« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 

Reflectii privind evolutia si perspectivele institutiei asistentilor judiciari
16.09.2010 | Marinela CIOROABĂ, Daniel CRETU

Secţiuni: Dreptul muncii, RNSJ | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust

1. Tributari unei activitati desfasurate aproape un deceniu, precum si in virtutea unei permanente schimbari a cadrului legislativ privind relatiile de munca, dar si a celui care guverneaza domeniul vast al asigurarilor sociale, ne-am permis sa analizam, in prezentul articol, locul si rolul institutiei asistentului judiciar in sistemul de drept roman din perspectiva art. 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului [1], institutie supusa, de altfel, criticilor literaturii de specialitate.

2. Regasit intr-o jurisprudenta constanta a instantei de la Strasbourg, dreptul de a avea acces la un tribunal impartial si independent, prevazut de art. 6 par. 1 din Conventie, reprezinta o reala garantie a dreptului la un proces echitabil si trebuie sa ocupe un loc prioritar in legislatia unui stat democratic.
In acest sens, se poate aminti cauza Waite si Kennedy vs. Germania, 1999, in care s-a statuat asupra acestui drept, dar si  jurisprudenta ulterioara.
Dreptul la un tribunal nu este consacrat in terminis de nici o dispozitie a Conventiei, dar atata vreme cat, in acceptiunea art. 6 orice persoana are dreptul ca o cauza a sa sa fie adusa in fata unui tribunal, atunci acest din urma drept nu poate fi conceput fara existenta prealabila a unui alt drept, si anume a aceluia de a se adresa tribunalului respectiv.
Sub acest aspect este bine intemeiata critica promovata de comentariile vremii in ceea ce priveste faptul ca echitatea, publicitatea si celeritatea unui proces, garantii consacrate de textul de lege mentionat anterior, nu ar prezenta niciun interes in absenta insesi a procesului si, pe cale de consecinta a dreptului la un tribunal, atat in materie civila, cat si in materie penala.

3. De-a lungul practicii sale, Curtea Europeana a Dreptului Omului a statuat in mod imperativ asupra inlaturarii oricaror obstacole, mai ales de drept, ce ar pune in discutie chiar substanta dreptului la un tribunal, retinand ca efectivitatea acestui drept impune ca exercitiul lui sa nu fie afectat de impedimente ce ar influenta insasi substanta sa. In acest sens, Curtea a aratat in cauza De Geouffre de la Pradelle vs. Franta, 1992, faptul ca este necesar ca legislatia nationala sa asigure fiecarei persoane “o posibilitate clara si concreta de a contesta un act ce constituie o ingerinta in drepturile sale”.
Garantiile unui proces echitabil, prevazute de art. 6 par. 1 din Conventie, impun, subsecvent necesitatii existentei unui tribunal, anumite conditii, exigente, pe care acesta trebuie sa le indeplineasca. Curtea a stabilit, astfel, in numeroase cauze ca tribunalul trebuie sa fie independent, impartial si stabilit prin lege.

3. In ceea ce priveste stabilirea tribunalului prin lege, instanta de la Strasbourg a statuat ca acest aspect reflecta un principiu al statului de drept, inerent sistemului Conventiei si al protocoalelor sale aditionale. Asa cum s-a aratat in cauza Bulut vs. Austria, 1996, stabilirea prin lege a tribunalului priveste nu numai baza legala a existentei acestuia, ci si compozitia formatiunii de judecata pentru fiecare cauza.
De asemenea, notiunea de lege priveste nu numai legislatia referitoare la stabilirea si competenta organelor judiciare, dar si orice alta dispozitie de drept intern a carei nerespectare ar fi de natura sa conduca la constatarea iregularitatii participarii unui membru al formatiunii de judecata la solutionarea unei anumite cauze.
Fata de cele aratate mai sus, cu trimitere la institutia asistentului judiciar, invederam faptul ca, prin dispozitiile art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca [2], in prezent abrogata, introduse prin art. I pct. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca [3], a fost infiintata aceasta institutie.
In ceea ce priveste cadrul legal prezent, institutia asistentului judiciar se regaseste in dispozitiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara [4], respectiv art. 55 alin. 1 si 2 din acest act normativ.
Necesitatea modificarii cadrului legal a aparut in urma pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a Romaniei a Deciziei nr. 322 din 20 noiembrie 2001 [5], prin care art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/1992 a fost declarat neconstitutional.
Fata de cele doua texte de lege citate [6], apreciem ca, din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, conditia existentei instantei stabilite prin lege a fost si este indeplinita (a se vedea si hotararile Rossi vs. Franta, 1989, si Zand vs. Austria, 1978).

4. O a doua cerinta impusa de Conventie este aceea a existentei unui tribunal independent. Instanta europeana a retinut ca factorii ce trebuie luati in considerare pentru ca un tribunal sa fie considerat independent sunt: a) modul de desemnare si durata mandatului membrilor ce il compun; b) existenta unei protectii adecvate impotriva presiunilor exterioare si c) posibilitatea de a se verifica daca tribunalul prezinta sau nu aparenta de independenta.
Aceasta din urma notiune, cea mai importanta dintre cele trei, se transpune in realitate prin increderea pe care instantele de judecata trebuie sa o transmita justitiabililor. De aceea, Curtea a statuat in jurisprudenta sa ca daca tribunalul cuprinde printre membrii sai o persoana ce se gaseste in raport de subordonare, in ceea ce priveste functia si serviciul, fata de una din parti, atunci justitiabilii pot, in mod legitim, sa aiba dubii cu privire la independenta acelui membru.
Din acest punct de vedere, prin HG nr. 616/2005 [7] au fost adoptate conditiile si procedura de selectie si de propunere pentru numirea in functia de asistent judiciar. De asemenea, conform art. 110-114 din Legea nr. 304/2004, asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime in functii juridice de cel putin 5 ani. Acestia trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii: a) au cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu; b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregatire teoretica corespunzatoare;  c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie; d) cunosc limba romana; e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei.

5. Din cele mentionate anterior, potrivit cadrului juridic actual, rezulta in mod clar ca asistentii judiciari care fac parte din completele de judecata ce solutioneaza cauzele avand ca obiect conflicte de munca si asigurari sociale nu se gasesc sub niciun aspect in raport de subordonare de functie sau de serviciu fata de partile din proces.
Mai mult, conform dispozitiilor legale in vigoare, pe durata mandatului, asistentii judiciari se bucura de stabilitate si se supun numai legii. Dispozitiile legale privind obligatiile, interdictiile si incompatibilitatile judecatorilor se aplica si asistentilor judiciari. De asemenea, dispozitiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medicala gratuita si gratuitatea transportului, prevazute de lege pentru judecatori se aplica si asistentilor judiciari.
Un aspect foarte important, relevat de Curte in practica sa, are legatura si cu faptul ca asistentii judiciari depun juramantul in conditiile prevazute de lege pentru judecatori. In ceea ce priveste regimul sanctionatoriu, asistentilor judiciari li se aplica dispozitiile legale privind abaterile si sanctiunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din functie prevazute de lege pentru judecatori si procurori.
Consideram, asadar, ca instantele de judecata din componenta carora fac parte si asistentii judiciari creaza, fata de justitiabili, aparenta de independenta, in sensul art. 6 par. 1 din Conventie.

6. Cele mentionate anterior se circumscriu si factorilor referitori la modul de desemnare al asistentilor judiciari, precum si la durata mandatului acestora. Cu privire la notiunea de inamovibilitate de care se bucura numai judecatorii, iar asistentii judiciari nu, instanta europeana a considerat in cauza Sramek vs. Austria, 1984, ca inamovibilitatea judecatorilor in cursul mandatului constituie un corolar al independentei lor, fara insa a se putea trage concluzia ca absenta consacrarii acestui principiu intr-un sistem national de organizare judecatoreasca ar implica in sine insasi absenta independentei lor, din moment ce aceasta le este recunoscuta in fapt.
Or, dupa cum s-a aratat anterior, pe durata mandatului, asistentii judiciari se supun numai legii, iar acest aspect este recunoscut in drept, prin consacrare legislativa, si nu numai in fapt.

7. In cauza Morris vs. Regatul Unit al Marii Britanii, 2002, Curtea Europeana a mers mai departe, statuand ca independenta membrilor tribunalului nu este compromisa nici chiar de lipsa lor de calificare juridica. Sub acest aspect, de retinut este faptul ca asistentii judiciari trebuie sa aiba o vechime in functii juridice de cel putin 5 ani pentru a putea indeplini aceasta functie.
Analizand, sub aspect comparativ, magistratii de profesie si magistratii care exercita aceasta functie fara a avea pregatire juridica, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca absenta de calificare juridica a membrilor unui tribunal nu este contrara dispozitiilor art. 6 par. 1, de vreme ce principiile stabilite in jurisprudenta sa, privitoare la independenta si impartialitatea tribunalului, au aceeasi valoare atat pentru magistratii care exercita aceasta functie fara a avea pregatirea juridica specifica, precum si pentru magistratii de profesie (cauza Holm vs. Suedia, 1989).

8. Cu titlu de principiu, in jurisprudenta sa Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, asa cum se releva in hotararea Van de Hurk vs. Olanda, 1994, ca un element al conditiei independentei unui tribunal impus de art. 6 par. 1 consta in aceea ca, dupa pronuntarea unei decizii obligatorii, aceasta sa nu mai poata fi modificata de o autoritate nejudiciara, in detrimentul uneia dintre partile procesului solutionat.
Or, sentinta pronuntata de completul de judecata in componenta caruia intra asistentii judiciari, poate fi atacata, potrivit sistemului de drept roman actual (art. 80 din Legea nr 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca [8], art. 290 C. muncii raportat la art. 2 si art. 3 C. pr. civ.), doar prin intermediul caii de atac a recursului, in fata curtilor de apel.

9. In aceeasi ordine de idei, in cauza Vasilescu vs. Romania, 1998, instanta europeana a facut sublinierea in raport de care calitatea de tribunal, in sensul art. 6, o poate avea numai un organ de plina jurisdictie ce indeplineste, printre altele, exigenta de independenta fata de executiv si fata de parti. In exercitarea atributiilor conferite prin lege, asistentii judiciari se afla in totala independenta atat fata de executiv, cat si fata de partile din proces. In ceea ce priveste propunerea pentru numirea in functia de asistent judiciar, consideram ca aceasta este facuta in virtutea increderii si aprecierii sub aspect profesional, dar si moral, de care se bucura persoana in cauza din partea factorilor ce apartin societatii civile. Acest aspect, pe durata exercitarii functiei, nu are nici cea mai mica implicatie asupra hotararilor la a caror pronuntare participa asistentul judiciar, hotarari care sunt pronuntate de completul de judecata in raport de dispozitiile imperative ale legii.
Prin acestea din urma, apreciem ca nu se poate pune problema existentei unor presiuni exterioare, ca un al treilea factor al independentei unui tribunal, care sa conduca la concluzia umbririi impartialitatii si independentei asistentilor judiciari in exercitarea atributiunilor conferite de lege.

10. O ultima calitate impusa de Conventie unui tribunal este aceea a impartialitatii. Acest principiu trebuie sa isi gaseasca aplicare la orice tip de tribunal, asadar si la cel in componenta caruia intra asistentii judiciari.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a analizat aceasta notiune sub cele doua laturi ale sale: impartialitatea obiectiva si impartialitatea subiectiva. In ceea ce priveste impartialitatea subiectiva, Curtea a afirmat ca ea pune in discutie ”forul interior” al judecatorului, stabilind, cu rang de principiu, ca aceasta se prezuma pana la proba contrara, indiferent daca este vorba despre un magistrat de profesie, despre un membru al unui juriu popular sau de persoane specializate in diverse domenii de activitate, care participa, alaturi de magistratii de profesie, la solutionarea unor categorii de litigii. Asa cum s-a mentionat in cauza Ettl si altii vs. Austria, 1987, aceasta practica este foarte curenta in statele contractante care au ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Cu privire la impartialitatea obiectiva a unui tribunal, a unui membru al completului instantei, retinand ca aparentele au un rol deosebit, Curtea a statuat ca judecatorul despre care se poate crede ca nu ar fi pe deplin impartial cu privire la judecarea cauzei ce i-a fost data spre solutionare este obligat sa se abtina sa o examineze. Doar in cazul in care, desi asupra celui chemat sa solutioneze o cauza planeaza existenta unei ”banuieli legitime”, nu exista abtinere de la solutionarea respectivei cauze, se poate considera ca impartialitatea sub aspectul ei obiectiv a fost incalcata.
Numai ca, raportat la cele afirmate de mai sus, conform cadrului legal actual dispozitiile legale privind obligatiile, interdictiile si incompatibilitatile judecatorilor se aplica si asistentilor judiciari. Pe cale de consecinta, si asistentul judiciar care cunoaste faptul ca nu indeplineste criteriul de impartialitate obiectiva, este dator sa se abtina de la solutionarea cauzei ce i-a fost repartizata, in caz contrar devenind incidente dispozitiile care consacra raspunderea sa disciplinara.

11. Concordant celor expuse, printr-o jurisprudenta bogata, ulterioara Deciziei nr. 322/2001 in urma careia votul asistentilor judiciari a devenit unul consultativ, Curtea Constitutionala a Romaniei a statuat (Decizia nr. 172 din 6 mai 2003 [9], Decizia nr. 73 din 18 februarie 2003 [10], Decizia nr. 286 din 3 iulie 2003 [11] si prin Decizia nr. 37 din 19 ianuarie 2006 [12]) in sensul ca solutionarea cauzelor deduse judecatii este hotarata de judecatori, iar asistentii judiciari nu au decat un rol consultativ, util judecatii in vederea stabilirii adevarului cu privire la drepturile subiective ale partilor in litigiu.
S-a apreciat de catre instanta constitutionala ca prezenta la judecata a asistentilor judiciari, fara drept de vot deliberativ, constituie o problema reglementata prin lege, potrivit art. 125 alin. (3) din Legea fundamentala, ceea ce exclude incalcarea in vreun fel a independentei judecatorilor, a impartialitatii justitiei si, pe un plan mai general, a principiilor statului de drept.
Fata de prevederile art. 6 par. 1 din Conventie, Curtea Constitutionala a retinut ca, in jurisprudenta sa, instanta de la Strasbourg a statuat ca participarea unor persoane specializate in diverse domenii de activitate, alaturi de magistratii de profesie, la solutionarea unor categorii de litigii, nu contravine principiului independentei si impartialitatii instantei.
S-a mai aratat ca in Hotararea din 1987, Ettl si altii vs. Austria, Curtea a retinut ca statele membre ale Consiliului Europei ofera multiple exemple de complete de judecata la care participa, pe langa magistrati de cariera, si persoane specializate in anumite domenii, persoane ale caror cunostinte sunt necesare pentru solutionarea acelor litigii.

12. In aprecierea celor mentionate mai sus, consideram ca institutia asistentului judiciar, asa cum este aceasta reglementata la ora actuala, indeplineste conditiile de exigenta impuse de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in speta a drepturilor si garantiilor cuprinse in art. 6 par. 1.
De lege ferenda, evident ca se impune, in continuare, imbunatatirea cadrului legislativ ce guverneaza institutia asistentului judiciar din Romania, in sensul aducerii acesteia cel putin la nivelul institutiilor asemanatoare celor existente in state ca Germania, Belgia sau Franta.


[1] In continuare Conventia.

[2] Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997. Art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992: ”(11) Cauzele privind conflictele de munca si litigiile de munca se judeca in prima instanta, cu celeritate, de catre un complet format dintr-un judecator si doi asistenti judiciari, dintre care unul reprezinta asociatiile patronale, iar celalalt reprezinta sindicatele. Hotararile in aceste cauze se iau cu majoritatea membrilor completului.

(12) Asistentii judiciari sunt numiti pe o perioada de 4 ani de catre ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare si indeplinesc conditiile prevazute la art. 46 alin. 1 lit. a), c), d), e) si alin. 2. Asistentii judiciari depun juramant in conditiile art. 48, care se aplica in mod corespunzator.

(13) Conditiile si procedura de propunere a candidatilor pentru a fi numiti asistenti judiciari, de catre Consiliul Economic si Social, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

[3] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999

[4] Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Art. 55 din Legea nr. 304/2004: ”(1) Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari.

(2) Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza.

(3) In cazul in care judecatorii care intra in compunerea completului de judecata nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, prevederile art. 54 alin. (3) si (4) fiind aplicabile.

[5] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002

[6] A se vedea supra, notele de subsol nr. 2 si 4.

[7] HG nr. 616/2005 privind conditiile, procedura de selectie si de propunere de catre Consiliul Economic si Social a candidatilor pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de catre ministrul justitiei, precum si conditiile de delegare, detasare si transfer ale asistentilor judiciari, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 583 din 6 iulie 2005

[8] HG nr. 616/2005 privind conditiile, procedura de selectie si de propunere de catre Consiliul Economic si Social a candidatilor pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de catre ministrul justitiei, precum si conditiile de delegare, detasare si transfer ale asistentilor judiciari, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 583 din 6 iulie 2005

[9] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 410 din 11 iunie 2003

[10] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 198 din 27 martie 2003

[11] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 558 din 4 august 2003

[12] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 186 din 27 februarie 2006


Daniel CRETU
Procuror, Parchetul de pe langa Judecatoria Costesti

 
Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD