem pana la o treime. Iar daca noi nu asiguram in bugetul de stat resurse pentru cofinantare, pierdem sansa aceasta extraordinara pe care o are Romania in acest moment: de a cheltui banii din fondurile europene, care reprezinta cea mai sigura si directa cale de iesire din recesiunea economica. Pentru ca sunt la indemana noastra, trebuie doar sa punem partea noastra nationala de cofinantare.

Daca nu mergem pe formula propusa de Guvern, o formula care asigura 100% rata inflatiei si 50% din cresterea reala a salariului mediu brut pe economie si se opteaza pentru alta formula, in 2011 vom avea nevoie de 5 miliarde de euro. Suma care trebuie luata de la investitii, de la sanatate, de la educatie de la tot ce inseamna cofinantarea proiectelor europene. In 2012, avem nevoie de aproximativ 3,5 miliarde de euro in formula propusa de Guvern, parte de sustinere de la bugetul de stat.

Daca veti merge pe o alta formula diferita de cea propusa de Guvern, in 2012 vor trebui alocate de la bugetul de stat 6 miliarde de euro. V-as ruga sa analizati acest lucru. Ce sansa mai poate avea Romania de a avea resurse pentru dezvoltare, pentru ce inseamna infrastructura si modernizarea tarii si, repet, cheltuirea banilor europeni? De aceea, aceasta componenta a reformei sistemului de pensii vine, in primul rand, sa incerce o diminuare pe termen mediu si lung a sustinerii de la bugetul de stat a bugetului fondului de pensii.

A doua problema este legata de ceea ce numim contributii versus platitori la bugetul de pensii. In acest moment, in Romania, potrivit ultimelor date oficiale, exista 4.959.000 de salariati cu contract de munca. Daca la acestia adaugam pe ceilalti cu contract individual de asigurare si somerii, avem 5.000.619. In fapt, cei care contribuie la un nivel apropiat de valoarea salariului mediu brut pe economie, asa cum a fost el consfintit in legea bugetului de stat, vorbim de 4.959.000 de persoane. In Romania, avem in momentul de fata 5,5 milioane de pensionari in sistemul public, la care se adauga aproximativ 200.000 din sistemele speciale, deci, 5,7 milioane de pensionari. Daca ne raportam la salariatii cu contract de munca efectiv, raportul este de 0,9 la 1. Daca ne raportam la totalul asiguratilor, inclusiv somerii si cei care au contract individual de asigurare, dar la valori mai mici, mult mai mici decat salariatii, raportul este aproximativ 1:1. Problema care apare este urmatoarea: cum se contribuie la bugetul de pensii? Contributia este in valoare de 31,3 – 20,8 angajatorul, 10,5 salariatul. Se plateste, insa, 39,9. de unde rezulta 39,9? Ce reprezinta? 39,9% este ponderea pe care o are valoarea punctului de pensie in salariul mediu brut, adica 732,8 supra 1836. Spus pe romaneste: contribuim cu 31,3 si platim 39,9, in conditiile in care – in cel mai bun caz – putem avea un raport de 1:1 la bugetul salariat versus pensionar. Desi, daca ne luam dupa platitorii efectivi, raportul este 0,9 salariati la 1 pensionar. Si atunci apar aceste deficite cronice ale bugetului de pensii.

De aceea, propunerea pe care o face Guvernul, si pe care a inaintat-o Parlamentului, este de a avea un sistem de pensii care sa se poata sustine pe termen mediu si lung si care sa diminueze in timp aceste deficite la fondul de pensii si, resursele financiare suplimentare sa fie orientate pentru dezvoltarea tarii. Am spus-o de multiple ori: chiar daca nu este popular, Romania nu isi mai poate permite sa aiba crestere economica doar fundamentata pe imprumut si pe consum. Acel model de crestere economica a fost falimentar pentru tara. Singura crestere sanatoasa este cea bazata pe investitii si pe cheltuieli sustenabile ale bugetelor de pensii, asigurari sociale si salarizarea personalului bugetar.

Daca nu vom intelege acest lucru, putem ramane populisti, dar tara nu se va dezvolta. E un moment cheie, in care trebuie sa luam o optiune decisiva. Vrem ca Romania sa mearga pe dezvoltare, pe investitii, pe locuri de munca, pe crestere sanatoasa, sau vrem sa ne imprumutam in continuare doar pentru a consuma si a mentine cheltuieli care nu se sustin de la bugetul de stat si de la bugetul asigurarilor sociale de stat? Din punctul meu de vedere, Guvernul a optat foarte clar si raspincat pentru un model de crestere economica sanatoasa care sa scoata Romania din recesiune, sa o duca in 2011 pe crestere economica si sa aiba asigurate bugete sustenabile si la pensii si la asigurari sociale.

Vreau, de asemenea, sa stiti ca varsta medie reala de pensionare in Romania, in momentul de fata, este urmatoarea: la barbati varsta medie reala este de 56 de ani si 6 luni – varsta standard din lege ar trebui sa fie 63 de ani si 7 luni – tot ca urmare a pervertirii sistemului de pensii in decursul timpului, in detrimentul sustinerii acestuia. La femei, varsta reala de pensionare este de 55 ani si 7 luni; varsta, potrivit legii, este 58, 7 luni, iarasi o discrepanta majora.

Nu se mai poate sa ne pensionam si foarte repede si sa avem si pensii foarte mari! Nu se poate continua cu o asemenea modalitate!

Am curmat, in luna iulie, acel abuz al pensiilor care nu aveau la baza principiul contributivitatii, si a fost un pas inainte, prin eliminarea pensiilor de lux. Acum este momentul sa facem si cel de-al doilea pas, astfel incat bugetul de pensii sa poata fi sustenabil, sa poata fi sustinut in anii urmatori.

Acestea au fost doar cateva din datele preliminare pe care am dorit sa le fac cunsocute la inceputul acestei dezbateri, dezbatere extrem de importanta, de care depinde reforma unui domeniu fundamental al statului roman: reforma sistemului de pensii.

/../

Distinsi colegi,

Va multumesc pentru invitatia adresata. Am crezut ca de la acest microfon se fac interventii in cunostinta de cauza, mai ales din partea unor colegi care provin din comisiile de specialitate. Dupa cum stiti, a fost adoptata legea 119/2010. Aceasta lege a inceput procesul de integrare a pensiilor speciale in sistemul unitar al pensiilor, prin recalcularea acestora. De aceea, au disparut pensiile de lux si se recalculeaza pensiile speciale. Sper ca acest lucru il cunoasteti. In luna iulie – nu stiu daca ati fost prezenta la Parlament, doamna deputat, dar trebuie sa stiti ca raspunsul la intrebarea dvs. exista inca din luna iulie. La fel am spus si atunci, ca in conditiile recalcularii pensiilor militarilor, pensiile sub 3000 de lei nu au scazut si nu vor scadea – afirmatie care a fost si ramane valabila. In rest, asa cum am declarat, toate pensiile se integreaza intr-un sistem unitar, pentru ca asa cum este firesc, impunem la baza principiul contributitivitatii, din respect pentru fiecare contribuabil din aceasta tara, iar aceasta lege raspunde si acestei nevoi, iar pe de alta parte si asigurarii sustenabilitatii sistemului de pensii din Romania. Va multumesc.”

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti