« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
11 comentarii

Aprecieri privind accesul la dosarul de urmarire penala
20.10.2010 | Marinela CIOROABĂ, Florin RADU

Secţiuni: Drept penal, RNSJ | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust

1. Potrivit art. 171 al. 1 C. pr. pen., invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.

Conform art. 172 C. pr. pen., in cursul urmaririi penale, aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii. Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala, daca exista dovada ca aparatorul a fost incunostintat de data si ora efectuarii actului.

De asemenea, aparatorul are dreptul de a se plange, daca cererile sale nu au fost acceptate.

In dezvoltarea textelor legale aratate mai sus, doctrina de specilitate arata – in esenta – ca activitatea aparatorului in cadrul procesului penal este una de o importanta vitala, partile avand dreptul sa fie asistate de un avocat, acesta din urma avand o serie de drepturi, cum ar fi: redactarea de acte, formularea de cereri si memorii, luarea contactului cu partea pe care o apara, asistarea la actele de urmarire penala etc. [1]. Mutatis mutandis, drepturi similare regasim si in cazul partilor procesului penal.

2. La o analiza a reglementarilor in materie, de lege lata, precum si a literaturii de specialitate, observam ca nu se arata [2], respectiv, nu se dezbate problema accesului la actele dosarului penal, in faza de urmarire penala, al participantilor la proces, precum si al aparatorilor lor. Mai mult decat atat, in practica organelor de urmarire penala si cercetare penala, se intalnesc extrem de des situatii in care acestea interzic, total sau partial, accesul la actele aflate in dosar. Motivatia avansata pentru o asemenea optica este aceea ca ”urmarirea penala este secreta” si ca ”nu exista un text  legal expres care sa permita accesul la dosar” [3].

Apreciem ca aceasta practica este gresita, cel putin in masura in care ea interzice de plano accesul la dosarul de urmarire penala.

3. Fara sa intram prea mult in amanunte [4], art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (in continuare, ”Conventia”) presupune, printre altele, egalitatea armelor (manifestata prin posibilitatea data partilor de a-si expune cauza in fata organelor judiciare, fara a fi dezavantajate in fata partilor adverse ori organelor de urmarire penala, dreptul de a se familiariza cu probele dosarului, dreptul de a combate sustinerile si argumentele partilor adverse), dar si inlesnirile necesare pregatirii apararii (concretizate prin timpul fizic ce trebuie acordat pregatirii apararii, comunicarea libera cu avocatul, accesul la dosar si chiar dreptul ca sedintele de judecata sa nu se prelungeasca excesiv).

Adaugam precizarea, deosebit de importanta, ca, desi ar parea ca aceste garantii se acorda doar in faza de judecata, ele sunt aplicabile in egala masura si etapei procedurale a urmaririi penale, aceasta fiind parte din procesul penal si caracterizandu-se prin aceea ca in timpul ei se administreaza majoritatea probelor.

4. Observam, asadar, ca (cel putin) aceste doua principii garanteaza dreptul partilor si aparatorilor lor de a accesa actele aflate la dosarul cauzei, in cadrul urmaririi penale, adica inainte de momentul prezentarii materialului de urmarire penala. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (in continuare, ”Curtea)” este destul de bogata in acest sens.

Astfel, in cauza privind societatea comerciala Forum Maritime, Curtea a stabilit ca s-a incalcat dreptul acesteia la un proces echitabil, prin aceea ca avocatul angajat nu a avut acces la actele dosarului de urmarire penala [5].

Curtea a apreciat ca, in speta, nici reclamanta, nici avocatul acesteia nu au avut acces la actele depuse de catre invinuiti sau intocmite de parchet, acte aflate in dosarul de urmarire penala. In aceste conditii, Curtea a considerat ca dreptul reclamantei de a-si prezenta cauza in fata procurorului a fost afectat de limitarea accesului acesteia la dosarul de urmarire penala [6].

5. Nu doar tara noastra a fost sanctionata pentru limitarea accesului la dosarul de urmarire penala. Astfel, in cauza Vermeulen vs. Belgia [7], Curtea a aratat ca a existat o imposibilitate, pentru reclamant, de a beneficia de o reala procedura contradictorie, aceasta insemnand oportunitatea pentru partile unui proces de a lua cunostinta de orice dovada sau observatie prezentate judecatorului de catre ”un functionar independent” (procuror) si de a le discuta cu celelalte parti.

In egala masura, in cauza Kuopila vs. Finlanda [8], Curtea a decis ca nerespectarea dreptului de acces la piesele dosarului conduce automat la incalcarea principiului egalitatii armelor. In concret, reclamanta a fost instiintata cu privire la actele dosarului doar la finalul urmaririi penale (conceptie identica cu cea din Romania), neavand posibilitatea, deci, sa aceseze dosarul si sa poata combate, analiza probele administrate de organele de urmarire penala. Mai mult decat atat, Curtea precizeaza ca nu pot fi indeplinite cerintele unui proces echitabil in cazul in care un procuror sau un judecator este lasat sa decida arbitrar daca o declaratie sau un alt document important este considerat suficient de important pentru a fi comunicat partilor procedurii.

6. In mod similar s-a decis intr-un alt caz, aratandu-se ca se incalca dreptul la un proces echitabil daca organele judiciare ii prezinta dosarul invinuitului doar cu putin timp inainte de inceperea judecatii [9]. Acordarea dreptului de acces la dosar dupa terminarea urmaririi penale nu poate acoperi sub nici o forma ingradirea acestui drept in timpul acesteia, cu atat mai mult cu cat, inainte de inceperea judecatii, reclamantul a fost nevoit sa studieze 17.000 de pagini ale dosarului de urmarire penala, in 20 de zile.

O hotarare relevanta pentru subiectul supus discutiei este si cea privind pe reclamantii Rowe si Davis, vs. Marea Britanie [10]. Curtea releva faptul ca, desi, in conditii limitative si speciale, dreptul de acces la dosar poate fi limitat, totusi, in general, procurorul nu poate tine secret dosarul de urmarire penala, nici macar cu acordul instantei de judecata. De asemenea, se arata ca, in cazul limitarii dreptului de acces la dosar, organele judiciare trebuie sa ia masuri pentru compensarea dificultatilor create apararii prin aceasta limitare [11], propunandu-se, in Marea Britanie, infiintarea unui asa-numit ”avocat special”, care sa reprezinte si sa sustina interesele justitiabililor, avand si un rol important in luarea deciziei asupra catalogarii datelor din dosarele penale ca fiind sau nu de interes national ori de securitate, astfel incat sa fie sau sa nu fie accesibile partilor.

In sfarsit, in cauza Jespers [12], Comisia Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca este imperios necesar ca reclamantul sa fi fost lasat sa se ”familiarizeze” cu actele dosarului de urmarire penala; acest lucru nu este prevazut expres de Conventie, insa el trebuie dedus din textul art. 6, pct. 3, lit. b).

7. Asa cum anticipam mai sus, dreptul de acces la dosarul de urmarire penala poate avea unele limitari. Ele sunt, insa, absolut exceptionale, bine justificate si limitate in timp.

Apeland din nou la jurisprudenta instantei de la Strasbourg, ne oprim asupra cauzei Kamasinski [13], in care Curtea a precizat ca, uneori, in functie de circumstantele concrete ale cauzei si de garantiile compensatorii din legislatia nationala, organul de urmarire penala poate sa limiteze dreptul justitiabilului la dosar, dar cu conditia, sine qua non, de a il prezenta avocatului sau, care neaparat trebuie sa aiba acces la dosar in tot cursul procesului, precum si dreptul de a face copii de pe actele dosarului, copii pe care, desigur, sa le poata prezenta justitiabilului – clientul sau.

8. Concluzionand, apreciem ca exista argumente suficient de pertinente, logice si convingatoare in sensul opiniei ca dosarul de urmarire penala trebuie sa poata fi accesat de catre parti si de catre aparatorii lor, desigur cu anumite exceptii. Doar circumstante exceptionale pot aduce limitari acestui principiu. Vom spune, in alta ordine de idei, ca faza de urmarire penala nu este ”secreta”, ci doar ”nepublica”, in sensul ca la efectuarea actelor de urmarire penala, nu pot asista persoane straine de cauza, asa cum se intampla in cazul judecatii, unde sedinta de judecata este publica.

Ne gandim, de asemenea, ca, in cazul dosarelor penale in care se formuleaza propunere de arestare preventiva, atunci cand dosarul ajunge la instanta de judecata, invinuitul si aparatorul sau au acces la dosar. Oare care este logica pentru care, daca se face propunere de arestare, exista acces la dosar, pe cand, daca nu se formuleaza o asemenea propunere, partilor le este interzis dreptul de a studia doarul ?!

9. Ca este asa cum sustinem noi in prezentul demers, o confirma si legiuitorul noului Cod de procedura penala [14], unde regasim dispozitii diferite de actuala reglementare, dar perfect concordante cu jurisprudenta Curtii si cu logica juridica. Astfel, art. 94 prevede:

”(1) Avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv.
(2) Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informatii din dosar, precum si de a obtine fotocopii pe cheltuiala clientului.
(3) In cursul urmaririi penale, procurorul stabileste data si durata consultarii intr-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de urmarire penala.
(4) In cursul urmaririi penale, procurorul poate restrictiona motivat consultarea dosarului de catre suspect, inculpat sau avocat, pe o perioada de cel mult 15 zile, daca prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfasurari a urmaririi penale.
(5) In cursul urmaririi penale, avocatul are obligatia de a pastra confidentialitatea sau secretul datelor si actelor de care a luat cunostinta cu ocazia consultarii dosarului.
(6) In toate cazurile, avocatului nu-i poate fi restrictionat dreptul de a consulta declaratiile partii sau ale subiectului procesual principal pe care il asista sau il reprezinta.
(7) In vederea pregatirii apararii, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunostinta de intreg materialul dosarului de urmarire penala in procedurile desfasurate in fata judecatorului de drepturi si libertati privind masurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participa.”

Aceasta reglementare reda, practic, cele sustinute de noi si respecta, in sfarsit, jurisprudenta CEDO in materie. Este un argument in plus pentru ideea ca accesul la dosarul de urmarire penala nu poate fi restrictionat, decat in cazuri cu totul deosebite, temeinic motivate.


[1] A se vedea, pentru detalii, A. S. Tulbure, A. M. Tatu, Tratat de drept procesual penal, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p. 82-85; V. Pavaleanu, Drept procesual penal, partea generala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 171-174.

[2] Art. 294 alin. 2 C. pr. pen. precizeaza ca  inculpatul, celelalte parti si aparatorii lor au dreptul sa ia cunostinta de actele dosarului (doar) in tot cursul judecatii.

[3] In stransa legatura cu aceasta opinie, se sustine in practica – in mod fundamental gresit dupa parerea noastra – ca, pentru a fi anuntat despre efectuarea actelor de urmarire penala, avocatul trebuie sa depuna la dosar o cerere scrisa, prin care sa solicite expres sa fie anuntat. Daca nu exista o asemenea cerere, aparatorul nu ar trebui sa fie instiintat.

[4] Pentru acestea a se vedea R. Chirita, Dreptul la un proces echitabil, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008; O. Predescu, M. Udroiu, Convenția europeana a drepturilor omului și dreptul procesual penal roman, Editura C. H. Beck, București, 2007, p. 258-489; R. Chirita, Conventia europeana a drepturilor omului, comentarii si explicatii, vol. I, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2007, p. 233-440.

[5] A se vedea CEDO, cauza Forum Maritime vs. Romania, nr. 63610/00 si 38692/05, publicata la www.echr.coe.int.

[6] Fiind vorba despre o hotarare ce priveste Romania si pentru a oferi cu fidelitate argumentatia Curtii, redam textul original al paragrafelor 137 si 138 din hotarare: “137. Eu égard à l’ensemble des circonstances de l’espèce, la Cour considère que les restrictions apportées tout au long de la procédure à l’accès de la requérante, qui était assistée d’un avocat, aux pièces versées au dossier des poursuites par les accusés ou rassemblées par le ministère public ont entaché d’iniquité la procédure concernant la plainte pénale avec constitution de partie civile déposée par l’intéressée. 138. Partant, il y a eu violation de l’article 6 § 1 de la Convention“.

[7] A se vedea CEDO, cauza Vermeulen vs. Belgia, nr. 19075/91, par. 33; in acelasi sens: Lobo Machado vs. Portugalia, nr. 15764/89, par. 31; Bendenoun vs. Franta, nr. 12547/86, par. 52, toate publicate la www.echr.coe.int.

[8] A se vedea CEDO, cauza Kuopila vs. Finlanda, nr. 27752/95, par. 27-28, publicata la www.echr.coe.int.

[9] A se vedea CEDO, cauza Ocalan vs. Turcia, nr. 46221/99, par. 138-144, publicata la www.echr.coe.int.

[10] A se vedea CEDO, cauza Rowe si Davis vs. Marea Britanie, nr. 28901/95, par. 54-55; 46-49, publicata la www.echr.coe.int.

[11] A se vedea in aces sens si CEDO, cauza Dowsset vs. Marea Britanie, nr. 39482/98, par. 35-36.

[12] A se vedea Comisia Europeana a Drepturilor Omului, cauza Jespers vs. Belgia, nr. 8403/78, par. 56, publicata la www.echr.coe.int.

[13] A se vedea CEDO, cauza Kamasinski vs. Austria, nr. 9783/82, par. 87-88, publicata la www.echr.coe.int.

[14] Adoptat prin Legea nr. 135/2010, publicata in Monitorul  Oficial al Romaniei, partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010. Noul Cod de procedura penala va intra in vigoare la data care va fi stabilita prin legea de punere in aplicare a acestuia.


Florin RADU
Avocat, Baroul Hunedoara

 
Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 11 de comentarii cu privire la articolul “Aprecieri privind accesul la dosarul de urmarire penala”

  1. Catalin Racaceanu spune:

    Cear fi sa trimiteti materialul de mai sus la toti procurorii si politistii din tara ca poate se prinde ceva de ei. Nu de alta dar au probleme mari din acest pct de vedere

  2. suede spune:

    Avocatul are acces la dosar cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, cand clientul ia la cunoştintă de toate actele din dosar.Spre deosebire de judecată, caz în care legiuitorul a prevăzut în mod expres că aceasta se desfăşoară în şedinţă publică, oral, nemijlocit si în contradictoriu, în ceea ce priveşte faza de urmărire penală legiuitorul nu a prevăzut nicăieri caracterul public al acesteia care ar da dreptul apărătorului de a avea acces la dosarul de urmărire penală ci doar dreptul de „a asista” la efectuarea oricărui act de urmărire penală. Mai mult, în situatia în care apărătorul ar avea acces la dosar, care ar mai fi logica si utilitatea institutiei prezentarii materialului de urmărire penală???

    • luckystar spune:

      pt cei mai multi politisti si procurori, „asistarea de catre avocat” inseamna ca avocatul sa stea cuminte pe un scaun, fara sa zica nimic. la sfarsitul efectuarii actului de urmarire penala, e intrebat daca are probe, cereri etc.
      pai, cum sa aiba cereri sau probe, cand – pt a le formula – avocatul trebuie sa cunoasca dosarul.
      de exemplu, cum sa ceara avocatul o completare la o expertiza sau o alta expertiza, cand el nu poate cunoaste raportul de expertiza existent la dosar ??!!
      sau, cum ar putea sa ceara reaudierea unui martor, cand nu i se prezinta declaratia initiala a martorului ??!!
      cat despre caracterul public al urmaririi penale, nu a zis nimeni niciodata asa ceva. urmarirea penala nu e publica, dar nici secreta fata de partile dosarului.

  3. cotili spune:

    Este firesc si in interesul urmaririi penale ca invinuitul sa afle de anumite probe doar in momentul oportun. Este notoriu ca daca avocatul vede o proba inainte de prima declaratie a invinuitului, acesta va declara deja gasind o explicatie pentru proba respectiva. Deci, e logic si rational sa nu stie de anumite probe decat cand e cazul.
    Iar faptul ca la arestare preventiva vede dosarul, deci acolo ar avea acces la probe, nu e nicio problema. E vreun temei de drept care sa oblige procurorul ca la arestare preventiva sa puna in dosar toate probele adunate pana in acel moment ??

