Secţiuni » Sistemul judiciar » Alegeri CSM
Alegeri CSM

Candidatii pentru CSM in dialog cu alegatorii (2)
11.10.2010 | JURIDICE.ro, Alina MATEI

Secţiuni: Alegeri CSM, Content, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Luni, 27 septembrie 2010, a avut loc la Hotelul Intercontinental din Bucuresti, dezbaterea cu procurorii candidati de la parchetele de pe langa curtile de apel, dezbatere organizata de Friedrich Ebert Stiftung Romania, Freedom House Romania si Fundatia Konrad Adenauer.

Au fost prezenti:

– Elena HACH, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov

– George BALAN, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti

– Elisabeta DRAGUT, procuror general Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova.

Moderator a fost Laura Stefan.

Candidatii au fost invitati sa-si prezinte planurile pentru CSM.

Elisabeta DRAGUT

– este procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Criaova

– este magistrat de cariera de 19 ani, a functionat numai ca procuror, de 12 este la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, unde a inceput ca procuror de executie, procuror inspector, procuror general la al doilea mandat

– a optat pentru un proiect de management “mai de suflet pentru ca stand de vorba cu colegii am incercat sa nu-i plicitisesc cu cadrul legislativ”

– pleaca de la convingerea ca nu tot ce a facut CSM e rau, „cred ca trebuie sa existe o continuitate, apreciez ca acele programe care sunt eficient derulate de CSM trebuie continue”

– „membru CSM ales de noi a avut o activitate care a satisfacut in mare masura necesitatile, ne intalneam trimestrial”

– in sinteza, in 8 puncte a aratat ce va face in imediata perioada:

1. in ceea ce priveste resursele umane: „nu privesc aceste chestiuni doar la nivelul CSM, o reasezare a statului de functii la Ministerul Public, sa cream un echilibru intre functiile judiciare si cele nonjudiciare

– in prezent, dispozitiile din Legile 303, 304 nu sunt corelate cu regulamentele in ceea ce priveste corelarea programelor de activitate de la nivelul parchetelor de la curtile de apel, ”ca procuror general nu vei putea sa iti aduci la indeplinire obiectivele pentru ca nu poti sa faci decat recomandari la parchetele din subordine”. Sa nu ramana parchetele fara procurori. Trebuie avute in vedere mai multe criterii obiective (intinderea georgrafica, genul de infractionalitate care se dezvolta, stabilirea unor standarde nationale in materie de complexitate de cauze)

– trebuie regandit modul de promovare in functii de conducere, „se pune accent pe functia de memorare si nu pe atributiile de management”

– modul de evaluare trebuie gandit, procedura e greoaie in prezent, s-a lucrat la un proiect de evaluare al judecatorilor si procurorilor plecand de la criterii prevazute in lege

– o problema care s-a pus a fost componenta comisiilor de evaluare, e foarte greu sa procedezi ca procuror de executie sa evaluezi un procuror cu functii de conducere, o „propunere in acest sens ar fi ca evaluarea sa se faca dupa punerea in aplicare a proiectului de management”

– trebuie modificate dispozitiile privind pregatirea continua la nivel centralizat si descentralizat, „militez pentru o specializare a procurorilor si pregatirea pe anumite domenii”

– „ar trebui modificate si dispozitiile legale privind organizarea si functionarea CSM, actualele dispozitii nu sunt de natura sa indeplineasca rolul de garant al independentei justitiei, pentru ca practic cata vreme CSM nu are initiativa legislativa ci doar emite avize pe acte normative, posibilitatile sunt limitate”

– una din atributii este apararea independentei si impartialitatii judecatorilor si procurorilor, „nu de multe ori CSM a facut-o cu intarziere si netransparent”.

Laura STEFAN intervine si spune ca a expirat timpul.

Elisabeta DRAGUT

– aminteste de sistemul de sanctionare disciplinara fiind necesara o transparenta a procedurilor disciplinare.

Elena HACH

– multumeste pentru invitatie

– “candidatura mea se bazeaza pe cei  care trebuie reprezentanti in CSM , am 38 de ani, o varsta a maturitatii, de viata si profesionala, si doresc sa reprezint procurorii in CSM, bazandu-ma si pe experienta si clarviziunea colegilor mei, cei  care au cladit bazele acestei profesii peste tot in tara.

Am  15 ani de magistratura, sunt un procuror serios care a luat-o de jos, treapta cu treapta, si care crede cu tarie in trei atribute, care fac parte din fiinta noastra: suntem educati la cel mai inalt nivel parcurgand examene grele pentru a ne exercita profesia, avem un responsabilitate publica prin profesia pe care ne-am asumat-o dar avem si un statut care trebuie aparat si de la care nu trebuie sa ne abatem.Am inceput facultatea in anul 1990, primul an de libertate, cu gandul, pe care nu l-am abandonat niciodata ca o sa traiesc intr-o lume mai dreapta.”

 

– face o scurta prezentare a proiectului de obiective, proiectul nu este unul individual, este un proiect al tuturor colegilor de la parchetele de pe langa curtile de apel si nu numai, un proiect ce si-a propus sa raspunda problemelor intalnite in sistem din 2005 pana in prezent, un proiect la care a contribuit si experienta din cei doi ani si jumatate petrecuti in cadrul CSM la Directia legislatie, documentare si contencios. Proiectul este unul de sistem de aceea este amplu dar si pentru ca la fiecare problema a incercat sa gaseasca o solutie si un termen de rezolvare.

– a pornit in structurarea proiectului de la necesitatea ca CSM trebuie sa fie un real garant al independentei judecatorilor si independentei procurorilor.

– „privind lucrurile din aceasta perspectiva, devine evident ca pe primul loc in ierarhia obiectivelor din document programatic se afla statutul magistratului atins puternic de modificarile legislative, obiectivele propuse pentru prezervarea acestuia, pe locul al doilea, strategia de dezvoltare a justitiei si obiectivele propuse, iar pe locul al treilea, Consiliul Superior al Magistraturii, regandirea strategica a modalitatilor prin care Consiliul trebuie sa isi indeplineasca rolul de garant al independentei justitiei.

– independenta magistratului procuror nu este consfintita constitutional, fiind doar prevazuta in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea iar judiciara, nu sunt revizuite in privinta controlului exercitat de ministrul justitiei asupra activitatii procurorilor.” Are in vedere  modificarea dispozitiilor din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, dispozitii  ce reglementeaza organizarea Ministerului Public si controlul exercitat de ministrul justitiei asupra activitatii procurorilor,  precum si  propuneri pentru revizuirea Constitutiei, ce vor fi adresate Comisiei parlamentare ce va fi constituita in acest scop, in scopul consfintirii constitutionale a acestei independente.

– „lipsa de securitate a statutului nostru special, rezultatul fiind umilirea corpului magistratilor prin promovarea unei imagini publice negative, prin atitudinea de desconsiderare manifestata de celelalte puteri. CSM are rolul de a explica ce e cu acest statut, trebuie sa ne facem inteles acest statut prin  construirea unei relatii de colaborare cu societatea civila, mass-media, asociatii profesionale, cu celelalte puteri ale statului, relatie  care sa permita mediatizarea intensa si imediata a caracterului special al statutului magistratilor, numeroasele incompatibilitati si interdictii ce il caracterizeaza,  monitorizarea tuturor pozitiilor critice exprimate la adresa corpului nostru si exprimarea de indata a unei pozitii de principiu, pozitie ce trebuie sa transmita rolul CSM-ului de garant al independentei justitiei, modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii in vederea reglementarii riguroase a obligatiei Consiliului de aparare a reputatiei profesionale a judecatorilor si procurorilor, prin stabilirea unei proceduri caracterizate prin predictibilitate, transparenta si eficienta,construirea unei strategii de comunicare a CSM, consolidarea retelei purtatorilor de cuvant ai parchetelor, instantelor, crearea unei retele integrate a purtatorilor de cuvant ai sistemului judiciar, apta sa transmita rapid si simultan, informatii de maxim interes pentru justitie (apararea reputatiei profesionale a unui magistrat, avizul exprimat asupra unui proiect de act normativ in legatura cu activitatea autoritatii judecatoresti etc.), sustinerea de CSM a conferintelor de presa saptamanal, ulterior terminarii sedintelor de plen si sectii, iar in situatii de maxim interes, de indata.”

 

– ref. modul in care este conceputa procedura de ascensiune a judecatorului sau procurorului in sistemul judiciar nu respecta principiul demnitatii de care trebuie sa se bucure orice judecator sau procuror in functie, fie de executie, fie de conducere si nici performanta profesionala deja demonstrata, propune

1. regandirea procedurii de promovare in functii de executie, urmarindu-se eliminarea formelor de testare scrisa, stanjenitoare pentru un magistrat deja in functie, supus unei testari permanente in cursul anchetelor penale, al cercetarii judecatoresti, cat si unificarea modalitatilor de promovare, cu referire la modalitatea distincta de ocupare a unei functii de procuror in cadrul DIICOT si DNA si a numirii in aceste functii.

2. regandirea procedurii de promovare in functii de conducere prin implicarea colectivelor de magistrati, urmand ca cel care intruneste un anumit punctaj obtinut ca urmare a votului exprimat in Adunarea Generala, punctaj exprimat asupra vocatiei manageriale, sa participe la etapa sustinerii proiectului.

3. regandirea modalitatii de sustinere a proiectului, urmand sa fie verificate abilitatile specifice ale candidatului, prin implicarea acestuia in situatii imaginare, generate de continutul proiectului.

4. reinvestirea pentru un nou mandat, ca urmare a evaluarii performantelor manageriale demonstrate anterior.

5. corelarea procedurilor de promovare si evaluare in asa fel incat o evaluare corecta si un anume punctaj obtinut sa permita judecatorului sau procurorului sa promoveze, eliminandu-se testarea scrisa.

– ref. procedura de  numire in functiile de conducere din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie presupune implicarea ministrului justitiei, ceea ce afecteaza independenta ce trebuie sa caracterizeze intregul corp al magistratilor.

– aplicarea prin analogie a procedurii de numire in functiile din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procedura ce implica doar Consiliul.

– schimbarea competentei de a efectua propuneri pentru functiile de conducere din cadrul ICCJ si PICCJ in favoarea plenului CSM

– implicarea activa si efectiva a CSM in dezbaterea noului proiect de salarizare a personalului bugetar, cu accent pe salarizarea corespunzatoarea a functiilor de executie. „Aici precizez ca am avut onoarea de a face parte din delegatia AMR ce a negociat la CSM si Ministerul Muncii pe marginea proiectului legii de salarizare, reusind pe baza votului de incredere dat de colegii din toata tara in adunari generale sa impunem o grila de salarizare care ne aseaza acolo unde ne este locul si anume langa celelalte puteri.”

– in ceea ce priveste strategia de reforma a Ministerului Justitiei aduce in disctutie  necesitatea redimensionarii schemelor de personal, cu implicarea activa a CSM si unui studiu de impact.”

– modificarea Legilor 303, 304, 317 trebuie readuse in atentia Ministerului Justitiei

– ref. proiectele de modificare ale legilor justitiei, proiecte inaintate de CSM, Ministerului Justitiei inca din luna aprilie 2009, analizate in cadrul unei comisii tehnice constituite la nivelul MJ si CSM, au fost abandonate, propunand:

1. rediscutarea acestor proiecte in cadrul CSM, urmand ca o pozitie comuna a Consiliului sa fie transmisa MJ.

2. reactivarea comisiei tehnice de analiza a proiectelor de modificare a legilor justitiei, prin mesajul transmis oficial de CSM, ministerului.

3. repunerea in discutiei a proiectelor in integralitatea lor, nu numai sub aspectul obiectivelor specifice avute in vedere in strategia de functionare a justitiei.

– pozitia pasiva manifestata de CSM in relatia cu puterea executiva si legislativa, precum si in forurile europene, grefata si pe inconsistenta legislativa trebuie sa fie abandonata.

– modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, in sensul instituirii avizului conform la proiectele de acte normative ce intereseaza activitatea autoritatii judecatoresti:

1. instituirea unei proceduri stricte care sa prevada termene clare inauntrul carora Ministerul Justitiei sa ia in considerare propunerile CSM, cu larga consultare a magistratilor, propuneri ce vizeaza acte normative din domeniul justitiei (propunerea va fi inaintata Ministerului Justitiei). Termen: 2011

2. modificare legislativa prin care sa se asigure informarea Consiliului, cu privire la lucrarile Consiliului Economic Social, ori de cate ori se discuta proiecte de acte normative ce vizeaza independenta financiara a magistratilor.

3. constituirea unei echipe constituite din reprezentanti ai Ministerul Finantelor Publice, CSM, ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,  Inalta Curte de Casatie si Justitie, ai Ministerului Justitie si analizarea in cadrul acestei comisii a posibilitatii de stingere a datoriile restante reprezentand drepturi salariale recunoscute prin hotarari judecatoresti, prin emiterea unor bonuri de tezaur pentru garantarea recuperarii sumelor la termenele stabilite unilateral de debitor prin acte normative.

4. instituirea obligativitatii CSM de a participa la lucrarile Comisiilor Juridice din Parlament, ori de cate ori se discuta proiecte de acte normative ce intereseaza domeniul justitiei (modificare legislativa).

5. elaborarea si prezentarea Comisarului pentru probleme de Justitie de la Bruxelles a unui document ce va cuprinde actele normative ce infrang principiul autoritatii de lucru judecat si se subroga rolului magistratilor in procese (ordonante de urgenta de reesalonare a drepturilor restante, de limitare a daunelor morale ce se cuvin condamnatilor politic etc.).

6. instituirea obligativitatii CSM de a da curs, intr-un termen precis determinat, solicitarilor asociatilor profesionale ale judecatorilor si procurorilor, solicitari privind luarea de pozitie fata de probleme ce intereseaza domeniul justitiei (modificare legislativa).

– descongestionarea rolului plenului CSM de rezolvarea a unor chestiuni ce pot fi solutionate si asumate de comisiile constituite in cadrul CSM (interpretarea unor dispozitii legale, rezolvarea unor plangeri prealabile, participarea Consiliului la misiuni in tara si in strainatate, coordonarea activitatii INM si SNG, etc.).

– regandirea competentelor comisiilor constituite in cadrul CSM si conferirea dreptului acestora de a emite puncte de vedere.

Inspectia Judiciara trebuie sa fie independenta, organizarea de concurs la nivel national pentru ocuparea posturilor de inspectori, durata mandatului sa fie de 4 ani, coordonarea activitatii inspectiei judiciare de catre inspectorul sef si sefii de servicii, urmand ca plenul CSM sa fie informat cu privire la directiile de actiune propuse pentru o anumita perioada de timp,constituirea echipelor de inspectori in vederea efectuarii verificarilor din competenta Inspectiei Judiciare de catre inspectorul sef si cei doi sefi de serviciu,  posibilitatea de sesizare din oficiu a Inspectiei Judiciare cu privire la articole din presa.

– „e un proiet amplu pe care l-am postat pe site-ul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov”.

George BALAN

– „pozitia mea e usor mai dificila dupa interventiile de substanta ale colegelor”

– este procuror din 1990

– lipsa colegilor la acesta dezbatere poate avea o fateta pozitiva in sensul ca si-au format o opinie

– „nu am sa fac prezentarea proiectului, e public, o discutie cu dumneavoastra si cu colegele mele e mai utila”

– proiectul este un cumul de idei, toate contin elemente noi

– de esenta pentru functionarea CSM sunt doar 3 aspecte:

1. CSM necesita masuri simple, „cu cat le vom complica cu atat sistemul va deveni mai complicat si mai ineficient”

– totul pleaca de la Constitutie care este garantul independentei Justitiei, se pot construi foarte multe, „degeaba facem proiecte daca problema e la executiv, politicile publice, penale, de reforma a justitiei au avut la baza o vointa politica”

– „ce vrem de la CSM? garantul independentei justitiei sau garantul aplicarii politicii executivului?”

– crede ca lucrurile se pot reduce la 3 aspecte:

1. acordarea posibilitatii de a promova intiative legislative

2. avizele sunt consultative si de multe ori nu se au in vedere

3. transparenta activitatii

– reforma trebuie sa vina din interiorul sistemului, „CSM trebuie sa devina principalul motor al reformei din interior, orice reforma exterioara, acestea au inceput si s-au sfarsit cu guvernele”

– reforma din interior ar putea genera o performanta mai ridicata a sistemului

– „ce ne dorim de la sistem? un sistem formal, amorf sau unul dinamic? sunt probleme la care reforma din interior ar trebui sa raspunda”

– Codurile sunt din 1968, „cum putem functiona cand baza functionarii sistemului nostru nu a fost abordata direct, productiv si real?”

Laura STEFAN

– intreaba care este viziunea cu privire la aplicarea noilor Coduri, folosirea INM pentru pregatirea magistratilor, ce masuri ar putea CSM sa ia pentru ca aceste coduri sa poata fi aplicate

George BAlAN

– aplicarea noilor coduri e vointa politica a unei structuri a executivului, „el exprima politica acestui executiv, noi trebuie sa le aplicam”

– sistemul judiciar nu e pregatit sa le aplice

– o astfel de reforma insititutionala care necesita schimbari arhitecturale juridice necesita foarte mult timp „nu am simtit in politicile publice ale Ministerului Justitiei aceasta problema”

– din momentul intrarii in vigoare a Codurilor „ne aflam in alta zodie a functionarii sistemului judiciar”

– sistemul in fundamental e acelasi, „nu facem decat sa aplicam modificari peste modificari, stau si ma intreb cum le vom aplica, ce resurse vom avea, suportul financiar e scazut, la nivel de salarizare, investitii, e putin probabil sa operationalizam aceste coduri fara a avea resursa necesara, discutam de forme de pregatire, de unde vor fi resurse financiare, cine ii va organiza, cum le vom organiza, intru intr-un derizoriu al organizarii, sunt foarte sceptici colegii cu privire la aplicarea lor”.

Elena HACH

– crede cu tarie cu vointa politica nu trebuie aplicata automata, in cazul codurilor vointa executivului a primit votul legislativului, abia de la acel moment putem discuta de aplicare si nu inainte, critica o altfel de pozitie si crede ca este profund gresit daca viitorul CSM va merge pe drumul acesta, de aplicare automata, fara cracnire a vointei puterii executive.

– CSM trebuie sa gaseasca resurse financiare pentru pregatirea profesionala, nu trebuie uitat ca aceste coduri nu au fost editate de ministerul justitiei, ceea ce ar trebui facut in primul rand

– anumite aspecte din coduri sunt chiar salutare, cum ar fi acordul de recunoastere a vinovatiei, etc„am in lucru 200 de dosare, unele pe niste spete care nu ar trebui sa fie in atentia procurorului”

– dintre avantajele noilor coduri aminteste principiul oportunitatii actiunii penale

– este necesara insa redimensionarea schemelor de personal corelativ avizarii tuturor magistratilor asupra continutului codurilor

– implementare reusita presupune intai cunoasterea de catre destinatari a ceea ce urmeaza sa se aplice.

George BALAN intervine si arata ca a spus „ca aceste coduri trebuie sa le aplicam”.

 

Elisabeta DRAGUT

– crede ca la momentul actual „nu suntem pregatiti nici logistic, nici financiar”

– noile Coduri aduc dispozitii „care ne vor ajuta, dar daca va trebui sa le aplicam cred mai mult intr-o pregatire profesionala descentralizata, intr-un schimb de experienta la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel pentru a crea o practica judiciara unitara”

– opiniile cu privire la Coduri au fost cerute intr-o perioada foarte scurta, cand colegii se aflau in concedii de odihna.

Au urmat intreabarile din partea magistratilor prezenti.

Nelu CIOABANU, procuror general adjunct Parchetul Militar de pe langa Curte Militara de Apel

– intreaba „cum vedeti transparentizarea activitatii Consiliului in domeniul decizional, cum vedeti caracterul proactiv al Consiliului?”

Elisabeta DRAGUT

– lipsa de transparenta s-a manifestat prin nepublicarea ordinei de zi, aparitia unor puncte noi pe ordinea de zi

– „sa fim permanent in contact cu colegii”

– in materie disciplinara, apararea reputatiei trebuie sa reprezinte o preocupare permanenta dar nu trebuie sa afecteze capacitatea de a lua decizii intelepte

– CSM trebuie sa manifeste o transparenta totala in materie disciplinara, s-au dat solutii diferite in spete similare

– votul sa fie public si „sa explicam de ce am luat o decizie:”

Elena HACH

– solutiile pentru inlaturarea lipsei de transparenta decizionala:

1. inregistrarea tuturor sedintelor de Plen si ale sectiilor si transmiterea CD/DVD-urilor la curtile de apel si la parchetele de pe langa curtile de apel

2 imediat terminarii sedintei, in cazuri importante, cum ar fi avizarea unui act normativ, apararea reputatiei profesionale a unui magisstrat, CSM sa „iasa cu un comunicat de presa, preluat de purtatorii de cuvant din reteaua purtatorilor de cuvant.

3. latenta manifestata de CSM trebuie inlaturata prin pozitii active,  prin demersuri la Comisiile Juridice din cadrul Parlamentului,la ministerul justitiei, urmand ca acesti membri sa explice de ce anumite proiecte ar trebui  admise/respinse, cu atat mai mult cu cat ei sunt practicieni si au in spatele lor punctele de vedere exprimate de toti magistratii din tara

– in relatia cu Ministerul Justitiei pledeaza pentru o relatia activa, proiectele nu trebuie lasate in sertarele Ministerului Justitiei, CSM sa intrebe oficial dupa 10/30 zile, de la trimiterea proiectului de ce acesta a fost abandonat, iar in caz contrar sa ceara ministrului justitiei, membru de drept al CSM, sa inainteze proiectele de indata Guvernului.

– „e esential ca CSM trebuie sa fie cel care deschide drumurile si nu asociatiile profesionale, CSM trebuie sa fie in fata asociatiilor profesionale, nu in spatele acestora”.

George BALAN

– cel mai important e transparenta in atitudinea colegilor care voteaza sau nu voteaza (mi-aduc aminte de un coleg care se abtinea), a nu vota e cel mai rau lucru pe care poate sa-l faca un membru CSM

– „modalitatea tehnica de acces la decizii e tot o chestiune tehmica, se pot face site-uri, se pot transmite mesaje”

– in ceea ce priveste predictibilitatea carierei: fara a motiva respingerea unui detasari, de exemplu, va fi complicat, a le motiva, a face o practica, si a deveni publice e mai important

– „CSM va trebui sa depaseasca stadiul pe care il are al doilea MJ, trebuie sa fie cureaua de transmisie intre mesajele colegilor si ce anume se transmite

– orice organizatie birocratica are o latenta, „CSM arata ca functioneaza ca un minister”

– „intrebarea cred ca a vizat altceva, ce va face SM cu privire la atacurile adresate sistemului, lucrurile stau in acelasi registru”

– „cum reactioneaza sistemul la situatii extrem de neplacute (colegi purtati pe la tv in diferite ipostaze, intr-o febrila campanie mediatica), nu stim cat de vinovati/nevinovati sunt, stiu ca pana la stabilirea vinovatiei nu trebuie procedat astfel, multi din justitie ne califica pe toti in acelasi fel, CSM nu a luat nicioddata atitudine”

– in ceea priveste sursele presei se intreaba daca nu cumva acestea sunt din interiorul sistemului

– „da, sunt sigur ca nu e bine ce se intampla, magistratii trebuie sa beneficieze de aceeasi protectie ca si orice cetatean”.

Luminita PALADE, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti

– „avem o criza economica, de valori, rolul CSM de garant al independentei Justitiei e deosebit de important”

– fiecare dintre candid sa nominalizeze 3 dintre pargiile pe care le are CSM pentru intarirea rolului de garant al independentei justitiei,  exceptand initativa legislativa

– a doua intrebare: cum vad candidatii compozitia aparatului tehnic al CSM, CSM avand un aparat tehnic in care functioneaza multi detasati, da exemplu Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, de unde multi procurori sunt detasati la CSM, detasarile determinand o fluctuatie constanta de personal.

Elisabeta DRAGUT

– militeaza pentru asigurarea autonomiei financaire a puterii judecatoresti, alocarea resurselor materiale si financiare necesare bunei functionari a justitiei, o asigurare a independentei reale a judecatorilor si procurorilor prin stabilirea unui statut predictibil

– un rol mai activ al CSM, o implicare a membrilor pe palierul apararii reputatiei profesionale, prezenta in Comisiile Juridice ale Parlamentului, loby, implicare

– aparatul tehnic e foarte incarcat, multe din atributiile aparatului tehnic ar putea fi realizat de persoane cu studii juridice.

Elena HACH

– pledeaza pentru prezenta magistratilor doar la Directia legislatie, „fara parerea magistratilor acolo nu putem face fata”

– in legatura cu prima intrebare: „CSM trebuie sa demonstreze in primul rand ca este independent, un prim semn ar fi votul public exprimat de membrii,  e absolut normal sa existe dreptul si posibilitatea fiecarui membru sa voteze public”

– „votul mi-l voi exprima public in cazul alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistratilor, nu ma voi ascunde in spatele caracterului secret al votului. E timpul sa aratam ca putem fi responsabil. In concret, parghiile pe care trebuie sa le actioneze CSM-ul sunt:

– pozitii active la Comisiile Juridice din Parlament, pozitii active in discutiile cu reprezentantii puterii executive pe proiecte initiate de acestia

– „am gandit o noua forma a Comisiilor CSM, constituite din trei membrii, din care unul va avea calitatea de presedinte, ei insusi isi vor expune opiniile motivat, in aceste comisii, cu suportul aparatului, urmand ca in plen sau in sectii sa se discute punctele de vedere ale acestor comisii. Sa aiba drept de vot in aceste comisii, sa se elaboreze un punct de vedere al Comisiei si sa fie sustinut in sedintele de plen comisiile: a. Comisia ce se ocupa cu solutionarea investigatiilor solicitate de magistrati si fata de magistrati, exceptand domeniul raspunderii disciplinare;

b. Comisia ce se ocupa de aparatul propriu al CSM si Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului;

c. Comisia ce se ocupa de transferuri, delegari, detasari;

d. Comisia pentru promovarea si evaluarea profesionala a magistratilor;

e. Comisia pentru promovarea magistratilor in functii de conducere;

f. Comisia pentru reforma judiciara si administrarea justitiei;

g. Comisia pentru organizarea judiciara;

h. Comisia pentru formare profesionala;

i. Comisia pentru analizarea bilantului CSM, pentru analizarea activitatii acestei autoritati”.

George BALAN

– sistemul judiciar e destul de sarac in a prezerva indepenenta magistratilor

– e important un vot responsabil

– CSM s-a transformat in al doilea MJ, nu cred ca un numar atat de mare de magistrati ar trebui sa-si desfasoare activitatea acolo, „ei sunt magistrati in primul rand”.

Luminita PALADE

– cum vad candidatii responsabilizarea membrilor CSM astfel incat fiecare dintre membrii sa nu se mai ascunda in spatele votului.

George BALAN

– ar fi necesara modificare legislativa

– „ce dorim de la CSM? organism colectiv sau fiecare sa-si asume responsabilitati, degeaba spun eu ca vor putea fi revocati membrii, lucrurile sunt complicate”

– crede in responsabilizarea noilor membrii, „daca nu credem in colegii nostri probabil ca nu vom crede nici in noi”.

Elena HACH

– votul e secret in CSM conform Constitutiei, dar nu ma voi ascunde in spatele acestui carcter secret, voi vota public

– propune inregistrarea sedintelor de Plen, „colegii vor stii ce s-a intamplat, ce pozitii am avut”

– intalniri trimestriale/semestriale cu colegii pe baza proiectului pentru CSM, urmand sa fie analizate obiectivele propuse, raport anual, urmand ca fiecare membru sa raspunda in fata colegilor cu privire la obiectivele ce si le/a propus

– Concluzia solutiile exista, sunt extrem de simple simple, nu e nevoie de modificari legislative, cer doar vointa membrului CSM si mai ales dorinta sa de a/si reprezenta colegii respinsabil si mai ales corect departe de orice grup de interese.

Elisabeta DRAGUT

– o transparenta totala au exprimat-o toti colegii, a votului, a responsabilitatii in fata colegilor

– „nu vad un raspuns, intrebarea a fost care va fi solutia daca adunarile generale care te-au ales nu au la indemana procedura revocarii, ce putem face in plus, poate o responsabilizare a fiecarui membru, sa stabilim atributii pentru membrii CSM”.

Elena HACH

– daca increderea e pierduta, exista solutia demisiei, nu este normal sa te cramponezi de scaunul de membru CSM asteptand procedura revocarii, e sub demnitatea unui magistrat.

Nelu CIOBANU

– „demisia e un buton ascuns, nu s-a gandit nimeni”

Viorica COSTINIU

– este bucuroasa ca se afla la aceasta dezbatere, „poate vi se pare neavenit insa am avut sansa sa lucrez ani de-a randul cu CSM”

– „as intreba ce credibilitate credeti ca aveti fata de masa de procurori votanti cata vreme v-ati angajat sa conduceti un parchet, in baza unui nou mandat, chestiuni care raman in suspensie. Nu vor spune ca pentru o alta functie veti pleca?”

Elisabeta DRAGUT

– intrebarea o vizeaza

– „nu cred ca ocupand o functie de conducere as fi mai putin credibila, decizia e de a-mi da demisia, de regula, sunt un om corect”

– colegii au analizat si au apreciat „ca merit aceasta onoare, e si o situatie fericita la Craiova, am avut sansa sa participam in echipa la concurs”

– oricare din colegi se vor putea inscrie la concurs

– „nu poti sa-ti exerciti atributiile intre doua navete, doua masini”

– „am fost multiumita pentru ca la nivelul Parchetului, fostul reprezentant periodic a a vut un contact cu colegii din teritoriu fiindu-i transmise toate aceste probleme, eu nu am ce sa-i reprosez”.

Viorica COSTINIU

– legat de resursele umane, „sunt de acord cu domnul Balan, CSM e un al doilea Minister al Justitiei, intreaba care e relatia individuala cu politicienii si relatia CSM cu politicul

George BALAN

– „ca unul din oamenii care am indeplinit functiile pe toate palierele, nu merge sa fii si sef si membru CSM, e un mesaj real, ultimii 6 ani ne-au aratat cine e sef”

– CSM nu poate fi seful instantelor si parchetelor, CSM are cu totul si cu totul alte atributii

– fiecare din cele doua structuri trebuie sa se ocupe cu ceea ce le confera legea, „CSM trebuie sa fie reprezentantul magistratilor si nu seful lor”

– „am reusit sa ating cam tot ce mi-am propus in materie de sef al parchetelor”

– „e complicat sa spui ce relatie ai cu politicul, in viata de zi cu zi, te poti intlani, ai un coleg de facultate care e politician, nu cred ca trebuie sa ascunzi”

– exsta o singura cale – insitutionala, nu individuala, alta relatie nu poate exista.

Elena HACH

– neaga categoric o relatie individuala cu politicul, individual nu avem calitatea de a reprezenta CSM-ul, doat impreuna suntem CSM, un veritabil organ colegial. Daca gandim altfel, ajungem la teza imbratisata de actualul CSM, teza potrivit cu care trei dintre membrii continua mandatele si dupa 2010, rupandu-se legatura indisolubila dintre toti membrii si CSM ca institutie (invoca scrisoarea deschisa adresta CSM ref. prelungirea mandatului celor 3 membrii)

– membrii CSM nu pot discuta in numelel lor de membri ci doar ca organ colectiv in ceea ce priveste relatia cu politicul

– sunt 3 puteri in stat, „CSM fara o relatie de colaborare cu puterile statuluui nu va reusi, pledez pentru o relatie de colaborare”.

Elisabeta DRAGUT

– este pentru o relatie institutionala

– reusita procesului de modernizare nu va fi posibila decat in masura in care se vor respecta si consulta cu celelalte puteri.

Viorica COSTINIU

– exista o deficienta legislativa pe care membrii actuali nu s-au gandit sa o rezolve, sunt 5 procurori in CSM. Astfel ca intr-un mandat de 6 ani este posibil ca un procuror sa indeplineasca de doua ori functii de conducere.

– AMR a contestat Hotararile CSM de numire a presedintelui si vicepresedintelui anul acesta

– intreaba care este rezolvarea acestei probleme in conditiile in care vor fi colegi cu procurori care au indeplinit deja doua mandate de conducere a CSM, nefiind exclus in noul CSM sa existe un al treilea mandat.

Elisabeta DRAGUT

– procurorii sunt nemultumiti ca exista o disproportie intre numarul judecatorilor si cel al procurorilor

– trebuie creat un echillibru in luarea deciziilor

– o modificare legislativa privind alegerea membrilor CSM nu e una care sa asigure principiul reprezentativitatii

– „am pledat pentru un tratament de egalitate cata vreme mai suntem in categoria magistratilor, m-am opus schimbarii statutului magistratilor, daca independenta e numai in solutii as merge si mai departe, va fi foarte greu”.

Viorica COSTINIU

– „m-au uns pe suflet unele din vorbe insa ce ati face la situatia data?”

Elisabeta DRAGUT

– dispozitiile legii sunt calre, membrii beneficiaza de un mandat de 6 ani

– „ar trebui sa faci ceva, vicepresedinte poti fi o singura data”.

Elena HACH

functia de presedinte poate fi ocupata de un procuror, membru CSM

– „problema o abordez si din punct de vedere al duratei mandatului de presedinte/vicepresedinte

– e mult prea scurt, nu se prea poate face foarte mult, nu e echitabil pentru procurorii reprezentati, nu e eficient si nici operativ, as pleda pentru modificare a duratei mandatului de presedinte/vicepresedinte. Cert este ca trebuie”

George BALAN

– „voi candida pentru functia de presedinte al CSM”.

Pentru Juririce.ro, Alina Matei

A se vedea si Candidatii pentru CSM in dialog cu alegatorii (1)

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti