Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
 1 comentariu

Ovidiu Putura. Platforma program pentru CSM
30.09.2010 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Suntem in masura sa va prezentam obiectivele pe care le va urmari jud. Ovidiu Putura, de la Tribunalul Bistrita Nasaud, detasat la Ministerul Justitiei, in cazul alegerii in CSM.

„PLATFORMA PROGRAM

Privind obiectivele principale pe care le voi urmări în mandatul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

Intr-o lume ce ar părea ca îşi pierde cu fiecare zi ce trece reperele, mai ales pe cele morale, instituţiile sunt cele care au obligaţia să păstreze echilibrul social şi să ofere modele de evoluţie generală. Funcţionarea organică, firească a modelului instituţional are nevoie aşadar de entităţi  puternice, riguroase şi transparente, iar între acestea CSM stă la loc de frunte.

Din aceste motive CSM trebuie să devină cea mai puternică şi independentă instituţie judiciară, singura care va analiza şi interveni în activitatea şi cariera magistraţilor. Prin calitatea profesională a membrilor ei, CSM se va putea impune ca o voce credibilă în ansamblul instituţional al ţării, atâta timp cât oamenii care o reprezintă sunt exemple de moralitate si profesionalism.

Conştient de faptul că valoarea unei instituţii stă în calitatea membrilor ei, cât şi de importanţa mandatului pentru care candidez, îmi asum următoarele obiective principale pe care le voi urmări în activitatea mea viitoare :

  1. Stabilirea rolului justiţiei în societate şi percepţia publică privind justiţia
  2. Introducerea taxelor judiciare în bugetul justiţiei
  3. Unificarea jurisprudenţei naţionale
  4. Recalibrarea relaţiei cu Ministerul Justiţiei
  5. CSM trebuie să devină singura instituţie ce poate interveni în cariera şi activitatea magistraţilor
  6. Optimizarea volumului de muncă şi recompensarea justă a activităţilor profesionale
  7. Evaluarea instanţelor, introducerea instituţiei managerului de instanţă  şi implementarea sistemului de management al calităţii

In ţara noastră, încă, pentru majoritatea oamenilor o funcţie înseamnă doar o sumă de drepturi. Pentru mine, însă, înaintea acestora, stau obligaţiile ce incumbă din această funcţie. Imi voi respecta, zi de zi, obiectivele asumate ghidându-mă în activitatea mea după principiul expuns în  art.1 al.2 teza 2 din Legea nr. 317/2004 şi anume că“Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului”.

  1. Stabilirea rolului justiţiei în societate şi percepţia publică privind justiţia

Actualul context socio-economic dă o nouă valenţă rolului justiţiei în societate. Este momentul să conştientizăm că reformele sunt necesare, că schimbările sunt obligatorii şi că asumarea acestora sunt singura noastră şansă.

In plină criză economico-financiară, dar mai ales socio-ideologică justiţia trebuie să fie un garant al existenţei statului, al drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti şi chiar al izvoarelor viitorului.

Justiţia este piatra de temelie pe care poate şi trebuie să se clădească statul democratic, iar justiţia este înfăptuită de oamenii pe care membri CSM îi reprezintă. Iată deci, că  membrilor CSM le revine rolul de mare responsabilitate de a reclădi statul de drept şi de a spriji dezvoltarea economică şi socială.

Ce rost are constituţia dacă ea este încălcată şi statul nu poate funcţiona?

Ce rost are o societate comercială dacă nu are haina juridică, atât ca formă de organizare cât şi ca relaţie de afacere, adică dacă nu este asigurată securitatea raporturilor civile şi comerciale?

Ce rost are crearea unui loc de muncă dacă el nu este însoţit de latura lui juridică pentru garantarea drepturilor si obligaţiilor, respectiv dacă nu există securitatea raporturilor de muncă?

Ce rost are pensia, la care contribuim o viaţă, dacă ea nu este însoţită de garanţia juridică a plăţii?

Aceste întrebari sunt astăzi în mintea fiecaruia dintre noi cu atât mai mult  cât facem parte din acest sistem care poate reclădi statul. Este momentul să ieşim din pasivitate şi să începem această reconstrucţie.

Statul are la bază justiţia, iar justiţia înseamnă încredere!

Increderea că statul funcţionează conform atribuţiilor conferite de constituţie, că un contract va fi respectat, ca proprietatea va fi respectată, că siguranţa şi integritatea  persoanelor este asigurată si că, dacă un singur lucru dintre acestea nu va exista, atunci justiţia va face dreptate.

Dar încrederea în justiţie înseamnă şi încrederea în oamenii care fac justiţia.

Astăzi însă percepţia publică a cetăţenilor este alta.

Concluziile unei recente cercetări sociologice, arată faptul că percepţia publică privind calitatea actului de justiţie este puternic influenţată de suspiciunea existenţei corupţiei în sistem, iar caracteristicile principale ale sistemului judiciar sunt costurile ridicate ale proceselor, durata excesivă a procedurilor şi nu în ultimul rând iluzia  tot mai îndepărtată a dreptăţii.

De aceea, jumătate dintre persoanele intervievate consideră că sistemul judiciar românesc merge într-o direcţie greşită. Acest fapt confirmă necesitatea unei intervenţii în sistem care să producă, în termen scurt şi mediu, o schimbare de substanţă cu privire la calitatea actului de justiţie, dar şi a percepţiei publice cu privire la sistem.

Eu susţin însă că această percepţie e greşită, ca majoritatea celor care compun justiţia sunt oameni de valoare, intregri şi profesionişti şi voi acţiona pentru schimbarea acestei percepţii prin promovarea valorilor justiţiei, a integrităţii judecătorilor şi a unei imagini publice reale prin îmbunătăţirea relaţiei cu presa şi mediatizarea cazurilor de excelenţă în profesie si de bună practică. Modelul european unde publicul are încredere în justiţie nu poate fi chiar atât de departe de noi. Printr-o mai strânsă colaborare cu reprezentanţii săi, prin înţelegearea şi aplicarea acquis-ului comunitar, încrederea pe care europenii o au în justiţie poate deveni si încrederea românilor.

2. Introducecerea taxelor judiciare în bugetul justiţiei şi capacitatea de autofinanţare.

Justiţia cea săracă…!

In fiecare an, la întocmirea bugetului pentru justiţie regăsim aceleaşi coordonate şi perspective, iar justiţia funcţionează în ultimi ani la cote de avarie. De aceea trebuie să analizăm capacitatea de autofinanţare a justiţiei.

Combinând obligaţia statului de a asigura accesul la justiţie cu contravaloarea încasată prin taxele judiciare observăm existenţa unei necorelări legislative structurale, deoarece sumele rezultate din justiţie (taxele de timbru) nu se întorc la bugetul justitiei, ci iau calea bugetelor locale pentru a fi cheltuite în domenii care nu au nimic în comun cu justiţia.

Aceasta în condiţiile în care administraţia locală nu contribuie în nici un mod la realizarea actului de justiţie.

Reîntoarcerea taxelor judiciare în bugetul justiţiei constituie premisele asigurării unei autofinanţări şi a unei construcţii bugetare juste si principiale.

Totodată colectarea taxelor judiciare de către instanţe şi virarea lor într-un cont comun justiţiei este atât o responsabilizare a colectorilor de taxe cât şi un instrument de măsura a volumului şi valorii activităţii judicare.

De aceea voi face demersuri pentru modificarea destinaţiei  taxelor de timbru  de la bugetele locale la bugetul justiţiei.

3. Unificarea jurisprudenţei naţionale

Unificarea jurisprudenţei naţionale nu trebuie privită ca un deziderat în sine. Ea este un mijloc de lucru eficient pentru scurtarea duratelor proceselor, pentru scăderea numărul proceselor, deci a volumului de muncă pe judecator şi pentru predictibilitatea justiţiei cu efecte directe în întărirea respectului faţă de lege şi implicit a statului de drept.

Unificarea jurisprudenţei constituie premisele respectării unui proces echitabil în sensul art.6 din Conv.EDO, fiind un îndrumar în activitatea judiciară care va uşura modul de interpretare a legii, va atrage reducerea numarului de procese, va atrage scurtarea duratei acestora,  va reduce probabilitatea erorilor judiciare şi va limita numarul condamnărilor la CEDO.

In cadrul unui proiect Phare s-a analizat şi identificat împreună cu experţi străini jurisprudenţa naţională şi s-au propus mijloace adecvate pentru realizarea unificării acesteia.

Ca participant la acest proiect am sustinut această idee generoasă şi mai ales utilă, m-am implicat activ în elaborarea unor proiecte de legi care să creeze cadrul legislativ adecvat realizării unificării jurisprudenţei, iar ca membru CSM voi urmări şi sprijini punerea în practică a propunerilor rezultate.

4. Recalibrarea relaţiei cu Ministerul Justiţiei

Justiţia din Romania este obligată în aceste momente să strângă rândurile în jurul celor două instituţii care o guvernează. Colaborarea dintre CSM si MJ este vitală pentru efectuarea unor reforme profunde, transparente dar mai ales necesare. Suntem în prezenţa unui sistem  socio-economic complex care reuneşte resurse umane, materiale şi financiare, fiecare dintre acestea fiind alcătuită dintr-o mare varietate de elemente, între care se stabilesc multiple şi profunde legături cu implicaţii directe în dezvoltarea şi susţinerea statului de drept. De aceea  cele două instituţii se completeaza si de aceea ele trebuie să-şi unească eforturile pentru crearea  unui sistem judiciar independent, puternic, eficient, a unui nou statut al magistratului şi pentru clădirea unei imagini corecte a justiţiei.

Raportat la atributiile acestor instituţii voi milita pentru o strânsă colaborare referitor la implementarea noilor coduri, la elaborarea legislaţiei specifice şi pentru introducerea avizului conform/obligatoriu al CSM în ce priveşte toate iniţiativele legislative care au implicaţii în justiţie, atât în ce priveşte cariera magistraţilor, salarizarea sau alte drepturi, cât şi în ce priveşte legislaţia de bază a justiţiei (coduri, legi de punere în aplicare a codurilor, legi de organizare judiciară, etc)

5. Consiliul Superior al Magistraturii – singura instituţie ce poate interveni în cariera şi activitatea magistraţilor

Ultimele evoluţii sociale referitoare la rolul si statutul magistraţilor arată că este necesară  întărirea şi dezvoltarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în ce priveşte activitatea şi cariera magistraţilor. Atunci când statul de drept se clatină, când crizele de orice natură pun în pericol funcţionarea statului,  rolul justiţiei devine primordial.  Pentru ca justiţia să răspundă acestor cerinţe şi să  fie eficientă este necesar ca omul care face justiţia să fie în afara oricaror suspiciuni şi interese. De aceea CSM trebuie să fie singura instituţie care poate interveni în cariera şi activitatea magistraţilor. CSM este o instituţie indispensabilă în justiţie pentru păstrarea independenţei judecătorilor şi pentru configuraţia şi evoluţia unui sistem judiciar. Apariţia CSM reprezintă zona cea mai fertilă în procesul evoluţiei teoriei şi practicii în materia asigurării independenţei magistraţilor strâns legată de cariera acestora.

Poziţia CSM trebuie întărită şi nicidecum şubrezită. Este nevoie de critici, dar să nu uităm că este nevoie şi de susţinere. Epoca demolării trebuie să înceteze şi în locul acesteia trebuie să apară  epoca reconstrucţiei.

Se impune totodată consolidarea capacităţii şi responsabilităţii CSM în susţinerea şi implementarea reformei sistemului judiciar, deoarece trebuie să se înteleagă că nu există reformă în justiţie fără magistraţi.

In acest sens este nevoie urgentă de crearea unor mijloace eficiente pentru apărarea integrităţii, independenţei si reputaţiei magistraţilor.

Intărirea şi dezvoltarea unor relaţii de colaborare onestă şi justă cu mass-media naţională şi locală poate fi primul pas în acest sens.

Promovarea principiilor justiţiei, integrităţii şi a valorii umane din sistem  a fost uitată. Eu voi susţine şi promova aceste principii şi aceste valori prin toate mijloacele legale pe care le voi avea la îndemână.

6. Optimizarea volumului de muncă şi recompensarea justă a activităţilor profesionale

Dupa definirea şi stabilirea rolului justiţiei şi a judecătorului în societate se impune luarea unor măsuri urgente pentru stabilirea unor criterii clare referitoare la posibilitatea efectivă de a desfăşura activităţi de înalt grad profesional şi în timp rezonabil în condiţiile actuale, raportat la numarul de dosare, la complexitatea şi importanţa acestora.

Procesul a început la CSM printr-un proiect cu bune intenţii care însă în cei 6 ani nu a reusit să stabilească un volum optim de activitate, pentru ca în funcţie de acesta să poată fi calibrate instanţele, dar şi salarizarea magistratţilor. E clar că  acest proces va fi unul greu, dar  pot fi luate măsuri ca normarea muncii să devină efectivă, iar politica de resurse umane să corespundă nevoilor sistemului.

Trebuiesc identificate cauzele/procesele cu o mare complexitate şi stabilite complete specializate pentru judecarea acestora. Deasemenea este necesară identificarea cauzelor/proceselor cu caracter repetitiv pentru a putea fi standardizată soluţionarea acestora.

Trebuie regândit sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor şi în acest sens voi face imediat propuneri concrete care să poată fi puse în aplicare şi care să fie corelate şi cu celelalte măsuri propuse.

O componentă importantă a acestui proces este şi crearea de instrumente specifice muncii judecătorului cum sunt: manualul de proceduri (la care am lucrat într-un program Phare si care este aproape finalizat),  acces direct virtual la cartea funciară, la registrul comerţului, la cazierul penal, la cazierul fiscal, video conferinţa pentru cauzele cu inculpaţi din penitenciare aflate în alte localităţi decât instanţa sau cu afaceri judiciare.

Raportat la rolul judecătorului în societate, la importanţa socială a muncii depuse, la complexitatea dosarelor si consumul nervos necesar, consider că sistemul de salarizare trebuie să constituie pe viitor un factor de stabilitate, valorizare si recompensare justă a activităţii desfăşurate. Voi propune şi înfiinţarea  unor recompense suplimentare pentru toţi cei care vor depune eforturi deosebite si vor dovedi valoare în activitate dar şi devotament.

7. Evaluarea instantelor, introducerea instituţiei managerului de instanţă    si implementarea sistemului de management al calităţii

Trebuie să ne obişnuim să privim instanţa ca un templu al judecăţii, dar în acelaşi timp, ca o instituţie vie, dinamică şi performantă. Instanţa poate sa devină ceea ce s-ar putea numi “o curte” prin analogie cu termenul american sau englez.

De aceea trebuie să  evaluăm instanţele, să stabilim indicatori de performanţă şi standarde  de calitate organizaţională pentru acestea.  Evaluarea se referă la componentele structurii funcţionale a instanţelor şi devine obligatorie în contextul adoptării, dar mai ales a implementării noilor coduri. Va trebui să aveam o viziune cât mai completă dar şi corectă a întregului sistem judiciar înainte de implementarea noilor coduri pentru a putea lua cele mai bune decizii pentru stabilirea componentelor procesuale şi structurale ale instanţelor, pentru organizarea şi dimensionarea corespunzătoare a acestora.

Voi propune odată cu această evaluare şi introducerea unui sistem de management al calităţii ce poate să ne ofere o eficientizare a activităţii organizatorice a instanţelor şi voi susţine introducerea instituţiei managerului de instanţă, aşa cum deja exista în alte state din Europa şi cum s-a propus  printr-un proiect Phare la care am participat şi care   s-a dovedit eficient în instanţele pilot.

Prin aceste obiective principale asumate public îmi propun să devin unul din factorii activi de consolidare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii în justiţie în beneficiu statului de drept, al apărării independenţei justiţiei şi al respectării independenţei şi statutului magistratilor.

Judecător,
Ovidiu Puţura”

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.