  4. cotili spune:

    Si inca ceva. Potrivit art. 3 Cpp , o regula de baza a procesului penal este aflarea adevarului. Asta asa si trebuie sa ramana, nu ?
    Iar daca invinuitul e sincer si nu vrea sa „construiasca” aparari in functie de ce are politia sau parchetul in dosar, cu ce e vatamat prin faptul ca afla de probe doar la prezentarea de material ? In general, cred ca nu se pune problema ca se fabrica probe impotriva lui. Asa ca daca el a fost sincer, nu si-a ingreunat cu nimic situatia, nu a suferit nicio vatamare ca nu a stiut de probe pana atunci, el cu aceleasi declaratii trebuie sa mearga si dupa aceea, in instanta, nu ar avea vreun motiv sa revina cu „precizari”. Si acolo va putea sa combata si probele din acuzare. E suficient, ca in cursul urmaririi penale nimeni nu a fost condamnat inca.

  5. madalex spune:

    Cred ca suede ar avea dreptate si discutia ar fi inutila daca toate prevederile legale din faza de urmarire penala ar fi respectate. Insa eu sincer nu am vazut in niciun dosar ca in faza de urmarire procurorul sa fi strans si probe in aparare. Asa ca………….accesul la dosar chiar ar trebui sa aibe loc in orice moment. Nu de alta, dar s-ar putea ca in momentul ajungerii in faza de judecata sa fie prea tarziu sa mai ceri probe cu care sa contracarezi cele stranse de procuror. Nu o data am auzit faptul ca se respinge o anumita solicitare pe motiv ca nu a fost propusa mai devreme, adica din faza de urmarire.
    Pai nu stiai la vremea respectiva impotriva a ce trebuie sa te aperi. Si asta si datorita faptului ca in opinia organelor de cercetare penala este vorba de principiul „prezumtiei de vinovatie” si nu de cel al prezumtiei de nevinovatie.

  6. suede spune:

    În baza regulii de bază a procesului penal referitoare la aflarea adevărului, procurorul este practic obligat să stabilească cu exactitate situatia de fapt, împrejurările cauzei si să administreze inclusiv acele probe pe care dvs. le numiti „în apărarea” învinuitului/inculpatului. Conform 250 si urm. C.p.p., cu ocazia prezentării materialului, procurorul întreabă înv./inc. dacă are de propus noi probe în apărare, probe care, daca sunt concludente si utile nu pot fi respinse(vezi art. 67 C.p.p.). Având în vedere că apărătorul are dreptul de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală iar cu ocazia prezentării materialului ia cunoştinţă de întreg materialul din dosar, apreciez ca principiul invocat, cel al „egalitătii armelor” este pe deplin respectat. Din punctul meu de vedere, interesul public, regula aflării adevărului impun ca înv./inc. prin apărătorul său să nu aibă acces la dosar în orice moment al urmăririi penale pentru ca ancheta ar putea fi compromisă si sper ca noul Cod de Procedură Penală să reglementeze această situatie, forma din proiect nefiind cea mai indicată…

  7. luckystar spune:

    este de neconceput ca o persoana (invinuit sau parte vatamata) sa fie parte intr-un dosar, fara sa stie ce se intampla cu acel dosar.
    stim foarte bine ca – daca mergi la parchet sa intrebi despre dosarul tau – ti se spune invariabil: „e in lucru”. daca mergi la politie, in primul rand nu stii cum il cheama pe politist. iar daca afli, oricum nu iti va da dosarul la studiu. asa ca, stai si astepti fara sa stii nimic despre soarta ta din acel dosar si te trezesti doar cu solutia acasa.
    curat respectare a drepturilor omului…

  8. Paul Juganaru spune:

    Un articol foarte bun si la fel de bine documentat care poate ajuta nu numai pe cei care au probleme in justitie dar si pe cei care sunt in slujba legii si care pana acum au aplicat dupa ureche legea si drepturile invinuitului. Abuzurile organelor de cercetare penala sunt la ordinea zilei indiferent de cat de bine facuta este legislatia romaneasca.Totusi cred ca aducerea in prim plan a unor spete judecate la CEDO precum si jurisprudenta instantei de la Strasbourg poate sa capaciteze treptat publicul larg de a nu se mai lasa la bunul plac al anchetatorilor si folosindu-se de toate aceste drepturi mai putin cunoscute de majoritatea dintre noi, sa apeleze la randu-le la institutia europeana atunci cand abuzurile anchetatorilor in limitarea accesului la dosarul de urmarire penala isi fac prezenta.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD